Distrugere și incendii: consecințe ale atacurilor aeriene în Israel și Gaza

248
(reînnoit 17:15 12.05.2021)
Un adevărat dezastru în Israel și Teritoriile arabe ocupate - zeci de morți și sute de răniți au fost înregistrați în urma tirurilor cu rachete de ambele părți.

Noaptea trecută Fâșia Gaza a fost atacată de forțele israeliene, printre ținte fiind Turnul Al-Jawhara, lovit de un avion de luptă israelian, ridicând o coloană masivă de fum pe cerul nopții. Este cel puțin a doua structură mare din orașul Gaza grav avariată în raidurile aeriene recente, prima fiind Turnul Hanandi, despre care se spune că este un complex rezidențial, redus la moloz marți seara.

Forțele israeliene de apărare (IDF) au postat filmări ale unui atac aerian de la mare înălțime la scurt timp după ce videoclipurile inițiale au început să circula pe rețele de socializare, susținând că clădirea include „sediul de informații” al Hamas și un „departament de informare”. Cu toate acestea, nu este clar dacă în videoclipul IDF este vorba de anume Al-Jawhara sau o altă structură.

În timp ce Turnul Al-Jawhara părea să aibă daune catastrofale după loviturile de miercuri dimineață, nu este prima dată când a fost vizat de Tel Aviv, avioanele de luptă israeliene bombardând aceeași structură în timpul atacurilor din 2014.

 

248
  • © REUTERS / Suhaib Salem

    Un băiat palestinian trece pe lângă ruinele unei clădiri distruse de atacurile aeriene israeliene pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian, Gaza.

  • © AP Photo / Heidi Levine

    Pompierii israelieni lucrează la locul căderii unei rachete lansate din Fâșia Gaza din centrul orașului israelian Holon, lângă Tel Aviv.

  • © AFP 2021 / Mohammed Abed

    Pompierii sting clădiri în flăcări după atacuri aeriene israeliene în orașul Gaza.

  • © REUTERS / Amir Cohen

    Vedere generală a unei case deteriorate de o rachetă lansată din Fâșia Gaza din Ashkelon, sudul Israelului.

  • © AP Photo / Adel Hana

    Pompierii sting clădirile rezidențiale care ard, după ce au fost lovite de atacurile aeriene israeliene în orașul Gaza.

  • © REUTERS / Avi Roccah

    Soldații lucrează în afara unei clădiri avariate de o rachetă lansată din Fâșia Gaza din Ashdod, sudul Israelului.

  • © REUTERS / Mohammed Salem

    Imaginea cu dronă arată ruinele unei clădiri distruse de atacurile aeriene israeliene pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian din orașul Gaza.

  • © REUTERS / Ronen Zvulun

    Un ofițer de securitate vorbește cu un bărbat la locul căderii unei rachete în Fâșia Gaza din Holon, Israel.

  • © AFP 2021 / Mohammed Abed

    Un palestinian stă în fața unui imens crater din orașul Gaza.

  • © AFP 2021 / Gil Cohen-Magen

    Membrii serviciului de urgență israelian examinează pagubele din orașul israelian Rishon LeZion.

  • © REUTERS / Suhaib Salem

    Palestinienii își inspectează casele care a fost avariate de un atac aerian israelian, pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian din orașul Gaza.

  • © AFP 2021 / Gil Cohen-Magen

    Un ofițer de securitate israelian examinează pagubele unei case din Yehuda, lângă Tel Aviv.

Cele mai frumoase microbiste de la Euro 2020

190
(reînnoit 17:18 22.06.2021)
  • Fanele din Turcia pe stadion în ajunul meciului, Azerbaidjan
  • O fană din Italia reacționează la meciul transmis pe un mare ecran din Roma
  • O fană din Elveția pozează la tribună în ajunul unui meci în Roma
  • Fanii ucraineni dansează în ajunul meciului campionatului Europei în București
  • O fanță iese pe teren în timpul meciului de fotbal din Sankt Petersburg
  • Microbiștii din Cehia pozează în ajunul meciului din Glasgow
  • Fanele din Italia își susține echipa, urmărând meciul pe marele ecran din Piazza del Popolo din Roma
  • Fană rusă în ajunul meciului din Sankt Petersburg
  • Fanii din Scoția la meciul Euro 2020 în Glasgow
  • Fană portugheză la meciul Euro 2020 în Germania
  • O fană urmărește transmisiunea meciului Campionatului Europei de fotbal în Sankt Petersburg
  • Fană ucraineană la meciul Euro-2020 în București
  • Fană poloneză la Euro 2020 din Seville, Spania
  • Fana naționalei Turciei, în ajunul meciului Euro 2020 în Baku
  • Fană italiană în ajunul meciului din Roma
  • Fana Macedoniei de Nord, în ajunul meciului Euro 2020 între Macedonia de Nord și Olanda
  • Fanii Italiei își susțin echipa la Piazza del Popolo în Roma
  • Fanii naționalei Turciei în ajunul meciului Euro 2020
  • Fanii ruși la meciul Euro 2020 între Belgia și Rusia
  • Fana Croației la tribună în ajunul meciului
  • Fanii Germaniei la tribună, în ajunul meciului
Cele mai frumoase fane ale echipelor naționale de fotbal în timpul meciurilor din cadrul Euro 2020.

Chiar dacă fotbalul este considerat un sport preponderent masculin, nici femeile nu ignoră aceste evenimente. Vă invitam să urmăriți o selecție de imagini cu cele mai frumoase microbiste, surprinse în timpul meciurilor Euro 2020.

190
  • Fanele din Turcia pe stadion în ajunul meciului, Azerbaidjan
    © REUTERS / Ozan Kose

    Fanele din Turcia pe stadion în ajunul meciului, Azerbaidjan

  • O fană din Italia reacționează la meciul transmis pe un mare ecran din Roma
    © REUTERS / Guglielmo Mangiapane

    O fană din Italia reacționează la meciul transmis pe un mare ecran din Roma

  • O fană din Elveția pozează la tribună în ajunul unui meci în Roma
    © REUTERS / Alberto Lingria

    O fană din Elveția pozează la tribună în ajunul unui meci în Roma

  • Fanii ucraineni dansează în ajunul meciului campionatului Europei în București
    © AP Photo / Andreea Alexandru

    Fanii ucraineni dansează în ajunul meciului campionatului Europei în București

  • O fanță iese pe teren în timpul meciului de fotbal din Sankt Petersburg
    © AFP 2021 / Anatoly Maltsev / POOL

    O fanță iese pe teren în timpul meciului de fotbal din Sankt Petersburg

  • Microbiștii din Cehia pozează în ajunul meciului din Glasgow
    © AP Photo / Robert Perry

    Microbiștii din Cehia pozează în ajunul meciului din Glasgow

  • Fanele din Italia își susține echipa, urmărând meciul pe marele ecran din Piazza del Popolo din Roma
    © AFP 2021 / Vincenzo Pinto

    Fanele din Italia își susține echipa, urmărând meciul pe marele ecran din Piazza del Popolo din Roma

  • Fană rusă în ajunul meciului din Sankt Petersburg
    © REUTERS / Anton Vaganov

    Fană rusă în ajunul meciului din Sankt Petersburg

  • Fanii din Scoția la meciul Euro 2020 în Glasgow
    © AFP 2021 / Paul Ellis

    Fanii din Scoția la meciul Euro 2020 în Glasgow

  • Fană portugheză la meciul Euro 2020 în Germania
    © REUTERS / Andreas Gebert

    Fană portugheză la meciul Euro 2020 în Germania

  • O fană urmărește transmisiunea meciului Campionatului Europei de fotbal în Sankt Petersburg
    © Sputnik / Alexander Galperin

    O fană urmărește transmisiunea meciului Campionatului Europei de fotbal în Sankt Petersburg

  • Fană ucraineană la meciul Euro-2020 în București
    © REUTERS / Daniel Mihailescu

    Fană ucraineană la meciul Euro-2020 în București

  • Fană poloneză la Euro 2020 din Seville, Spania
    © AFP 2021 / Thanassis Stavrakis

    Fană poloneză la Euro 2020 din Seville, Spania

  • Fana naționalei Turciei, în ajunul meciului Euro 2020 în Baku
    © Sputnik / Murad Orujov

    Fana naționalei Turciei, în ajunul meciului Euro 2020 în Baku

  • Fană italiană în ajunul meciului din Roma
    © REUTERS / Ryan Pierse

    Fană italiană în ajunul meciului din Roma

  • Fana Macedoniei de Nord, în ajunul meciului Euro 2020 între Macedonia de Nord și Olanda
    © AFP 2021 / Koen van Weel

    Fana Macedoniei de Nord, în ajunul meciului Euro 2020 între Macedonia de Nord și Olanda

  • Fanii Italiei își susțin echipa la Piazza del Popolo în Roma
    © AFP 2021 / Vincenzo Pinto

    Fanii Italiei își susțin echipa la Piazza del Popolo în Roma

  • Fanii naționalei Turciei în ajunul meciului Euro 2020
    © Sputnik / Murad Orujov

    Fanii naționalei Turciei în ajunul meciului Euro 2020

  • Fanii ruși la meciul Euro 2020 între Belgia și Rusia
    © AFP 2021 / Olga Maltseva

    Fanii ruși la meciul Euro 2020 între Belgia și Rusia

  • Fana Croației la tribună în ajunul meciului
    © REUTERS / Lee Smith

    Fana Croației la tribună în ajunul meciului

  • Fanii Germaniei la tribună, în ajunul meciului
    © REUTERS / Alexander Hassenstein

    Fanii Germaniei la tribună, în ajunul meciului

Tagurile:
EURO 2020

Загрузка...

Primele zile ale războiului

139
(reînnoit 15:37 22.06.2021)
Pe 22 iunie 1941, trupele germane intrau în Uniunea Sovietică, deschizând marşul distrugător spre Est ordonat de Hitler.

La 22 iunie 1941, armata germană a lansat atacul asupra URSS pe tot frontul, de la Marea Baltică în nord până la Marea Neagră, în sud. În acelaşi timp România a intrat în război de partea Germaniei cu scopul declarat de a elibera teritoriile Basarabiei şi Nordului Bucovinei.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

139
  • © Sputnik / Yevgeny Khaldei

    Marele război patriotic 1941-1945. Locuitorii capitalei la 22 iunie 1941, în timpul anunțului la radio a mesaj guvernamental despre atacul perfid al Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Mobilizare. Coloanele ostașilor se deplasează spre front. Moscova, 23 iunie 1941.

  • © Sputnik

    La 22 iunie 1941, avioanele germane au bombardat orașele sovietice. Germania a început un război împotriva URSS. O alambică din documentarul „Marea victorie a poporului sovietic”.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Mobilizare. Recruți. Moscova, 23 iunie 1941.

  • © Sputnik / Kazimir Loshko

    Marele Război Patriotic 1941-1945 23 iunie 1941 la Kiev. Zona Grushki.

  • © Sputnik / Georgij Petrusov

    Crainic al radioului All-Union, artist popular al URSS, Yuri Borisovich Levitan.

  • © Sputnik / Georgiy Zelma

    Marele Război Patriotic 1941-1945. 22 iunie 1941 Asistenții medicali acordă ajutor primilor răniți după atacul aerian nazist de lângă Chișinău.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Marele război patriotic din 1941-1945. Începutul războiului. Copii pe străzile orașului. Moscova, 23 iunie 1941.

  • © Sputnik

    Biroul de informații sovietic a fost creat pe 24 iunie 1941, la două zile după începerea Marelui Război Patriotic. (Stop-cadrul din videoclip).

  • © Sputnik / Gregory Chertov

    Raid aerian în Leningrad în primele zile ale războiului.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Marele Război Patriotic 1941-1945. Regiment de tancuri la Academia Militară de Mecanizare și Motorizare. Stalin. O coloană de tancuri în marș. Moscova, iunie 1941.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Reflectoarele trupelor de apărare aeriană luminează cerul Moscovei. Moscova, iunie 1941.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Marele Război Patriotic 1941-1945. Asistentă medicalăal serviciului medical și sanitar. Moscova, iunie 1941.

  • © Sputnik

    Lansator de rachete "Katyusha". Una dintre primele instalații ale vehiculului de luptă BM-13. Vara 1941.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Marele Război Patriotic 1941-1945. Primele zile ale războiului. Absolvenți ai Academiei Militare de Mecanizare și Motorizare a Armatei Roșii I. V. Stalin (Armata Roșie WAMM) Moscova, iunie 1941.

  • © Sputnik / Anatoliy Garanin

    Marele Război Patriotic 1941-1945. Absolvenții Academiei Militare de Mecanizare și Motorizare a RKKA (VAMM RKKA) în cinstea lui I.V. Stalin. Înainte de a merge pe front. Moscova, iunie 1941.

  • © Sputnik / Vasiliy Savranskiy

    Cetățenii construiesc fortificații pe străzile din orașul lor natal.

  • © Sputnik / Anatoliy Egorov

    Unul dintre primele avioane germane a doborât lângă Odessa.

Tagurile:
Război

Загрузка...
Valeri Kuzmin

Ambasadorul Kuzmin: “Rusia ține minte tot!”

0
(reînnoit 19:32 24.06.2021)
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin: ”Din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost împlinite nici până în ziua de astăzi”

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Continuăm publicarea alocuțiunilor de la cea de-a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române” – eveniment derulat sub înaltul patronaj al Excelenței Sale Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.

Prezentăm azi alocuțiunea amfitrionului manifestării, ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin, redând mai multe idei principale, așa cum au fost ele consemnate de publicația ”Vești din Rusia”, condusă ce moderatorul Conferinței, reputatul ziarist rus Vyaceslav Samoșkin, cel mai vechi corespondent străin în România.

Referindu-se la faptul că manifestarea se desfășoară într-o zi cu semnificație aparte, 22 iunie, ambasadorul a adus aminte că, exact cu 80 de ani în urmă, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei – ”cea mai importantă etapă a celei mai cumplite, până acum, tragedii din istoria omenirii”.

În Federația Rusă, ea este marcată ca Ziua Memoriei și Durerii, a spus ambasadorul Valery Kuzmin, subliniind că ”practic, în istoria fiecărei familii ruse, războiul a lăsat urme grele, de neșters”.

”În total, pentru Victorie și-au dat viața, în total, 27 de milioane de cetățeni ai URSS, dintre care majoritatea trăiau pe teritoriile Federației Ruse – pe fronturi și în spatele liniilor inamice, în detașamente de partizani”, a spus Kuzmin, arătând că ”Mai mult de jumătate din acest număr uriaș au fost civilii, care au murit de foame în Leningradul asediat, în timpul bombardamentelor și atacurilor asupra localităților, de epuizare în lagărele de muncă și a muncii silnice în teritoriile ocupate”.

Și, ca o supremă tragedie, ”Zeci de milioane de copii nu au văzut lumina zilei”, a punctat Kuzmin.

În total dispreț față de această tragedie, în ultimul timp, în Occident, ”răsună tot mai vocal vocile forțelor revanșarde, al cărui obiectiv este acela de a discredita eroismul nemuritor a milioane de reprezentanți ai popoarelor URSS - de fapt, a tuturor celor care au luptat, pe Pământ, împotriva fascismului și a nazismului”, spune Kuzmin.

”Scopul principal al falsificatorilor istoriei este de a minimaliza și, dacă este posibil, de a nega în totalitate rolul decisiv al Armatei Roșii și al Uniunii Sovietice în obținerea Victoriei asupra răului absolut al nazismului, intrat în istoria omenirii prin crime nemaivăzute: nimicirea a milioane de oameni, inclusiv a unor popoare întregi - ceea ce în dreptul internațional contemporan este calificat drept genocid”, arată ambasadorul rus.

Valery Kuzmin declară ferm: ”Nu poate exista o justificare rațională pentru acest gen de revizuire a hotărârilor Tribunalului de la Nürnberg, din 1946, recunoscute ca norme de drept internațional, deși, în acele vremuri, datorită lipsei unei definiții juridice necesare, ele au fost definite drept ”crime de război și crime împotriva umanității”„.

De aceea, ambasadorul consideră că ”sunt de un cinism suprem afirmațiile referitoare la responsabilitatea egală a URSS și a Germaniei hitleriste pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Spre marele nostru regret, printr-o astfel de faptă rușinoasă s-a evidențiat Parlamentul European în rezoluția lui din 2019”, spune Kuzmin, arătând că ”obiectivul evident al acestui gen de eforturi este ca, în condiții de declin al forței cumulate a Occidentului istoric, să fie cât mai mult îndepărtată perspectiva pierderii pozițiilor geopolitice dominante”.

În același timp, uriașul arsenal al mijloacelor occidentale ”de dezinformare în masă” a fost ”mobilizat pentru a demoniza actuala Rusie democratică, pentru a împărți lumea după noi linii de delimitare artificial trasate între așa-numitele democrații și autocrații”, subliniază Kuzmin.

De partea rusă, zilele trecute, Duma de Stat a adoptat, în a treia lectură, un proiect de lege de modificare a legii privind ”Eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945”, punctează Kuzmin, evidențiind că legii poate fi evaluat chiar după titlul ei: ”Interdicția de a pune public semnul egalității între scopul și acțiunile Uniunii Sovietice cu cele ale Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Trecând la ziua de 23 august 1944, Kuzmin spune că ”în urma unei lovituri de stat, la București a fost înlăturat dictatorul Ion Antonescu și, curând după aceea, armata română s-a alăturat Armatei Roșii, pentru ca, umăr la umăr, să continue eliberarea României, după care și a Europei Centrale și de Est”.

”Rusia ține minte acest lucru și îl prețuiește”, declară ambasadorul Kuzmin, subliniind că, drept urmare, ”a fost restabilită integritatea teritorială a României (nordul Transilvaniei), după care Bucureștiul a semnat Tratatul de Pace cu Puterile Aliate”.

Și, un alt fapt istoric – care nu se dorește a fi cunoscut de noile generații din România, ”ulterior, URSS a redus substanțial suma despăgubirilor pentru enormele daune aduse de armata română țării noastre”.

Pe de altă parte, Kuzmin punctează: ”Rusia ține minte și faptul că, la 22 iunie 1941, cei peste o jumătate de milion de soldați ai armatei române au intrat în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei hitleriste”.

Ambasador rus consideră că, în fapt, ”poporul român a devenit, în același timp, și victimă și participant involuntar la crimele regimului dictatorial, ale cărui aventuri militare s-au încheiat cu rușinoasa înfrângere de la Stalingrad”.

23 august 1944 a devenit ”un eveniment determinant, ce a permis, apoi, să fie întoarsă pentru totdeauna această pagină neagră din istoria relațiilor ruso-române” iar o bună dovadă în acest sens o constituie „îndeplinirea cu succes a acordului interguvernamental privind statutul mormintelor militare de pe teritoriile țărilor noastre, din 2005”.

În acest sens, ambasadorul a subliniat că ediția din acest an a Conferinței științifice internaționale ”își propune să extragă experiența pozitivă din evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, pentru edificarea pe viitor a relațiilor ruso-române”.

”O temelie politică solidă a fost pusă, în acest scop, în 2003, prin Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre țările noastre, semnat chiar atunci când a fost luată decizia de aderare a României la NATO și la Uniunea Europeană”, spune Kuzmin, menționând însă că ”din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost realizate nici până în ziua de astăzi”.

În fine, în privința adevăratei istorii și importanțe a celor petrecute după 22 iunie 1941 și până la marea Victorie, ”în țara noastră, la nivel de stat, se depun eforturi consecvente pentru păstrarea adevăratei memorii istorice despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, despre eroii și victimele lui”, subliniază Valery Kuzmin.

”Recidivele ideologiei neonaziste sunt suprimate în conformitate cu legislația în vigoare; nu veți întâlni străzi cu numele unor criminali de război și ale complicilor lor, condamnați la Nürnberg sau pe parcursul altor procese ținute în perioada postbelică; și cu atât mai mult, nu veți vedea statuile sau busturile lor”, atrage atenția ambasadorul rus.

De asemenea, el a subliniat că în Rusia ”sunt excluse, practic, manifestările de antisemitism și, în general, de discriminare sau ură interetnică, iar cei care se fac vinovați de un asemenea comportament sunt deferiți justiției”.

”Încercările de reabilitare a naziștilor și a complicilor lor sunt supuse unei ample condamnări publice, iar instanțele de judecată apără onoarea și demnitatea veteranilor”, spune Kuzmin.

În acest sens, mișcarea de masă ”Regimentul Nemuritor” a devenit ”un monument popular unic al comemorării eroilor de război” – și la care participă și personalități din alte state, care au luptat alături de Armata Roșie.

Reamintim că președintele sârb Aleksandar Vucic și fostul premier izraelian Benjamin Netanyahu au participat alături de președintele Vladimir Putin la marșul ”Regimentului Nemuritor”, purtând fotografii ale rudelor lor care au luptat împotriva naziștilor.

În încheierea alocuțiunii sale, ambasadorul Valery Kuzmin și-a exprimat convingerea că, prin comunicările prezentate la Conferință, se vor expune și transmite ”idei și propuneri constructive, care vor permite însănătoșirea semnificativă a relațiilor ruso-române interstatale cu ajutorul eliminării tuturor formelor de fobii și prejudecăți istorice”.

0
Tagurile:
Valeri Kuzmin, Valery Kuzmin
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Valery Kuzmin, lecție de comportament corect dată ambasadorilor occidentali
Iulian Chifu, făcut praf după obrăznicia față de ambasadorul Kuzmin
Dezbatere excepțională despre România și Rusia: Mădălin Ionescu în dialog cu Valery Kuzmin
Valery Kuzmin, despre deosebirile dintre Sputnik V și alte vaccinuri – cifre concrete
VIDEO: Conferință de presă a ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin

Загрузка...