PMP

Radu Cristescu, incendiar ce ştie Băsescu despre ofiţerii acoperiţi din PMP

2545
(reînnoit 15:33 24.05.2019)
Fostul vicepreşedinte al Partidului Mişcarea Populară vine cu informaţii noi în scandalul ofiţerilor acoperiţi din partidul fondat de fostul şef de stat.

BUCUREŞTI, 29 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Dezvăluirile făcute de fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu despre Siegfried Mureşan aruncă în aer scena politică. Şi aceasta pentru că omul care i-a fost nu doar consilier, ci şi apropiat lui Băsescu, spune despre Mureşan că este un om al serviciilor.

„Nu l-am adus noi, l-au adus Serviciile şi ni l-au băgat pe gât”, a spus Rădulescu aseară la canal33.ro

Rădulescu spunea de mult asta

Contactat de Sputnik, Radu Cristescu, fost vicepreşedinte al Partidului Mişcarea Popular, actualmente prim vicepreşedinte al Partidului Ecologist a făcut o serie de afirmaţii şoc la care, poate, că autorităţile ar trebui să ia seama. Acesta a precizat că Rădulescu avea acces la informaţii.

„Într-adevăr, Adrian Rădulescu, într-un cadru restrâns al câtorva oameni din conducerea partidului, la un moment dat ne-a spus „Fraţilor, Siegfried Mureşan şi Eugen Tomac sunt ofiţeri acoperiţi”. Nu mai ţin minte anul (când a făcut Rădulescu afirma-ia – nota Georgiana Arsene), dar aceste afirmaţii au fost rostogolite de el tot timpul”, a explicat Cristescu, adăugând că Rădulescu a plecat din PMP „scârbit” de aceste practici securiste, în condiţiile în care upă aceste discuţii a ieşit un mic scandal.

Politicianul a explicat că, atunci, Eugen Tomac a aflat despre acest lucru şi a făcut toate eforturile să îi convingă pe cei din PMP că el nu este ofiţer acoperit.

„Eu i-am spus că informaţiile vin de la Cotroceni şi că au fost confirmate de însuşi Cristian Diaconescu, la fel, consilier prezidenţial, pentru că în momentul în care Eugen Tomac a fost propus să fie preşedintele partidului, Cristian Diaconescu a zis: „Domle, nu putem intra la Băsescu cu propunerea asta pentru că e ofiţer acoperit şi Băsescu ştie”, a declarat Cristescu, adăugând că nu poate spune dacă Diaconescu ştia şi de situaţia lui Siegfried Mureşan.

Despre Mureşan, fostul vicepreşedinte al PMP spune că este un băiat foarte inteligent, cu o carieră foarte interesant construită – „băieţel din Hunedoara”, plecat în Germania, ce şi-a construit o imagine în Parlamentul European, „bine înşurubat” în tot ceea ce se întâmplă la Bruxelles şi Strasbourg, venit pe filiera Serviciilor la Mişcarea Populară, pus pe locul doi pe lista pentru europarlamentare.

Mureşan deschide Cutia Pandorei

Politicianul spune, referitor la a doua poziţie pe listă a lui Mureşan, că aşa procedează serviciile

„Acum stau şi mă întreb dacă acel rezultat de 6 şi ceva la sută al PMP la alegerile europarlamentare n-a fost şi cu ajutorul Serviciilor? Pentru că, să nu uităm, PMP era un partid micuţ şi a fost o surpriză pentru toată lumea rezultatul de 6 şi ceva la sută care l-au dus pe Siegfried Mureşan în Parlament. Dacă Serviciile vor, ne-au arătat că în Parlament poate intra oricine, chiar dacă nu există ca partid”, a explicat Cristescu, adăugând că un alt exemplu ar fi USR, despre care se spune că ar fi creaţia Serviciului Român de Informaţii şi care în Bucureşti, fără candidaţi pe străzi, la locale, a luat acelaşi rezultat în fiecare sector.

„Deci Serviciile demonstrează că pot pune preşedinţi. Consilieri locali, primari, cam tot ce vor ei”, a punctat politicianul. El a precizat că, la momentul de faţă, scena politică din România arată trist, începâd cu PSD „ce colcăie de ofiţeri acoperiţi şi oameni ai statului paralel”, continuând cu Ponta despre care însuşi Băsescu a spus că este ofiţer acoperit, continuând cu Cioloş, ofiţer acoperit „dar, din păcate, nu al unui serviciu român” şi care, deşi nu are carismă, activitate sau personalitate „bubuie în sondaje”, inexplicabil.

În ceea ce îl priveşte pe Mureşan, Cristescu spune că Serviciile l-au scos de la PMP probabil pentru că este un partid care nu mai contează şi l-au pus în PNL, probabil o alternativă pe viitor.

„Mă întreb: Klaus Iohannis cărui serviciu îi aparţine?”, a punctat Cristescu.

Au curaj politicienii să îi răspundă lui Cristescu?

De altfel, politicianul lansează o dezbatere şi pune o întrebare pornind de la ideea că actuala clasă politică din România a fost penetrată de serviciile externe.

 „Întrebarea care se naşte este căror servicii aparţin? Fiindcă dacă aparţin serviciilor străine, e grav”, a spus Cristescu, punând, cu mult curaj, punctul pe „i”.

Mai mult, politicianul întreabă, pe bună dreptate, „până când” va continua această situaţie şi dacă mai există în România ofiţeri de informaţii patrioţi..

Potrivit declaraţiilor politicianului, se pare că în Serviciul de Informaţi Externe ar fi un nucleu naţionalist.

2545
Tagurile:
SRI, serviciul de informații, Partidul Mișcarea Populară, PMP, Traian Băsescu, Eugen Tomac
Tematic
Dezvăluiri explozive! Tomac – „ofiţer acoperit plantat lângă Băsescu”
Radu Cristescu, atac devastator la Coliu&Tomac: „Infractorii se acoperă între ei"
Flash: Traian Băsescu a fost chemat la DNA – acum este în fața procurorilor!
Achitarea anului: Ciutacu dă lovitura, Mitică revine în forță, Băsescu – mesaj incredibil!

Ultima oră: a fost adoptat controversatul proiect al carantinării şi izolării

641
(reînnoit 21:55 09.07.2020)
Controversata lege a fost adoptată de Camera Deputaților după o înțelegere politică între marile partide. Se anunță proteste

BUCUREȘTI, 9 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind carantinarea şi izolarea, după ce PSD și PNL au ajuns la ”un acord larg pe spectrul politic pentru acestă variantă a legii”, după cum au declarat deputații-juriști Nicușor Halici și Ioan Cupșa.

Proiectul a fost adoptat cu 266 de voturi ”Pentru”, 11 voturi ”Împotrivă” și 8 abțineri.  Proiectul merge acum la Senat, forul decizional, dar este puțin probabil să apară alte modificări după înțelegerea politică de la Cameră.

Presa a remarcat, de altfel, că în intervențiile de la tribună liberalii și social-democrații nu și-au mai adus acuzații dure, ca de obicei – preluând tonul impus de președintele Iohannis la ultimele declarații.

Și Raed Arafat, prezent la Cameră, a spus că ”Proiectul de lege este acoperitor pentru orice situaţie de risc epidemiologic sau biologic, în scopul de a proteja comunitatea şi de a permite luarea măsurilor de sănătate publică, de prevenire şi de combatere a riscului epidemiologic şi biologic”.

”Au fost luate în considerare toate aspectele sesizate de CCR privind modul de implementare a măsurilor, predictibilitatea termenelor şi posiblitatea contestării măsurilor”, a declarat secretarul de stat Arafat, în plenul Camerei Deputaţilor.

Arafat a precizat că, în cazul ”bunurilor carantinate, o măsură foarte rară, dar care poate fi aplicată în situaţii deosebite de risc major de contaminare, este prevăzută despăgubirea dacă bunurile sunt distruse”, această datorită amendamentelor introduse.

Totuşi, spune Arafat, ”această măsură este una care se aplică rar şi numai în situaţii de risc de contaminare”.

În urma acestui proiect au urmat multe contestații iar duminică va avea loc o manifestație de protest. Manifestarea va avea loc duminică, 12 iulie, de la ora 18.00, în Piaţa Victoriei din Capitală.

Iată aici principalele prevederi din proiectul dezbătut la Cameră și care merge acum la Senat:

1. Legea se aplică în toate situaţiile de risc epidemiologie şi biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional, nu doar în cazul COVID-19.

2. Carantina = separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilita prin decizie motivată a Direcției de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conține mențiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

3. Se poate introduce o „carantină zonală” - Separarea fizică a persoanelor şi activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei, dintr-un perimetru afectat de o boala infectocontagioasă, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecţiei sau contaminării în afara acestui perimetru.

4. Izolarea este separarea fizică a persoanelor afectate de o boala infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate și aplicării unui tratament pe baza consimțământului persoanelor si numai daca acest tratament se impune, în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate.

5. Persoana suspectă este persoana care provine din zona în care există epidemie, risc epidemiologic, cu un agent patogen, pe perioada de incubație, în baza dovezilor științifice sau persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată, sau bunuri contaminate cu agentul patogen, până la trecerea perioadei de incubație sau apariția semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii.

6. Carantina în spaţii special desemnate de către autorităţile competente se realizează în următoarele situaţii:

a) în situaţia în care persoanele pentru care se instituie măsura de carantina declară că nu îşi pot asigura condiţiile de separarea fizică la domiciliu sau locaţia declarată.

b) în situaţia nerespectării măsurii de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată.

7. Cheltuielile ocazionate de carantina în spaţiile special desemnate pentru situaţiile prevăzute la alin (3) se suporta din bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat cu această destinaţie. Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiile special desemnate. Cheltuielile ocazionate cu carantinarea se suportă de către Ministerul Sănătăţii, din bugetul aprobat cu această destinaţie şi se recuperează de la persoanele obligate a le suporta.

8. Situaţiile de risc epidemiologie si biologic pentru care se instituie carantina sunt următoarele:

a) epidemie declarata prin ordin al Ministrului Sănătăţii;

b) urgenţa de sănătate publica de importanta internaţionala, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

c) pandemie declarată de Organizaţia Mondiale a Sănătăţii și certificată prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență

d) în caz de risc biologic sau epidemiologic iminent identificat şi constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau de către instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii

9. Dacă într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore.

10. Carantina persoanelor în spații special desemnate, la domiciliu sau la o locație declarată se instituie pe baza datelor științifice oficiale, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologie este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;

b) au venit în contact direct cu persoane confirmate cu o boala infectocontagioasă.

11. Pentru persoanele asimptomatice, purtătoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locația declarată, cu excepția situațiilor in care, pe baza datelor științifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere, si rata de transmisibilitate,  se impune izolarea acestor persoane în unitățile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie de la această regulă, în situaţia în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide carantinarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore.

12. Autoritățile publice centrale sau locale au obligația de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum și livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condițiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-și asigura procurarea acestora. Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătății.

13. Măsurile pot fi contestate, de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim şi care se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului.

641
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Curtea Constituțională a României

Începe vânătoarea de aleși: CCR drepturi sporite partidelor care dețin parlamentari

268
Judecătorii CCR au analizat definiția partidului politic parlamentar din legea alegerilor parlamentare și din legea alegerilor prezidențiale și au conchis că dacă un partid are parlamentari printre membrii săi atunci poate numi reprezentanți în secțiile de vot.

BUCUREȘTI, 9 iul - Sputnik, Marius Holdean. CCR a decis că e neconstituțională condiția existenței unui grup parlamentar pentru ca un partid să aibă drept la oameni în secțiile de vot. Acest lucru poate da naștere la o adevărată vânătoare de parlamentari printre partidele mici, care, dacă vor reuși să convingă chiar și un parlamentar să li se alăture înainte de alegeri, vor avea un avantaj net în timpul procesului eletoral putând să își trimită reprezentanți în secțiile de votare.

Avocatul Poporului este instituția care a sesizat CCR cu privire la faptul că un partid politic trebuie să aibă obligatoriu grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului pentru a fi luat în calcul la formarea birourilor electorale în alegeri. Problema era una cu care se confrunta ALDE care nu mai avea grupuri parlamentare.

„Impunerea unei asemenea condiţii în cadrul procesului electoral poate duce la situaţia în care unele forţe politice parlamentare reuşesc să obţină desfiinţarea unui grup parlamentar şi, drept consecinţă, excluderea reprezentanţilor partidului ales în Parlament de la procesul electoral, în scopul fraudării acestuia”, a apreciat Avocatul Poporului.

În prezent, este nevoie de minim 7 senatori și minim 10 deputați pentru înființarea unui grup parlamentar. În actuala legislatură, de exemplu, din cauza migrației parlamentarilor, grupul PMP din Senat s-a desființat, la fel și grupurile ALDE din Senat și din Camera Deputaților. Cele două partide continuă să aibe parlamentari, dar nu mai au respectivele grupuri pentru că nu mai întrunesc numărul minim necesar.

CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului şi a constatat că ”sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului” din cuprinsul art.2 alin.(2) lit.e) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi al art.118 alin.(2) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea și funcționarea Autorităţii Electorale Permanente este neconstituţională”.

Rămâne de văzut dacă această decizie va ajuta însă doar ALDE și PMP, sau dacă vor profita de ea și partidele mici care își vor înscrie câte un parlamentar pe ultima sută de metri doar ca să profite de această prevedere. În cazul alegerilor europarlamentare, orice partid care are un europarlamentar în funcție și participă la alegerile europarlamentare are dreptul la oameni în secțiile de votare. De această portiță a profitat Pro România care era de curând înființată, dar care a avut doi europarlamentari înscriși în partid înainte de europarlamentarele de anul trecut și astfel a fost considerat partid ”europarlamentar” cu toate drepturile care decurgeau de aici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

268
Tagurile:
parlamentari, partide, CCR
Tematic
Iohannis vrea educație sexuală pentru copii fără acordul părinților: a sesizat CCR!
Dragnea, acuzație fulminantă: vizează AMBASADELE și un celebru judecător CCR!
CCR a declarat neconstituțională carantina prin ordin de ministru

Загрузка...
gaz lichefiat

Nu au rezistat concurenței: Europa și Asia renunță la gazul lichefiat american

0
(reînnoit 18:56 09.07.2020)
Marile companii din Europa și Asia renunță masiv la gazul lichefiat din SUA. Iată care sunt motivele.

MOSCOVA, 9 iul – Sputnik, Natalia Dembinskaia. Prețurile la gaz au ajuns la un minim istoric în Europa și Asia. Nu mai are niciun sens achiziționarea gazului lichefiat american, fapt pe care l-a recunoscut chiar și Ministerul Energeticii din SUA. Clienții au renunțat la peste 200 de livrări planificate pentru această vară. În consecință, exportul s-a prăbușit cu 63,6 la sută. De ce nimeni nu mai are nevoie de gazul de dincolo de ocean, aflați în materialul RIA Novosti.

Prețurile s-au prăbușit

Anul trecut exportul net al gazului natural din SUA a ajuns la 54,7 miliarde de metri cubi – cu 20,7 miliarde mai mult decât în anul 2018. Potrivit datelor Cheniere Energy, cel mai mare producător de gaz lichefiat, în primul trimestru al anului volumul vânzărilor pe piața mondială a ajuns la 100 de milioane de tone, cu zece milioane mai mult decât în 2019. Această creștere, în mare parte, se datorează americanilor.

Planurile erau destul de ambițioase: în 2020 – 67,2 miliarde de metri cubi, în 2021 – 79,5. Astfel de indicatori au fost anunțați în luna ianuarie de către Administrația Informațiilor Energetice (EIA) a Ministerului Energeticii din SUA. Însă a devenit evident că toate aceste lucruri nu se vor realiza.

Creșterea ofertei, în contextul unei ierni calde și reducerea cererii din cauza pandemiei coronavirusului, a prăbușit piețele de gaz din Europa și Asia.

Astfel, prețul mediu la hub-ul olandez TTF în Europa, în primele patru luni ale anului, s-a redus de două ori în comparație cu perioada similară a anului 2019, livrările spot în Japonia s-au redus cu 44 la sută.

În aprilie exportul gazului lichefiat american în Europa a devenit nerentabil din punct de vedere economic. Cele mai mari companii europene și asiatice și-au anulat contractele pentru iunie-iulie.

Potrivit datelor ale agenției Bloomberg, descărcările din uzinele de gaz lichefiat din SUA au scăzut în aprilie cu aproximativ 30 la sută. Spre luna mai exportul s-a redus cu peste o treime, inclusiv din cauza restricțiilor legate de pandemie.

Nesustenabil din punct de vedere economic

Prognozele din iunie ale Administrației Informațiilor Energetice a Ministerului Energeticii din SUA sunt destul de pesimiste. Cumpărătorii europeni și asiatici au renunțat la 110 partide de gaz lichefiat: au fost anulate 70 pentru iunie-iulie și 40 pentru august. Livrările gazului către terminalele maritime americane s-au redus de două ori de la sfârșitul lui martie – e un indicator record de 227 milioane de metri cubi pe zi.

“Prețurile spot scăzute la gazul natural și gazul lichefiat în Europa și Asia au slăbit vitalitatea economică a exportului din SUA, care este extrem de sensibil la prețuri”, constată analiștii EIA.

Potrivit aprecierilor lor, în luna iunie, din SUA au fost expediate în Europa și Asia în medie 101 milioane de metri cubi pe zi, iar în iulie și în august va fi de 62 de milioane. Nici mai mult, nici mai puțin, e vorba de 25 la sută din tot potențialul de export.

Își continua căderea

Avertismentele experților despre renunțarea continuă a clienților la gazul american, cel puțin până sfârșitul lui septembrie, s-au confirmat: prețurile la contracturile futures în SUA depășesc cele europene până în septembrie.

Șase uzine americane de gaz lichefiat, care activau la limita posibilităților în ianuarie – aprilie, și-au redus producția în mai cu 65 la sută din totalul capacității. Spre începutul lui iulie va fi 50 la sută sau chiar mai puțin, se menționează într-o analiză din iunie a Platts Analytics.

“Odată ce a dispărut avantajul prețului, renunțarea la livrărilor americane a devenit doar o chestiune de timp”, constată expertul Centrului american pentru studii strategice și internaționale Nikos Tsafos.

Potrivit lui Igor Iușkov, analistul Fondului Securității Naționale Energetice, acum cumpărătorii sunt gata să plătească pentru gazul lichefiat american un preț care nu ar fi în stare să acopere chiar și cheltuielile operaționale pentru lichefiere și transport. Cel mai mult are de suferit primul și cel mai mare terminal american Sabine Pass: echipamentele au fost cumpărate pe fundalul unor prețuri înalte, iar în momentul dării în exploatare în 2016 situația s-a schimbat. De atunci uzina generează doar pierderi.

Potrivit Ministerului Energeticii, exportul gazului lichefiat din SUA în decursul primelor patru luni ale anului 2020 a constituit în medie 218 milioane de metri cubi pe zi, însă a scăzut cu 17 la sută în perioada aprilie-mai. EIA speră că livrările vor începe să crească în septembrie, pentru că cererea mondială la gazul natural se restabilește treptat.

Suprasaturați de gaz

Totuși, cele mai mari bănci de investiții nu împărtășesc acest optimism. Potrivit explicațiilor analiștilor, în lume s-a acumulat o cantitate imensă de combustibil. Comerțul internațional cu gaz lichefiat s-a prăbușit, blocând niște canale importante de vânzare a petrolului de șist american. Odată ce petrolul s-a scumpit din nou până 40 de dolari pentru un baril, petroliștii și-au reluat producția și în calitate de produs secundar plasează pe piață mult gaz ieftin.

Din cauza prăbușirii prețurilor în Europa, care se consideră, potrivit analizei BofA Securities, o “groapă de gunoi” pentru gazul lichefiat american, acesta nu mai este solicitat. Acum, în loc să vândă combustibilul în străinătate, îl concentrează în rezervoare și depozite.

Potrivit calculelor Goldman Sachs, din cauza anulării exportului, rezervele americane au crescut cu 21,52 de miliarde de metri cubi. Aproximativ cu o treime a fost depășit nivelul înregistrat acum un an și cu 18 la sută indicatorul mediu pentru ultimii cinci ani. Spre luna octombrie capacitățile de păstrare a gazului s-ar putea epuiza, ceea ce va determina o reducere record a extragerii și producției de gaz lichefiat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
America, GAZ, Asia, Europa
Tematic
Nord Stream – 2: Germania amenință SUA cu tarife la gazul american
Propunere din UE: Să interzicem gazul lichefiat american în Europa
Europenii renunță masiv la gazul lichefiat american

Загрузка...