BUCUREȘTI, 16 iun — Sputnik. Scriam ieri de varianta ce mai probabilă de premier, plecând de la unele informații din interiorul PSD, dar și pornind de la criteriul competenței. Întreaga presă a preluat informația Sputnik, majoritatea alăturând-o nejurnalistic ideii fixe locale privind "propaganda rusă". De remarcat însă că nimeni nu a avut obiecții în privința argumentelor unei asemenea numiri.
Nimeni nu poate spune că Ana Birchall nu are competență profesională înaltă, experiență în funcții guvernamentale și în instituții internaționale, bazate pe studiile sale de excepție. În plus, Ana Birchall este o prezență deosebită, care impune atât prin farmec personal, cât și prin cultură și nivelul cunoștințelor de limbi străine, spontaneitate și uzul reuniunilor internaționale. Toate acestea sunt argumente imposibil de combătut.
Ieri, după ce Sputnik a lansat informația despre opțiunea Ana Birchall, au apărut alte două variante, despre care se spune că ar îndeplini criteriile de siguranță ale președintelui PSD Liviu Dragnea. Este vorba de fostul ministru al Internelor, Carmen Dan, și europarlamentarul Viorica Vasilica Dăncilă.
În primul rând este de remarcat că amândouă doamnele sunt din Teleorman, Carmen Daniela Dan fiind originară din Videle, iar Viorica Dăncilă fiind din Roșiori de Vede. Destinul profesional dar mai ales cel politic al amândurora este legat de actualul președinte PSD. Se poate spune că ascensiunea celor două doamne a început odată cu transferul lui Dragnea la PSD. Amândouă au studii modeste, la fel ca și carierele profesionale.
Carmen Dan a urmat cursurile de drept ale controversatei Universități Ecologice, luându-și diploma abia la 30 de ani, în urma examenului susținut la Academia de Poliție. A mai urmat cursuri post universitare de administrație.
În prima parte a carierei (profesionale), frumoasa blondă a fost șase ani secretară la o școală generală din Videle. A fost apoi, alți șase ani, funcționar la o agenție locală a unei bănci, pentru ca imediat după terminarea studiilor, practic în anul doi de stagiu, președintele de atunci al Consiliului Județean Teleorman, nimeni altul decât Liviu Dragnea, să o angajeze consilier la Serviciul Juridic. Din 2010 devine director executiv la Evidența Persoanelor, în 2012 este numită subprefect al Teleormanului, în 2014, prefect, iar în 2017 primește prima funcție în aparatul central de stat, devenind ministru al Afacerilor Interne. De menționat că la finele lui 2016 a devenit senator PSD, fiind trecută pe liste cu puțin timp înaintea alegerilor, Carmen Dan nefiind până la înscrierea pe listele pentru Senat membru PSD.
Interesante sunt două aspecte — cu toate că pregătirea ei profesională era limitată la probleme referitoare la administrația locală, iar experiența sa nu depășea limitetele județului, Liviu Dragnea a cerut senatorilor PSD să fie aleasă președinte al Comisiei Juridice a Senatului — for din care fac sau au făcut parte juriști de marcă — iar apoi, odată cu formarea Guvernului, Carmen Dan a fost una dintre variantele de premier ale lui Dragnea.
Este o persoană plăcută, caracterizată de onestitate și bunăvoință. Ziarista Carmen Dumitrescu de la ziarul "Teleormanul" descria în termeni destul de critici prezența ei în viața publică:
"Destul de timidă în faţa camerelor de luat vederi, suprefecta (Carmen Dan, n.n.) nu face parte din categoria bunilor oratori, dimpotrivă. Discursurile ei, rare ce-i drept, comportă numeroase erori gramaticale iar vocea îi tremură într-o manieră aproape deplasată", scria Carmen Dumitrescu în articolul "Carmen Daniela Dan, secretara cu aspirații înalte".
În cazul Vioricăi Vasilica Dăncilă aspectele comportă multe asemănări dar și deosebiri cu teleormăneanca de mai sus. Dar, au un element comun cert — explozia pe planul funcțiilor oficiale pe cât de greu de justificat, pe atât de datorată lui Liviu Dragnea.
Mai în etate decât Carmen Dan, Viorica Vasilica Dăncilă a făcut parte tot din categoria femeilor blonde și atrăgătoare. A absolvit Institutul de Petrol și Gaze, apoi a lucrat ca profesor la un liceu industrial din Videle. Din 1998 lucrează ca inginer la OMV Petrom, unde soțul său avea o funcție de conducere. După 2004 a urmat un curs masteral la SNSPA.
Din 2004 până în 2008 a fost consilier local la Videle, apoi din 2008 până în 2009, consilier județean de Teleorman. Direct din Teleorman, Viorica Vasilica Dăncilă sare, în 2009, la Bruxelles, devenind europarlamentar. Apoi, în 2010, a fost aleasă, în urma intervenției lui Liviu Dragnea, chiar lider al eurodeputaților PSD, icându-se astfel un conflict cu fostul lider, vocalul Cătălin Ivan. În 2014 a fost din nou aleasă europarlamentar. Conflictul Dragnea — Ivan — Dancilă a continuat, astfel că, în 2015, Cătălin Ivan declara "Viorica Dăncilă a fost pusă să mintă în ideea că mă va discredita în vreun fel".
Spre deosebire de Carmen Dan, Viorica Vasilica Dăncilă este un vechi membru PSD, partid în care a intrat odată cu Sorin Grindeanu, ca să luăm un reper familiar, în 1996. Dar, acensiunea ei politică îl are ca reper pe Liviu Dragnea, fiindcă odată cu trecerea acestuia de la șefia PD la PSD Teleorman, Viorica Vasilica Dăncilă devine șefă a femeilor PSD din Videle, apoi chiar a PSD Videle, trece la nivel județean, apoi ocupă funcții politice la nivel național iar din 2015 este șefa femeilor social democrate la nivel național.
Viorica Vasilica Dăncilă nu este o persoană cunoscută la nivel național, nu este nici o prezență remarcabilă în media. Ea s-a distins prin câteva luări de poziție în PE, mai ales în ultimul mandat. Nu are experiență în activitatea guvernamentală, cunoștințele pe plan diplomatic fiind mai degrabă tangențiale, legate de activitatea europeană.
Acestea sunt cele două variante vehiculate în presa de ieri, două persoane al căror atu este fidelitatea față de Liviu Dragnea, dar ale căror neajunsuri principale se numesc pregătirea și experiența, la care s-ar putea adăuga o foarte evidentă anvergură județeană.
BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit, astăzi, 23 aprilie 2021 și a făcut câteva declarații de presă de interes major pentru toți românii.
Șeful statului a atins două subiecte sensibile la care toți românii doresc să afle un răspuns ferm cât mai curând. Este vorba despre problema stării de alertă și despre carantina pe timp de noapte.
Klaus Iohannis a explicat, cu referire la renunțarea la starea de alertă și la carantina pe timp de noapte că lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine și că, pe măsură ce pandemia se reduce, gradual se vor relaxa măsurile care au fost necesare pentru a controla răspândirea acestui virus.
”Comitetul Naţional evaluează permanent, împreună cu INSP fac propuneri şi veţi vedea că uşor, uşor se atenuează câte o măsură, până când în final ieşim din pandemie şi ne reluăm viaţa normală”, a precizat Klaus Iohannis.
Referitor la renunțarea la starea de alertă, Klaus Iohannis a declarat că, în măsura în care se reduce pandemia şi se reduce numărul de îmbolnăviri, la un moment dat, la o analiză serioasă, se va renunţa la prelungirea stării de alertă.
”Eu personal îmi doresc cât mai repede să ajungem în această etapă”, a punctat Iohannis.
BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Ultimele apariții ale lui Marcel Ciolacu au adus un element nou – faptul că PSD ar avea meritul de a-l fi dat jos pe Vlad Voiculescu. Cel puțin asta reiese din declarații – fapt care îl revoltă pe Dan Chitic, una dintre cele mai puternice și consecvente voci care au protestat contra fostului ministru.
”Ciolanu ne explică la tv cum el și PeeeSeeeDeee-ul l-au dat jos pe VVoiculescu”, scrie ironic Dan Chitic, atrăgând atenția că Ciolacu ”mai spune cum el nu cere oamenilor sa iasă in stradă “ca sa nu se îmbolnăvească”.
În plus, Chitic remarcă un altă pretenție a lui Ciolacu - că opoziția nu ar face-o strada, ci ”o face el hotărât din Parlament” – adică ”de acolo de unde au votat de doua ori si starea de Urgenta a Gauleiterului Iohannis, Legile 55 și 136/2020 și cele 2 guverne Orban”, punctează avocatul.
Ei bine, pe lângă arogarea meritelor în cazul Voiculescu, Ciolacu a anunțat și că PSD va intra în ”grevă parlamentară” – un procedeu neobișnuit, pe care Dan Chitic îl ironizează în contextul dat: ”Atât de ferm și eficient e încât ce poate face e doar “greva parlamentară”.
”Păi de ce să facă greva? Oricum nu au făcut nimic pana acum, nici nu ne vom da seama că sunt în grevă”, punctează dur Dan Chitic.
De fapt, ”orice cuvânt în plus e prea mult pentru acest nimic”, îl nimicește Chitic pe Ciolacu, subliniind un aspect recunoscut de majoritatea analiștilor: ”Clar e că singura opoziție a regimului a fost aia din stradă”.
Și, la fel de clar este că ”pentru 2024 trebuie să construim o opoziție viabilă și credibilă și în Parlament”, conchide Dan Chitic, subliniind – ”în rest, oricâte procente ar avea în sondajele alea făcute din pix, singura concluzie pe care o pot trage după ce l-am ascultat 5 minute pe Ciolacu e R.I.P. PSD!”
Ca un post scriptum, Dan Chitic preia un comentariu în care i se spune că ”Nu e frumos sa spui "RIP PSD!" . Trebuie spus pe de-a dreptul MU(…)E PSD”.
”Cu asta s-au învățat și nu le mai este greață”, spune comentatorul citat de Dan Chitic, argumentând cu alte fapte ale PSD: ”Carmen Avram a votat la Bruxelles legea LGBT precum și aia cu Pașaportul de vaccinare. Alături de Manda Olguței. Numai patrihoți unul si unul”.
Cam asta e imaginea noului PSD – european, aliniat la grupul progresist.
Documentul, care a agitat mult spiritele, i-a alarmat pe bosniaci, care au văzut-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor.
În document se vorbea despre posibilitatea ca prin crearea Serbiei Mari, a Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari să se rezolve tensiunile naţionale care împiedică integrarea europeană a regiunii.
"Ideea că lucrurile pot fi rezolvate cu linii noi pe o hartă nu este doar nerealistă, dar este periculos să iniţiezi chiar această discuţie", a declarat Maas reporterilor din Pristina, capitala Kosovo.
El a precizat că ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement și a arătat că se bucură că ideea a fost "pusă înapoi într-un sertar sau, sperăm, în tocătorul istoriei".
Nota diplomatică a UE a apărut prima oară în presa din Slovenia, dar premierul sloven Janez Jansa a negat relatările presei potrivit cărora el ar fi trimis nota preşedintelui Consiliului European Charles Michel ca o propunere cu privire la modul de tratare a regiunii după ce Slovenia va prelua preşedinţia UE în iulie.