Diplomatul unui demnitar

O concluzie memorabilă a diplomaților români: "Noi facem Rusia Great Again"

106
(reînnoit 11:22 16.01.2017)
Moscova nu are ce oferi Americii, dar apare pericolul împingerii Chinei în brațele Rusiei, imixtiunea în alegerile din SUA e reclama perfectă pentru Putin, România e supusă presiunilor lui Orban și Dodon și va ajunge în 2050 la doar 11 milioane de locuitori.

BUCUREȘTI, 16 iunie, Sputnik. Reuniți la emisiunea lui Rareș Bogdan "Jocuri de putere", cinci dintre cei mai cunoscuți analiști de politică externă români au dezbătut noile probleme ale scenei internaționale acum, cu câteva zile înainte de schimbarea de la Casa Albă. Au participat foștii miniștri de externe Teodor Baconski și Cristian Diaconescu, profesorul Ștefan Popescu de la SNSPA, Dan Dungaciu, politolog, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei, și fostul consilierul prezidențial Iulian Chifu.

În centrul dezbaterii cu titlul "Cutremurul Trump" s-a aflat potențialul de modificare a relațiilor americane cu rivalii strategici, Rusia și China, precum și cu UE. În acest context, invitații au abordat și situația României.

Începută cu handicapul definirii poziției amfitrionului și a postului Realitatea — "Nu putem discuta decât în cadrul parteneriatului strategic, nu există altceva în afara parteneriatului cu SUA", dezbaterea a avut momente de înalt nivel de abordare și înțelegere a situației. În primul rând s-au pus în discuție declarațiile lui Trump privind relațiile cu Rusia, ca și acuzația de intervenție a serviciilor ruse în alegerile din SUA.

Părerea unanimă a celor prezenți a fost că specialiștii americani, cei care-l vor consilia pe Trump și vor determina evoluția strategică, nu pot schimba politica americană în afara unei paradigme tradiționale, a unor principii clasice americane, cu toate aparențele lui Trump. Dan Dungaciu a dus în discuție pragmatismul diplomației. În plus, administrația Trump a introdus o nouă funcție de negociator, "un fel de supernegociator, poate chiar deasupra Departamentului de Stat".

"Nu știu dacă America va fi Great again, dar cred că noi facem Rusia Great again. Trump a menționat Rusia abia pe locul trei ca problemă pentru America, după terorism și China. Cred că se exacerbează poziția Rusiei. Ce-i poate da Rusia Americii pentru ca aceasta să-i cedeze anumite poziții? Oferta Rusiei este modestă, SUA nu poate ceda nimic în fața Rusiei, se greșește când în România se vorbește de o cedare a Europei de Est către Rusia, a opinat Dungaciu.

Cristian Diaconescu și Iulian Chifu, diplomați ai administrației Băsescu, au fost de acord cu faptul că oferta Moscovei este modestă, dar au atras atenția că preocuparea principală a Rusiei este de a juca un rol pe plan mondial. "Este principalul ingredient al politicii ruse", a precizat profesorul Popescu.

În privința imixtiunii serviciilor ruse în alegerile din SUA, Dungaciu a fost categoric: "nici un președinte rus nu putea visa la o campanie de imagine mai bună. Recunoașterea de către serviciile americane și de către Trump a intervenției ruse în alegerile americane este cea mai bună dovadă a puterii serviciilor ruse", a apreciat Dungaciu.

Vorbind de parteneriatul ruso-american pe tema terorismului, Diaconescu crede că se exagerează importanța militară a prezenței ruse, care acționează în stilul propriu "prin distrugeri și crime de război". Nu se poate vorbi de un parteneriat ruso-american, în sensul unei apropieri prietenești, au opinat participanții la dezbatere, există prea multe chestiuni care despart cele două state, dar și prea multe persoane importante din conducerea SUA, inclusiv în Partidul Republican al lui Trump. Cu toate acestea, a tras atenția profesorul Popescu, pe lista celor mai apropiate personalități americane apropiate de Rusia lui Putin este chiar secretarul de stat nominalizat de Trump, Rex Tillerson.

În cazul Beijingului, principala problemă a Americii ar putea fi "împingerea Chinei în brațele Rusiei, adică "ambele să se coalizeze împotriva SUA", aici exemplul ar fi parteneriatul celor două mari puteri împotriva scutului antirachetă american din Coreea de Sud.

În privința UE, analiștii au remarcat atitudinea Franței, atât prin relația naționalistei Marine Le Pen atât cu Donald Trump, cât mai ales cu Vladimir Putin. În acest context, declarația lui Francois Fillon, potențialul câștigător al alegerilor prezidențiale franceze, "Franța trebuie să se așeze la masă cu Federația Rusă fără a cere acordul SUA" indică o reorientare europeană cel puțin în privința sancțiunilor.

Ideea moderatorului, "România, în bătăia vântului", a fost susținută de Dungaciu care a adus în atenție relația cu Ungaria lui Viktor Orban și cu Moldova lui Igor Dodon.

"Parteneriatul identitar între Federația Rusă și Ungaria va fi o presiune externă pe România", a spus Dung, "La fel se va întâmpla cu Moldova, din partea lui Igor Dodon — deci România va fi presată și din est și din vest pe chestiune identitară". Dungaciu și-a exemplificat și prin faptul că nici un om politic important de etnie maghiară nu a participat la manifestările de 1 decembrie, fapt datorat politicii Budapestei.

Iulian Chifu a subliniat că România face greșeli, sugerând că o anumită libertate politică din țară poate dăuna. "În politica internă putem greși așa încât să fim izolați pe plan extern", o formulă pe care am auzit-o des din zona Băsescu. Chifu a exemplificat ciudat, vorbind de "un român care candidează la președinția UE din partea partidului bolșevic Alianța Eurasianică a lui Dughin", referindu-se la candidatura europarlamentarului Laurențiu Rebega la șefia UE.

Concluzia generală vizavi de România a fost că putem vorbi de un "abandon în politica externă — inclusiv față de Moldova". Diaconescu a spus că "Am lăsat lucrurile să se întâmple — și la Chișinău, și ne-am trezit cu Dodon, și în alte zone, nu există nici măcar o agendă de lucru București — Chișinău". În politica externă și în strategia de apărare lucrurile nu vin de la sine", a concluzionat Diaconescu.

În final, profesorul Ștefan Popescu a tras atenția asupra unei prognoze îngrijorătoare: "Pe site-ul Ministerului Finanțelor din Franța se face o apreciere a numărului populației din țările europene până în 2050, iar România va avea numai 11 milioane de locuitori, mai precis va pierde în cel mai bun caz 6,5 milioane de locuitori, iar în cel mai rău caz 8 milioane", a citat profesorul Popescu. A fost poate cea mai îngrijorătoare ipoteză dintre cele emise în această într-o interesantă seară de dezbateri.

106
Tagurile:
Geopolitica, Trump, Putin, SUA, Rusia, Diplomați români, Cristian Diaconescu, Teodor Bakonski, Dan Dungaciu, Iulian Chifu, Donald Trump, Vladimir Putin, Moldova, Europa, SUA, Rusia, România
Tematic
Expert român: expulzarea diplomaților ruși este un gest disperat al lui Obama

Загрузка...