Kuzmin și Meleșcanu

Relațiile româno-ruse în anul 2018: cele mai importante evenimente

408
(reînnoit 13:25 24.12.2018)
Octavian Racu
Sputnik Moldova-România vă prezintă o sinteză a principalelor evenimente în relațiile româno-ruse în anul 2018.

Relațiile dintre România și Rusia în anul 2018, în linii generale, au fost marcate de o multitudine de evenimente pozitive, care au contribuit la apropierea dintre cele două țări, în ciuda unor mici conflicte pe linie diplomatică. Deși a lipsit un dialog la cel mai înalt nivel, au existat mai multe contacte în domeniul academic, cultural și economic între români și ruși. Vă propunem în continuare o sinteză a celor mai importante evenimente în relațiile româno-ruse din anul 2018.

Acest an a început cu declarațiile unor experți și jurnaliștii la emisiunea „Jocuri de Putere” (Realitatea TV) din 4 ianuarie, unde economistul Mircea Coșa și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu dependența excesivă a României de economia europeană, însintând pe necesitatea diversificării exporturilor, inclusiv în Federația Rusă. Un alt invitat, istoricul Horia Alexandrescu, a spus atunci că România a greșit și mai greșește în continuare față de Rusia. Pe de altă parte, directorul DCNews, Val Vâlcu afirma că România nu are ce exporta în Rusia pentru că majoritatea întreprinderilor din țară sunt occidentale. Florian Bichir, prezent în studiou, a susținut și el o deschidere a românilor față de Rusia, subliniind că este nevoie de stabilirea unor relații pragmatice, după modelul Germaniei.

Pe 15 ianuarie, fostul ministrul al Afacerilor Externe, Mircea Diaconescu, declara într-un interviu că politicul din România și Rusia nu dorește sau nu este capabil să identifice problemele de interes comun pentru București și Moscova, iar lansarea unui dialog este posibilă doar cu condiția respectării principiului egalității părților și abordării pragmatice a problemelor bilaterale.

În luna februarie 2018, a avut loc deschiderea unui nou complex pentru prelucrarea termică a conductelor de oţel pe baza uzinei din Slatina a companiei ruse „TMK", eveniment la care a fost prezent și ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin.

În martie, șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a oferit un interviu reviste QMagazin, în care a declarat că România își dorește relații pragmatice cu Rusia, reciproc avantajoase.

Drept urmare a vizitei din 2017 a Patriarhului Rus Kirill la București, pe 7 martie 2018, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis introducerea în calendar local a nouă sfinți români. Anterior, pe 15 februarie, sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis introducerea Sfintei Cuvioasei Matrona de la Moscova.

În luna martie, fostul premier, Adrian Năstase, a plecat cu o delegație de experți români la Moscova unde a participat la conferința "Vecinătate și buna vecinătate în afacerile internaționale. O privire specială în ceea ce privește relațiile româno-ruse", organizată în comun la Moscova de Fundația Europeană Nicolae Titulescu și Fondul rusesc Gorchakov.

Năstase a avut și câteva întâlniri cu oficial de la Ministerul Afacerilor Externe ai Rusiei, inclusiv cu adjunctul lui Serghei Lavrov, Alexander Grușko.

Tot în martie, ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, a efectuat o vizită în regiunea Tomsk, unde a discutat cu guvernatorul, Serghei Jvachkin, despre perspectivele cooperării româno-ruse în domeniul educației și culturii.

Nu au lipsit și anumite incidente diplomatice, în care România a fost implicată involuntar prin angajamentele sale față de partenerii vestici. Pe 26 martie, MAE de la București anunță expulzarea unui diplomat rus, drept gest de solidaritate cu Marea Britanie și celelalte state ale UE și NATO care au luat măsuri similare, în legătură cu atentatul la viața lui Serghei Skripal și fiica acestuia, Iulia. Drept reacție, ambasada rusă de la București a declarat că decizia oficialităților române reprezintă “o manifestare a nebuniei politice colective, mai ales, că nu există altă explicație plauzibilă”. Ulterior, pe 30 martie, drept măsură de răspuns la gestul României, oficialitățile ruse au decis expulzarea unui diplomat român.

Peste doar două zile de la expulzarea diplomatului rus, ministrul Afacerilor Externe oferă un interviu publicației Adevărul, în care nu exclude posibilitatea unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, la Moscova sau București.

Acesta precizase că partea română și rusă “se află acum în faza de pregătire și clarificare a unor lucruri în relația dintre România și Rusia”, înaintea unei întâlniri la nivel înalt. În ceea ce privește expulzarea unui diplomat rus, Meleșcanu a declarat că această măsură „este una blândă”.

În perioada 28-30 martie, la București s-a aflat o delegație a Adunării Federale a Federației Ruse, condusă de senatorul Aleksey Kondratenko, membru Consiliului Federației, și Maksim Schablykin, deputat al Dumei de Stat. Pe 28 martie, membrii delegației au avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin. La întâlnire a participat și deputatul român Miron Ignat, iar părțile au făcut un schimb de opinii privind perspectivele dezvoltării relațiilor interparlamentare ruso-române.

În luna mai, președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a efectuat o vizită în Rusia, unde a participat la Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg. Chiar dacă evenimentul nu este unul ieșit din comun, o parte a presei românești a încercat să provoace un scandal public cu această ocazie. Postul de televiziune Digi24 susținea că Dorneanu a plecat în Rusia în ciuda existenței unei recomandări a MAE de la București de a nu efectua nicio vizită în această țară.

Pe 17 mai, ambasadorul român la Moscova, Vasile Soare, și consulul României în Rostov pe Don, Paul Ananie, a efectuat o vizită în regiunea Astrahan, unde au avut o întrevedere cu ministrul relațiilor internaționale și relațiile economice externe a regiunii Astrahan, Denis Afanasiev. În cadrul întrevederii s-a discutat despre perspectivele cooperării între regiunea Astrahan și România.

Pe 9 iunie, la Muzeul Satului de la București au avut loc festivități culturale dedicate Zilei Rusiei. Vizitatorii au avut ocazia să facă cunoștință atât cu cultura tradițională rusească, cât și cu aspectele Rusiei contemporane.

Pe 11 iunie, ministrul Afacerilor Externe al României a fost audiat la Camera Deputaților, unde a asigurat că nu există niciun fel de proiecte sau inițiative ascunse cu Rusia.

Totodată, Meleșcanu a specificat atunci că România va avea o imagine mai clară în ceea ce privește relația cu Rusia după prima întrevedere între Vladimir Putin și Donald Trump.

Chiar dacă în plan politic relațiile româno-ruse sunt tulburi, pe plan științific cooperarea între români și ruși continuă să dea roade. Savanții Universității Politehnice din Tomsk au anunțat în luna iunie că au reușit împreună cu colegii lor români să elaboreze o nouă tehnologie datorită căreia implanturile se vor putea adapta rapid în organismul omului.

Pe 12 iunie consiliul municipiului Baia a adoptat cu o majoritate de voturi propunerea primarului localității, Cătălin Cherecheș, de realizarea a unui parteneriat de colaborare cu Uniunea Rutenilor Subcarpați din România și Ambasada Rusiei. Parteneriatul presupune dezvoltarea relațiilor economice, culturale și sportive între Rusia și România. Mai mult decât atât, în cadrul acestei colaborări la Baia Mare ar urma să fie înființat un Centrul Cultural și Economic Rus, dar și prima grădiniță din România cu predare în limba rusă. Drept urmare, acordul a fost semnat pe 18 iunie, în cadrul unui eveniment public.

Tot în iunie România devine din nou subiectul unui scandal în raport cu Rusia: Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) o arestează pe Carina Țurcan, originară din Republica Moldova, membru al consiliului de administrare Inter RAO UES. Țurcan a fost acuzată de autoritățile ruse de spionaj în favoarea României. Ulterior, MAE a confirmat că aceasta deține și cetățenia românească.

Pe 12 iulie, România și-a majorat cota parte a capitalului social al Băncii Internaționale de Investiții (BII) până la 7,04 la sută printr-o contribuție suplimentară de 4 milioane de euro. În rezultatul plății efectuate cota parte a României a crescut la 22,45 milioane euro ceea ce o plasează pe locul cinci printre statele participante la BII. Acest lucru s-a întâmplat după cea de-a 109-a ședință a concisliului băncii din Iaroslavl.

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost înființată printr-un acord semnat pe 10 iulie 1970 între România, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrată Germană, Mongolia, Polonia, URSS și Cehoslovacia, fiind înregistrată la secretariatul ONU cu numărul 11417. Scopul băncii constă în susținerea dezvoltării economice a statelor membre.

Pe 27 iulie, printr-o hotărâre a guvernului de la București, doi sporitivi ruși, Okhlopkov Nikolai și Kapraev Zurab, au obținut cetățenia românească, urmând să reprezintă România la competițiile internaționale. Cei doi au depus jurământul de credință față de statul român pe 12 septembrie.

Pe 14 octombrie la București a avut loc deschiderea Zilelor Culturii Ruse la București, eveniment care are loc anual, însă de această dată a marcat și cele 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Rusia. Anterior, în cadrul unui briefing organizat de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a fost anunțată crearea unei comisie de experți pentru diplomație publică și dialog cultural-științific între România și Rusia.

Pe 15 octombrie, la Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti a avut loc Forumul diplomatic internaţional „140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi România: istorie şi perspective ale cooperării", în cadrul căruia a fost semnat un memorandum de cooperare între Academia de Studii Diplomatice a MAE de la Moscova și Centrul pentru Politica Externă și Studii de Securitate din România.

Pe 18 octombrie, Camera de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă şi portalul bursa.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice Bucureşti, Asociaţia Financiar Bancară pentru Cooperare EuroAsiatică şi Uniunea Întreprinzătorilor şi Industriaşilor din Federaţia Rusă, a organizat Masa rotundă dedicată dezvoltării relaţiilor financiar-economice româno-ruse cu tema: "România şi Rusia în căutare de noi formate de cooperare".

Tot în luna octombrie, reprezentanții Universității Danubius (Galați) au efectuat o vizită la Universitatea de Stat din Voronej, Rusia, pentru a discuta despre dezvoltarea cooperării academice româno-ruse. Delegația românească a fost condusă de rectorul Pușca Corneliu Andy, director cabinet rector, coordonatorul cooperării internaționale, Mihai Ana-Iulian, profesorul facultății de economie, Victoria Onofrei, precum și conducătorul companiei-partener a Universității Danubius, Doru Trandafir.

Pe 25 octombrie, în cadrul ședinței Sfântului Sinod, care a avut loc pe 25 octombrie, prezidată de Preafericitul Patriarh Daniel, ierarhii români au adoptat o poziție față de conflictul pe Patriarhia Rusă și cea Ecumenică.  Sfântul Sinod a reiterat recomandarea din 24 mai 2018 prin care Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei sunt îndemnate să ajungă la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei. În același timp, Sfântul Sinod subliniază faptul că “unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii”.

În luna decembrie, ambasada României din Rusia a marcat cei 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, organizând un turneu al ansamblului etno-folcloric “Țara Vrancei” prin mai multe orașe ale Rusiei. Cu această ocazie, ambasadorul român, Vasile Soare, a avut o serie de întrevederi cu administrațiile regionale și comunitățile etnicilor români din Rusia.

408
Tagurile:
Rusia, România
Тема:
Relațiile româno-ruse (162)
Tematic
Handbal: Rusia cu Vyakhireva a învins România fără Neagu. Luptăm pentru locul 3
Handbal: România se va bate cu Olanda pentru bronz, Rusia și Franța vor disputa titlul
Antrenorul Trefilov și presa din Rusia, fair-play față de România. Ce au spus
România este interesată de cooperarea cu regiunea Tula din Rusia

Загрузка...