Piloți români stau lângă un F16

Război sau răsfăț? România vrea placă SUA și consolidează arsenalul militar

762
(reînnoit 09:34 18.03.2017)
România își consolidează arsenalul militar și achiziționează 20 de avioane F16, 8 transportatoare blindate și alte echipamente în încercarea de a-și atinge angajamentul de două procente din PIB oferit NATO, contribuind la o injecție semnificativă de bani pentru complexul militar-industrial din SUA.

BUCUREȘTI, 18 mart — Sputnik. Parlamentul din România și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au decis triplarea unităților F-16 existente, în prezent, de 12 avioane de luptă, relatează Sputnik International.

"În acest moment, intenția mea este de a cumpăra ceea ce este necesar pentru armata română, mai ales că avem acest angajament politic de două procente", a declarat ministrul Apărării, Gabriel Les.

Creșterea cheltuielilor de apărare în 2017 reprezintă o creștere de la doar 1,5% din PIB în 2016. Cu toate acestea, necesitatea țintei rămâne controversată în multe privințe. De exemplu, analistul militar Ilya Plehanov a sugerat că "nu spune nimic" acest procent despre capacitatea militară sau de pregătire.

În plus, marea majoritatea membrilor NATO participă la cele mai multe campanii militare conduse de SUA, cum ar fi războaiele din Irak și Afganistan, Libia și Mali.

În Balcani sunt mai multe trupe europene decât americane, iar navele militare europene patrulează apele Marii Mediterane și Oceanului Indian fără a îndeplini ținta. Dotarea României cu avioane F-16 poate oferi un răspuns la întrebarea de ce instituția militară americană este atât de determinată pentru ca membrii NATO să contribuie cu iluzoriul procent de 2% din PIB.

După a remarcat analistul Sputnik Finian Cunningham, atunci când membrii NATO se răsfață cu avioane de război, nave de război, tancuri și sisteme de rachete, corporațiile americane din apărare au de câștigat.

De exemplu, amplasarea sistemelor de rachete Aegis în România și Polonia costă ambele țări 800 milioane de dolari. Se anunță că prezența militară a NATO în Europa de Est și Marea Neagră va crește, deoarece conflictul din Ucraina a izbucnit în 2014, ca răspuns la ceea ce blocul militar consideră a fi „agresiunea rusa" în regiune. Moscova a continuat să respingă acuzațiile, avertizând că acumularea trupelor NATO subminează stabilitatea regională și globală.

Șeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, l-a telefonat pe generalul NATO Petr Pavel în data de 3 martie, transmițându-i că Moscova este extrem de preocupată de "creșterea semnificativă a activității militare" în apropierea granițelor sale.

762
Tagurile:
scutul antirachetă, PIB, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul din România, România

Загрузка...