Iulian Fota

Iulian Fota: „E ziua când românii au început întoarcă spatele Vestului”

1711
(reînnoit 13:31 27.10.2017)
Ziua de 27 octombrie va fi una în care românii au început să întoarcă spatele Vestului, consideră fostul consilier prezidențial Iulian Fota

BUCUREȘTI, 27 oct — Sputnik. În cazul în care în 2018 România nu va fi vizitată de Papa de la Roma, ziua de 27 octombrie ar putea deveni una în care românii au început să întoarcă spatele Vestului, consideră fostul consilier prezidențial pentru securitate, sub mandatul lui Traian Băsescu, directorul Colegiului Național de Informații, Iulian Fota.

"Dacă în 2018 Sanctitatea sa Papa Francisc nu va vizita România, s-ar putea ca 27 octombrie 2017 să fie ziua când Românii au început să întoarcă spatele Vestului", a scris pe Facebook Iulian Fota.

Acesta a reamintit că acum o săptămână, un sondaj al Parlamentului European arata că pentru prima dată după 2007, sprijinul pentru UE în România a scăzut sub 50%.

Reamintim că Patriarhul Moscovei și Întregii Rusii, Kirill I, se află într-o vizită la București, cu prilejul aniversării a 10-a de la întronizarea Preafericitului Patriarh Daniel și manifestațiilor dedicate anului comemorării martirilor și apărătorilor ortodoxiei în perioada prigoanei sub regimul comunist.

1711
Tagurile:
Occidentul, Vestul, Consilier prezidențial, românii, Ortodoxie, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Română, Patriarhul Kirill, Iulian Fota, România
Тема:
Vizita patriarhului rus Kirill în România (18)
Tematic
Iulian Fota: Declarația Parlamentului Republicii Moldova este egală cu zero
Patriarhul Kirill: „Domnul să apere pământul și poporul românesc”
Patriarhul rus Kirill participă la hramul Bucureștiului
Celebru jurnalist, mesaj extraodinar despre vizita Patriarhului Kirill
Primele declarații ale Patriarhului Kirill la intrarea în România
Patriarhul rus Kiril a ajuns la București
Patriarhul rus: aştept cu nerăbdare să împărtăşesc rugăciunea cu poporul român
Patriarhia rusă: vizita patriarhului Chiril la București nu este una oficială
Motivul pentru care vine patriarhul Chiril la București: sfinții închisorilor!
Vizitele Patriarhului rus Alexei I în România în 1947 și 1962
Deputați în Parlamentul României

Sondaj de ultimă oră pe PARTIDE: cifre care pun pe gânduri

288
Un de sondaj care arată cât de încurcate sunt calculele politice în acest moment – și noile mutări par să păstreze trendul neliniștitor.

BUCUREȘTI, 30 oct – Sputnik. Cunoscutul sondaj comandat de Europa FM institutului IMAS prezintă cifre care pun pe gânduri analiștii partidelor – în principal PSD și PNL.

Astfel, chiar dacă PNL rămâne în top, la o diferență confortabilă față de PSD, înregistrează o scădere semnificativă, de peste 2 procente.

Dacă duminică ar avea loc alegeri, PNL ar obține 32,6% din voturi – în timp ce la ”barometrul” din septembrie aveau 34,7 %.

Ei bine, situația nu e simplă pentru PNL, al cărui potențial partener, deja năbădăiosul USR-PLUS, înregistrează o creștere - ajungând la 20,4%, deci o creștere mare, de 3 % față de luna trecută! Ceea ce înseamnă că tupeul și pretențiile vor crește, punând în pericol dorința liberalilor și a lui Iohannis de a acapara… cam tot înseamnă putere!

PSD înregistrează o creștere mică, ar ajunge la 21,7%. Dar, atenție – sondajul e realizat în perioada 7 – 28 octombrie, deci NU a putut prinde și efectul plecărilor masive din partid – și concurența pe care o vor face acum câțiva foști membri marcanți ai PSD.

În rest, Pro România se menține la o cotă ridicată - 8,9%, dar, atenție, nu e prinsă și fuziunea cu ALDE, care e cotat cu 2,5 la sută. Deci, combinația Ponta – Tăriceanu ar putea fi un câștigător, în contextul degringoladei din PSD.

UDMR trece la limită pragul 5,1%, iar PMP, cu 4,8%, este sub limită.

”Sondajul a fost realizat de IMAS la comanda Europa FM în perioada 7 – 28 octombrie, pe un eșantion de 1010 persoane și are o marjă de eroare de 3,1%”, transmite Europa FM.

Dondaj comandat de Europa FM institutului IMAS
© Screenshot / Europa FM
Sondaj comandat de Europa FM institutului IMAS
Sondaj comandat de Europa FM institutului IMAS
© Screenshot / Europa FM
Sondaj comandat de Europa FM institutului IMAS
288
Tagurile:
partide, Sondaj
Tematic
USR profită de revolta liberalilor față de “mercenari” – cum se fac de râs ambele partide
George Maior va reveni în politică într-un context conflictual. Ar putea uni 3 partide
Chirieac, alarmat: ”Se va da FOC la tot, asta fac ei! Iar la noi sunt partide apropiate!”
Sorin Grindeanu iese din tăcere: mesaj tăios pentru Iohannis și avertisment pentru partide
Mutare șoc pe scena politică: două partide fuzionează!

Загрузка...
Klasu Iohannis

Iohannis, la 5 ani de la tragedia de la Colectiv

91
Președintele României a depus o coroană de flori în memoria victimelor Clubului Colectiv, prilej cu care a ținut un moment de reculegere.

BUCUREȘTI, 30 oct – Sputnik. Moment trist pentru cei care, în urmă cu cinci ani, au pierdut pe cineva drag în tragedia de la Clubul Colectiv, mai ales că încă sunt multe întrebări fără răspuns în legătură cu ceea ce s-a petrecut atunci.

Președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria victimelor și a ținut un moment de reculegere. Acesta nu a făcut nici o declarație, limitându-se la a transmite jurnaliștilor prezenți un simplu ”La revedere”.

Zilele trecute, președintele Klaus Iohannis a anunțat că astăzi, 30 octombrie 2020, când se împlinește o jumătate de deceniu de la tragedie, va promulga legea privind acordarea de tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la Colectiv.

În tragedia de la Clubul Colectiv 65 de tineri au murit și alte zeci își duc viața în chinuri greu de imaginat. De asemenea, la cinci ani de atunci încă nu există vinovați pedepsiți și este mai mult decât clar că, dacă s-ar repeta tragedia, România ar demonstra că nu a învățat nimic.

Tragedia de la Colectiv, pas cu pas

În data de 30 octombrie 2015, trupa Goodbye to Gravity a urcat pe scenă și început să cânte în fața a sute de tineri.

La ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă, precizează stiripesurse.ro.

La ora 22:32:00, artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deservește scena se aprind. Ele ard timp de 16 secunde. Scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei.

La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţa tot mai mare.

La ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente.

Iadul se dezlănțuie la ora 22:32:35. Atunci, suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacăra devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire.

Focul se extinde incredibil de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul.

La ora 22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.

A doua zi, la ora 3:40, Parchetul Tribunalului Bucureşti anchetează cauzele incendiului de la Clubul Colectiv, soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, urmând să facă cercetări pentru ucidere din culpă şi apoi să stabilească cine ar fi vinovaţii pentru această tragedie.

Bilanțul în ziua de 31 octombrie 2015 este cumplit: sunt 27 de persoane moarte.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone spune, în 31 octombrie 2015, că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul de vedere al primăriei Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au murit, iar aproximativ 200 au fost răniți, a funcționat legal.

Numărul morților crește, ajungând, pe 1 noiembrie 2015, la 30. A doua zi, acesta ajunge la 31.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a venit la locul tragediei petrecute vineri în Capitală, unde a depus flori şi a aprins lumânări în memoria victimelor, în data de 2 noiembrie 2015.

O nouă zi, încă un mort: în data de 3 noiembrie 2015 numărul deceselor ajunge la 32.

Premierul Victor Ponta a declarat, la 4 noiembrie 2015, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.

În aceeași zi, Cristian Popescu Piedone a anunţat că demisionează din funcţia de primar al Sectorului 4 şi spune că îşi asumă vina morală pentru tragedia din clubul Colectiv, iar pentru vina legală, lasă justiţia să se pronunţe, menţionând, în finalul comunicatului, că este „de profesie om".

Peste 30.000 de oameni au protestat în Piața Universității, în ziua de 4 noiembrie 2015 oamenii fluturând steaguri, fluierând din fluiere și vuvuzele, scandând și afișând mesaje împotriva corupției și clasei politice.

Două zile mai târziu, în data de 6 noiembrie 2015, fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost pus sub acuzare, de DNA, în dosarul în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu legat de emiterea autorizației de funcţionare a clubului Colectiv.

Numărul morților ajunge la 35 în data de 7 noiembrie 2015.

Tot atunci, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a două angajate de la Primăria Sectorului 4, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu și fals intelectual în legătură cu autorizarea clubului Colectiv.

O zi mai târziu, numărul morților a ajuns la 43.

În ziua de 9 noiembrie 2015, Antonina Radu şi Petrică George Matei, angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă – ISU - Bucureşti-Ilfov, care au făcut controale în Colectiv, au fost reţinuţi de procurorii DNA în dosarul privind eliberarea avizelor pentru clubul din Capitală.

Numărul morților ajunge la 446 în 9 noiembrie 2015.

La 11 noiembrie 2015, Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, rănit în incendiul din clubul Colectiv, a murit în ziua în care a fost transferat în Franța de la Spitalul Floreasca din Capitală.

Bilanțul morților crește, astfel că, în data de 12 noiembrie 2015, sunt -53, Mădălina Strugaru, prietena solistului Goodbye to Gravity, Andrei Găluț și alt tânăr.

În aceeași zi, 12 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 54, după ce Claudiu Bogdan Istrate - 22 de ani - era internat la Bagdasar Arseni în stare gravă, intubat, având arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii pierde lupta cu viața.

Moartea continuă să își ia tributul. În 13 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 55 - Loredana Dărescu a murit, vineri, în spitalul din Germania unde fusese transferată.

Antoninie Radu, căpitanul ISU care a făcut controale în Colectiv, a fost arestat preventiv de Curtea Militară de Apel, la 14 noiembrie 2015.

La 16 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 56. O tânără în vârstă de 18 ani a murit la Spitalul Sfântul Ioan.

În 19 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 57. O altă tânără a murit la Spitalul de Arşi din Capitală - Ana Albu, în vârstă de 30 de ani.

În 20 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 58. O altă tânără la o clinică din Germania, unde a fost transferată de la un spital din Capitală.

În 21 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 59. Tânărul care a decedat se numeşte Alexandru Mihai Iancu, avea 22 de ani.

În 22 noiembrie 2015, numărul morților a ajuns la 60. Tânărul care a decedat se numea Alexandru Hogea, avea 19 ani şi era printre răniţii din clubul Colectiv care au ajuns în spitale din străinătate, el fiind internat într-o clinică din Viena.

În 25 noeiembrie 2015, șefii ISU Bucureşti-Ilfov au fost suspendaţi din funcţii, la aproape o lună de la tragedia din Colectiv, la ISU fiind făcute verificări privind faptul că nu a făcut controale la Fabrica Pionierul şi la club, deşi ştia că va fi organizat un eveniment cu public numeros.

În 30 noiembrie 2015, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, cercetat pentru abuz în serviciu în cazul tragediei de la Clubul Colectiv, a anunţat că se retrage din viaţa politică şi a afirmat că speră că va fi succedat de un primar care să continue proiectele sale.

La 3 decembrie 2015, Narcis Hogea, tatăl celei de-a 60-a persoane decedate în urma incendiului din Colectiv - Alex Hogea, care a murit la 19 ani -, spune că lista victimelor acestei tragedii este una a durerii, provocată fie de focul din club, fie de corupţia şi orgoliul prostesc de care oamenii pot fi uneori capabili.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, care se află în prima sa vizită în România, a ajuns la clubul Colectiv, la 40 de zile de la incendiu, în data de 9 decembrie 2015.

Numărul morților ajunge la 61, în data de 14 decembrie 2015. Este vorba despre o tânără de 36 de ani, care fusese transferată de la Spitalul Bagdasar Arseni la o clinică din Germania.

A doua zi, 15 decembrie 2015, bilanțul tragediei a ajuns la 62 de morți. Este vorba despre o tânără de 24 de ani care se afla în stare critică de la început, la Secția de Terapie Intensivă, având arsuri grave pe o mare suprafață a corpului.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, la 16 decembrie 2015, în plenul Parlamentului, unde își prezintă bilanțul la un an de la preluarea mandatului, că „cea mai tragică lecție a anului 2015 se numește Colectiv”, arătând că aceasta a scos la iveală problemele multor sisteme, iar „corupția ucide” este „concluzia dură”.

La 22 decembrie 2015, un bărbat, victimă a incendiului, şi-a pierdut viaţa într-un spital din Marea Britanie, numărul persoanelor decedate în această tragedie ajungând astfel la 63.

Un tânăr în vârstă de 21 de ani a murit la Spitalul Floreasca din Capitală, la 14 martie 2016. Decesul tânărului a survenit la aproape 5 luni de la tragedia din Colectiv, fiind a 64-a persoană care a murit din cauza leziunilor grave provocate de incendiu.

La 28 aprilie 2016, procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul „Colectiv", patronii clubului și reprezentanţi ai firmei de la care proveneau artificiile folosite în Colectiv, urmând să fie judecați de magistrații de la Judecătoria Sectorului 4.

Rudele decedaților și răniții din Colectiv s-au constituit părți civile în dosarul penal, aceștia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro, la 5 mai 2016.

În data de 30 octombrie 2016, Asociația Colectiv GTG 3010 a inaugurat monumentul ridicat în amintirea celor 64 de tineri decedați în urma incendiului, acesta fiind amplasat în piațeta din faţa fostului club.

La 30 octombrie 2016, peste 5.000 de oameni au ajuns la sediul clubului Colectiv. Cei prezenţi au adus flori şi au aprins lumânări în memoria celor care au decedat în urma incendiului.

Judecătorii au respins cererile inculpaților și au decis că judecata în procesul Colectiv poate începe, la 29 decembrie 2016.

În data de 29 iulie 2017, Asociaţia Colectiv anunţă încă un deces: Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. „65! Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. Dumnezeu să te odihnească, Răzvan!”, este mesajul postat pe pagina Asociaţiei Colectiv. Tânărul s-a sinucis.

La 21 ianuarie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Conform acestei legi, patronii obiectivelor publice, a restaurantelor și cluburilor fără autorizație de securitate la incendiu au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: ”Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”.

Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv, în data de 18 iunie 2018 și investighează modul în care autoritățile au intervenit și au îngrijit victimele imediat după tragedie, luni dimineața fiind audiate patru persoane. Ancheta este extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinți și victime.

La 14 august 2018, Marian Moise, pirotehnistul care a montat artificiile în clubul Colectiv, artificierul Viorel Zaharia, patronii clubului George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, dar şi patroana firmei care a livrat artificiile au fost trimiși în judecată într-un dosar disjuns din Colectiv.

În 3 septembrie 2018, judecătorul din dosar, Valeriu Mihail Terceanu, s-a pensionat, iar victimele și familia celor decedați se temeau că dosarul, care oricum înainta cu dificultate, va fi reluat de la zero.

Judecătorul Mihai Bălănescu a fost repartizat să judece dosarul Colectiv la 22 octombrie 2018.

În 30 septembrie 2019, victimele Colectiv cer decontarea pe viață a tratamentelor de care au nevoie după incendiu. Răniții spun că trupurile lor nu s-au refăcut după rănile suferite în urma incendiului și necesită îngrijiri întreaga viață, solicitând autorităților statului asigurarea de „sprijin pe viață, prin plata tuturor tratamentelor, intervențiilor chirurgicale, procedurilor de recuperare”.

Dragoș Dumitriu
© Facebook / Dragoș Dumitriu

La 25 octombrie 2019, judecătorii au permis jurnaliștilor, pentru prima dată, să vadă ce este dincolo de ușile închise, după 4 ani de la incendiu. Încă se văd urme de mâini la ieșire, încercuite de criminaliști. Pe jos zace tot ce nu a ajutat anchetei, iar în aer plutește cenușa. Pe scenă sunt haine aruncate, cu urme de fum. Pe masă mai sunt pahare, un flyer cu „Goodbye to gravity” și un bilet la loto pe jumătate ars.

La 29 octombrie 2019, Parchetul Militar anunță că a început cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția imaginilor care surprind primele momente ale intervenției. Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce un militar sar fi adresat cuvinte injurioase cu privire la o persoană decedată. De asemenea, procurorii militari fac cercetări și pentru sustragere sau distrugere de probe, cu privire la faptul că filmarea cu primele momente ale intervenției au apărut abia după aproape patru ani.

În data de 16 decembrie 2019 au loc condamnări în primă instanță la Tribunalul București: Cristian Popescu Piedone – 8 ani și șase luni, patronii clubului, George Anastasescu Costin Mincu şi Paul Gancea – 11 ani și 8 luni, Aurelia Iofciu, fostă angajată a Primăriei Sectorului 4 – 8 ani, Daniela Niţă, administratorul firmei de artificii – 12 ani, pirotehnisul Zaharia Viorel – 9 ani și 8 luni, pirotehnistul Moise Marian – 10 ani, Cristian Niță, patronul firmei de artificii – 3 ani și 6 luni, Antonina Radu şi George Petrică Matei, de la ISU – 9 ani și 2 luni, Larisa Ganea, angajată a Primăriei Sectorului 4 – 7 ani şi Ramona Moţoc, angajată a Primăriei Capitalei – 3 ani.

91
Tagurile:
Colectiv
Тема:
Tragedia Colectiv: Filmul evenimentelor, imagini dramatice

Загрузка...
Security forces guard the area after a reported knife attack at Notre Dame church in Nice, France

Arhiepiscopul de Toulouse: „religia nu poate fi ridiculizată”

0
(reînnoit 19:57 30.10.2020)
Spunând că este împotriva publicării unor caricaturi precum cea a profetului Mahomed, arhiepiscopul de Toulouse şi-a exprimat opinia că faptul de a lua în râs o religie nu este fără urmări.

BUCUREŞTI, 30 oct – Sputnik. La o zi după atacul terorist de la Nisa și la două săptămâni după decapitarea lui Samuel Paty, arhiepiscopul de Toulouse Monsignor Le Gall și-a exprimat opinia, pentru France Inter, despre libertatea de a lua în râs o religie.

„Legat de aceste caricaturi, le consider periculoase, pentru că prin ele punem gaz pe foc. Trebuie calmate apele. Pentru că aceste caricaturi sunt împotriva musulmanilor, dar și împotriva credinței creștine”, a spus episcopul Le Gall, răspunzând la întrebarea de ce au fost vizate bisericile de atacatorii terorişti.

Acesta consideră că francezii trebuie să înceteze să publice acest gen de caricaturi.

„Libertatea de exprimare are limite, aşa cum au toate libertățile umane. Nu râdem de religie fără a suporta urmări, nu ne putem permite să râdem de religii, vedeți care este rezultatul”, a spus arhiepiscopul.

Pentru episcopul Le Gall, noțiunea de fraternitate este esențială.

„Libertatea de a fi împreună, de a vorbi împreună, libertatea de a fi frați, dar de a nu fi furioşi”, a adăugat acesta, citat de Sputnik France
0
Tagurile:
Arhiepiscopul de Toulouse, Religie

Загрузка...