Călin Popescu Tăriceanu

Azi, premieră în politică: Tăriceanu îl înfruntă pe "șeful Statului paralel"

1119
(reînnoit 07:57 12.09.2018)
„Au stârnit o serie de întrebări şi anumite îngrijorări, nu suntem comisia de supraveghere a activităţilor SRI care are obligaţia menţinerii secrete a acestor discuţii"

BUCUREȘTI, 12 sept — Sputnik, Evan Răutu. Premieră în politica românească: astăzi, cu începere de la ora 13, Comisia de politică externă a Senatului țl va audia pe ambasadorul României la Washinton, George Maior, considerat mult timp "șeful Statului paralel".

Fostul director al SRI nu va fi audiat însă pentru "protocoalele" cu Justiția, ci pentru un demers care a contrariat opinia publică și lumea politico-diplomatică: declaraţii publice din ultima perioadă, mai ales reacția după scrisoarea celebrului avocat și om politic american Rudolph Giuliani.

"Comisia de politică externă a Senatului l-a solicitat pe ambasadorul României la Washington, domnul Maior George, să se prezinte în faţa comisiei pentru a da o serie de explicaţii, pentru a ne oferi, poate, un tablou mai larg în legatură cu activitatea domniei sale ca ambasador, în legătură cu declaraţiile publice pe care le-a făcut în ultima vreme, care au stârnit o serie de întrebări şi, probabil, mai mult de atât, şi anumite îngrijorări şi nemulţumiri, pentru că ele pot să afecteze în mod serios relaţia, Parteneriatul Strategic între SUA şi România", scrie Tăriceanu pe Facebook.

Președintele Senatului a anunțat că discuțiile din Comisie vor fi făcute publice — „Noi nu suntem comisia de supraveghere a activităţilor SRI, care are obligaţia menţinerii secrete a acestor discuţii", a declarat Tăriceanu, care a subliniat că "Noi îl invităm pe domnul Maior în calitate de ambasador, şi nu de fost şef al SRI".

"Sigur că este o premieră această ipostază inedită care va avea loc, în care Comisia de politică externă a hotărât să se pună, pentru că, din păcate, în perioada aceasta modernă a parlamentarismului, după 1990, unele comisii au făcut de multe ori o activitate superficială, nu şi-au luat în serios rolul de control al Executivului", scrie Tăriceanu pe Facebook. 

Ambasadorii ţării noastre în străinatate sunt trimişii Executivului şi atunci sigur că este normal ca Parlamentul să se implice, să-şi exercite acest rol pe care Constituţia i-l dă, a conchis Tăriceanu.

Totuși, unele surse afirmă că este posibil ca în cadrul discuțiilor, George Maior să fie întrebat și de existența unor "protocoale" între MAE și SRI, fapt care ar putea declanșa un alt val de comentarii.

1119
Tagurile:
audiere, poziție, Comisia de politică externă a Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, George Maior, România
Tematic
Tăriceanu dă iar lovitura - anunț care șochează și are o țintă clară
Tăriceanu recunoaște: "Iată ce aș opri ca președinte al României"
Tăriceanu, dezmințire ciudată - sau avertisment mascat...
Tăriceanu, atitudine de onoare în cazul Dragnea
Scandalul momentului: George Maior, implicat din toate direcțiile - poze șoc!
Dublu atac la George Maior - i se aduc acuzaţii grave, se cere din nou revocarea sa
„Această declaraţie ar trebui să fie de ajuns pentru rechemarea lui Maior"
Anunţ şoc al lui Liviu Dragnea - e vizat George Maior, ambasadorul român în SUA
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Premierul Cîțu a anunțat NOILE MĂSURI de relaxare text INTEGRAL

206
(reînnoit 14:37 24.06.2021)
Premierul României, Florin Cîțu, a anunțat noi măsuri de relaxare, adoptate de Guvern la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență și care intră în vigoare la 1 iulie.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Într-o conferință de presă premierul României, Florin Cîțu, a anunțat noile măsuri de relaxare, adoptate de Guvern la propunerea CNSU.
În contextul în care starea de alertă a fost modificată începând cu 12 iunie, premierul anunță acum noi relaxări, vizând organizarea de evenimente, zona culturală, sport, dar și turism și deservire a populației.

” În spațiile închise sau deschise se pot organiza evenimente cu până 50% din spectatori, de asemenea, și evenimente culturale cu până în 2500 de spectatori”, a spus premierul precizând – ”Ce e peste trebuie să fie vaccinați”.

Un alte aspect important - restaurantele și cafenelele pot fi deschise până la ora 2 noaptea, la capacitate maximă.

Programul cluburilor și al barurilor se extinde până la ora 2 noaptea, iar pensiunile și hotelurile pot caza la limita maximă.

De asemenea, la evenimente sportive pot participa spectatori la 50% din capacitate, indiferent dacă evenimentul se desfășoară la interior sau la exterior, dar cu condiția ca spectatorii să fie vaccinați sau testați.

Dacă toate persoanele sunt vaccinate, evenimentele se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spațiului.

Târgurile, bâlciurile, talciocurile se redeschid iar sălile de fitness vor fi deschise până la capacitatea maximă.

Măsurile vor intra în vigoare de la 1 iulie.

***

Iată textul integral al Hotărârii adoptate la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență:

206
Tagurile:
Florin Cîţu

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis recunoaște: ”Sunt domenii în care discuțiile cu Rusia ar fi benefice”

152
(reînnoit 16:30 24.06.2021)
Președintele Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor despre un summit european la care ar urma să fie invitată Rusia.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Prezent la summitul UE, președintele Iohannis a făcut o scurtă declarație de presă și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Ioahnnis a explicat că la summit se ca discuta despre managementul situațiilor de criză – amintind aici pandemia, dar și și schimbările climatice. ”Managementul situațiilor de criză trebuie îmbunătățit”, consideră președintele României.

”Sperăm să nu vină următoarea criză”, a spus Iohannis – ”Vorbind de managementul crizelor, avem nevoie să-l îmbunătățim, la nivel european. A fost foarte benefică implicarea Comisiei în achiziția de vaccinuri și cum au ajuns ele în statele membre”.

De asemenea, în cadrul întâlnirii se vor aborda situații complexe internaționale, printre care relația cu Rusia.

Întrebat de propunerea cancelarului Merkel și a președintelui Macron de a fi invitată Rusia la un viitor summit UE, președintele Klaus Iohannis a recunoscut că există situații în care dialogul este preferabil.

Această chestiune o vom discuta în consiliu și voi spune acolo prima dată opinia noastră, a spus Iohannis.

”Sunt probleme care trebuie discutate în relația cu Federația Rusă - sunt unele chestii pe care nu le putem tolera, dar sunt domenii discuțiile sunt preferabile. În cazul problemelor globale cum este încălzirea trebuie găsite canale de comunicare.

Dar, președintele Klaus Iohannis a sibliniat că deocamdată este vorba de o propunere, care urmează a fi analizată.

152
Tagurile:
Klaus Iohannis
Тема:
Relațiile româno-ruse

Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

0
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

0
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...