Stalin, poză de arhivă

Stalin și resuscitarea economică a României postbelice

486
(reînnoit 12:49 21.03.2017)
O analiză amplă, cu multe date, cu accentul pe perioada imediată după 1945, atitudinea URSS și a lui Stalin personal în mai multe situații

BUCUREȘTI, 21 mart — Sputnik. Tema relațiilor româno — sovietice postbelice stârnește nu numai controverse, dar și o imediată reacție de adversitate. Printr-un fel de postulat cvasiunanim acceptat, numele lui Stalin nu admite aspecte pozitive, în nici un domeniu. Și, totuși, mă încăpățânez să cred că studiul, probele și demonstrațiile sunt cele care trebuie să ne conducă la concluzii, chiar dacă asta înseamnă să trecem peste unele asemenea "postulate" — sau chiar peste spaimele bunicilor.

Un capitol povestit în fel și chip este cel al relațiilor economice dintre cele două state, începând chiar cu 1945. Săptămâna trecută a avut loc o masă rotundă pe această temă, evenimentul fiind organizat de Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe, cu sprijinul Centrului de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu". Gazdă a fost Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti, discuțiile fiind moderate de directoarea centrului, Natalia Muzhennikova. Participarea a fost selectă — oameni de ştiinţă, cercetători și istorici din Federaţia Rusă şi România — notabilă fiind prezența Excelenţei Sale domnul Valery I. Kuzmin, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federației Ruse în România. Materialele prezentate vor fi postate în curând pe site-ul Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură.

Până atunci vă prezentăm un articol pe această temă realizat de psihologul Alexandru Voicu, care propune încă din titlu o ipoteză care va stârni comentarii, anume resuscitarea economică a României postbelice ca rezultat al relaţiilor sovieto-române.

"Dacă România a cunoscut în perioada socialistă o incontestabilă perioadă de dezvoltare şi progres, aceasta se datorează în mare parte şi relaţiilor pe care le-a avut cu Uniunea Sovietică", scrie Alexandru Voicu. "Ţinând cont de situaţia economică precară în care se afla România, Uniunea Sovietică a avut ulterior iniţiativa prelungirii termenului de plată a datoriei (de război, n.n.) cu încă 2 ani. Atitudinea conciliantă şi prietenoasă a URSS faţă de România s-a manifestat şi cu alte ocazii, în perioada următoare", apreciază Alexandru Voicu, adăugând mai multe exemple din perioada 1945 — 1946.

Interesantă este și atitudinea lui Stalin care "purtându-i o simpatie prim-ministrului român Petru Groza, a acceptat şi modificarea obligaţiilor române stabilite prin Convenţia de Armistiţiu". Autorul îl citează pe Gheorghe Apostol, care vorbește de o decizie importantă a lui Stalin: "Să se reducă la jumătate plata datoriei pe care România mai trebuie să o achite URSS-ului!".

Alexandru Voicu amintește și date mai puțin cunoscute, tot din perioada lui Stalin, când cauza României a fost susținută în diverse ocazii când statele occidentale au cerut despăgubiri sau compensări. Apoi, autorul prezintă date despre acordul de colaborare economică și comercială din 8 mai 1945, în urma căuia "România a înregistrat beneficii, prin demararea procesului de industrializare a ţării şi prin accesul produselor româneşti pe piaţa sovietică".

"Acordul de colaborare s-a concretizat în înfiinţarea „SovRom"-urilor, care urmăreau dezvoltarea principalelor ramuri ale economiei româneşti: industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui şi uraniului, industria metalurgică feroasă şi neferoasă, industria lemnului, industria chimică, mecanizarea agriculturii, construcţii, transporturi navale şi aeriene, asigurări şi bănci".

Evgheni Djugașvili
© Sputnik / Владимир Федоренко

Autorul susține că România a avut importante beneficii de pe urma „SovRom"-urilor, "prin accesul la tehnologiile industriale sovietice, prin expertiza specialiştilor ruşi detaşaţi în România şi prin pregătirea şi calificarea personalului român primit la studii în URSS", iar aceste beneficii "au fost cu atât mai mari începând cu data de 25 septembrie 1956, când sovieticii au cedat României partea lor din „SovRom"-uri".

Alexandru Voicu descrie apoi amplificarea relațiilor economice odată cu înființarea, în 1949, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). "Pentru România, apogeul acestei rodnice colaborări a culminat cu participarea singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu, la misiunea spaţială „Soiuz 40", din 14 mai 1981", consideră Alexandru Voicu.

Un alt aspect interesant și controversat legat de CAER este așa-numitul "plan Valev", elaborat de economistul sovietic Emil Borisovici Valev în anul 1964, "care propunea organizarea şi specializarea economiilor din ţările fostului bloc socialist, în funcţie de resursele şi potenţialul fiecăreia".

"României îi revenea rolul de ţară predominant agro-industrială, datorită solurilor fertile şi condiţiilor geo-climatice favorabile. În această ordine de idei, interesant este faptul că astăzi, în România dezindustrializată şi redusă la nivelul de ţară agrară nu de sovietici (!), un proiect similar „planului Valev" este primul şi singurul punct de la care se poate pleca pe calea reconstrucţiei economiei româneşti" comentează Alexandru Voicu.

Am reprodus doar câteva fragmente din acest articol documentat, care merită citit integral de cei care vor să judece pe bază de date, nu de povești.

 

486
Tagurile:
Iosif Stalin, Petru Groza
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Cîțu știrea serii - remanierea lui Voiculescu ”se anunță, nu se discută”

441
Premierul Florin Cîțu a anunțat strategia în cazul lui Vlad Voiculescu, a cărui demisie a fost cerută și de liberali, nu numai de opoziție, presă și societatea civilă

BUCUREȘTI, 11 apr – Sputnik. Una dintre cele mai importante solicitări ale premierului Cîțu a fost ignorată de ministrul Vlad Voiculescu – și anume aceea de a susține, săptămânal, conferințe de presă în care să prezinte situaţia actualizată privind pandemia, inclusiv măsuri cu posibil impact la populație- cum a fost cazul de spitalul „Foișor”.

Premierul a răbufnit după secvențele de la Foișor și după reacția lui Vlad Voiculescu, care a încercat să arunce responsabilitatea sau vina pe  spital, pe Primăria Capitalei, pe ASSMB, pe adversari politici şi pe mass media!

Florin Cîțu a reacționat dur: ”Sunt şi eu foarte supărat de ceea ce am văzut la televizor. Detaliile tehnice v-au fost prezentate de Raed Arafat, probabil vor fi prezentate date şi de ministrul Sănătăţii”.

”Vreau să vă spun că aşa cum fiecare contribuabil are legătură cu ministerul Finanţelor şi fiecare pacient din România are legătură cu Ministerul Sănătăţii”, a declarat Florin Cîțu.

În acest context, întrebat azi în conferința de presă despre remanierea lui Vlad Voiculescu, premierul a spus ferm:

”Remanierea sau orice decizie despre vreun ministru din cabinetul acesta e luată doar de premier - iar aceste decizii nu se discută, ele se vor anunța!”.

Mi mult, la întrebarea cine ar trebui să facă un pas în spate în urma scandalului de la Spitalul Foișor, Florin Cîțu a aruncat o veritabilă provocare, atât pentru Voiculescu, cât și pentru Arafat:

”Este vorba de onoare, să vedem dacă mai există onoare în România”, a spus Cîțu, continuând cu altă săgeată: ”Este normal să intervină prim-ministrul să vorbească și cu primarul Bucureștiului, și cu manageri de spitale?!”.

În concluzie, este foarte posibil ca în seara asta sau mâine să avem prima demisie/demitere din guvernul Cîțu.

Cât despre ruperea Coaliției, fractura PNL – USR este vizibilă cu ochiul liber, nu mai e nevoie de radiografie... la spitalul Foișor.

441
Tagurile:
Florin Cîţu, Vlad Voiculescu

Загрузка...
Proteste la București împotriva restricțiilor COVID

VIDEO: Proteste în București împotriva restricțiilor COVID

613
(reînnoit 17:33 10.04.2021)
Pentru sâmbătă, 10 aprilie, au fost anunțate mai multe proteste în București dar și în alte orașe ale României.

Sputnik vă invită să vizualizați imagini video de la protestele care au loc astăzi în București, Piața Victoriei, Piața Universității, împotriva restricțiilor impuse de autoritățile române pentru a diminua răspândirea infecției de coronavirus, dar și împotriva vaccinării obligatorii.

Protest în Piața Victoriei

Protest în Piața Universității

613
Tagurile:
coronavirus, Piața Universității, Piața Victoriei, București, Proteste

Загрузка...

Olanda: „Poliția pentru libertate” în marș împotriva restricțiilor COVID la Baarn

0
Manifestanții mișcării „Poliția pentru libertate” au mărșăluit sâmbătă la Baarn pentru a protesta împotriva aplicării stării de asediu ca măsură de stopare a răspândirii invecției COVID.

Mișcarea, care este formată din veterani ai armatei și poliției, a fost formată recent în opoziție cu restricțiile coronavirusului. Manifestanții puteau fi văzuți mărșăluind în timp ce purtau bannere și semne cu tematică împotriva blocării și pentru „libertate și dragoste”.

Peste 1500 de persoane au participat la marș, potrivit rapoartelor locale.

Olanda a ajuns în lockdown pentru a stopa răspândirea virusului cu planuri de redeschidere treptată a economiei. În prezent, este în vigoare stare de asediu pe timp de noapte, deoarece numărul pacienților cu COVID-19 din unitățile de terapie intensivă este în continuare în creștere, potrivit guvernului olandez.

0
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...