Pandemia și-a înfipt colții în afacerile din Centrul Vechi al Bucureștiului. Foto

214
(reînnoit 17:43 13.03.2021)
  • Grup de tineri în Centrul Vechi din București, 10 martie 2021
  •  Bărbat și femeie la o masă în Centrul Vechi din București
  • Grup de tineri la terasă în Centrul Vechi
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Scaune și mese goale, strânse în Centrul Vechi
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
Cândva locul de distracție și de întâlnire al bucureștenilor și al turiștilor străini, acum, Centrul Vechi al Capitalei nu mai păstrează aproape nimic din efervescența de acum aproape doi ani.

BUCUREȘTI, 10 mart – Sputnik. Pandemia de coronavirus a pus pe butuci multe afaceri din România, iar cele din industria HoReCa au avut cel mai mult de suferit.

Nicăieri, însă, nu se văd mai bine proporțiile dezastrului ca în Centrul Vechi al Capitalei, locul care până nu demult, adică final de 2019 și început de 2020 se remarca prin efervescență.

Terasele – în mare parte acoperite – au clienți puțini. Angajații restaurantelor în cauză spun că de 8 martie locurile au fost ocupate și că asta e o practică de zile importante. În rest, cam bate vântul.

Un muzicant de ocazie, cu un acordeon în brațe, cântă la o masă.

Multe restaurante s-au închis – costuri mari, pe care patronii nu le-au putut suporta. Cineva spune că patronii respectivi nu erau proprietari, că în Centrul Vechi majoritatea au închiriat spațiile.

Dar bine nu e. Pandemia ține oamenii departe de terase și restaurante. Mulți români au evitat să mai iasă în oraș încă de anul trecut, de când s-a anunțat că virusul e și aici, în țară.

De turiști străini nici nu mai poate fi vorba. Pandemia a pus cruce și turismului.

Atmosfera este una dezolantă. Dacă unele terase se pot lăuda cu clienți, altele, pur și simplu, așteaptă ora închiderii. Nimeni nu ia loc la masa lor.

Din boxe, răsună muzică. Dacă s-ar opri, probabil că s-ar auzi zgomotul pașilor de pe caldarâm cum se pierd în noapte. Se duc și, o dată cu pașii, și cei care ar putea mărturisi că aici, în Centrul Vechi, a fost odată o lume care petrecea și se bucura de viață și care acum stă închisă în casă de teama coronavirusului.

Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Sputnik a realizat o galerie foto care surprinde Centrul Vechi în seara zilei de 9 martie 2021. Sunt imagini care spun povestea unui oraș aflat în pandemie, în scenariul roșu, când restricțiile sunt la ordinea zilei, iar una dintre ele se referă la interzicerea accesului clienților în interiorul restaurantelor.

214
  • Grup de tineri în Centrul Vechi din București, 10 martie 2021
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Restaurantele Bucureștiului în pandemie

  •  Bărbat și femeie la o masă în Centrul Vechi din București
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Bărbat și femeie la o masă în Centrul Vechi din București

  • Grup de tineri la terasă în Centrul Vechi
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Grup de tineri la terasă în Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Restaurantele Bucureștiului în pandemie

  • Scaune și mese goale, strânse în Centrul Vechi
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Scaune și mese goale, strânse în Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Terasă fără nici un client în Centrul Vechi din București

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Flacăra care încălzește terasa din Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Pereche de tineri la o terasă acoperită din Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Terasă pustie în Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Trecători din Centrul Vechi din București

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Marionetă în vitrina unui restaurant din Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Tineri zgribuliți la terasă deschisă în Centrul Vechi

  • Restaurantele Bucureștiului în pandemie
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Restaurantele Bucureștiului în pandemie

Tagurile:
restaurant, București
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1773)
Tematic
Virusolog: Iată cât va mai dura pandemia
O nouă pandemie devastatoare amenință omenirea: Încă un virus transmis de lilieci
Exporturile agricole din Rusia cresc la nivel record, în pofida pandemiei
Graffiti împotriva pandemiei: asistenți - John Travolta și „Cele trei grații”
Germania a intrat în al treilea val al pandemiei
Reguli impuse în grădinițele din Franța pe timp de pandemie

Foto: Cum Fiat a influențat producția de mașini URSS

94
(reînnoit 13:49 06.05.2021)
50 de ani în urmă, în Torino, a fost semnat acordul „Cu privire la cooperarea în dezvoltarea proiectării automobilului, proiectul unei fabrici de automobile și construcția acesteia în URSS”.

La începutul lunii aprilie 1966, președintele Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîgin, a anunțat necesitatea construirii unei noi fabrici de automobile în țară. Cooperarea cu companiile americane și vest-germane a fost exclusă, în timp ce Italia, unde forțele de stânga erau puternice, era de preferat.

Liderul comuniștilor italieni, Palmiro Togliatti, a fost considerat un mare prieten al URSS; după moartea sa, în 1964, a fost numit orașul Stavropol din regiunea Kuibîșev (acum regiunea Samara).

Drept urmare, alegerea a căzut pe concernul Fiat, care avea experiență de cooperare economică cu URSS încă din anii 1920. Au existat și argumente comerciale în favoarea acestei opțiuni: Fiat a fost de acord nu numai să construiască o fabrică de asamblare a mașinilor, apoi să o transfere în proprietatea guvernului sovietic, ci să acorde URSS dreptul de a produce o mașină modernă pe ea și de a o vinde în propriile interese.

La 4 mai 1966, la Torino (Italia), ministrul industriei auto din URSS, Alexander Tarasov, și președintele concernului italian Fiat, Vittorio Valletta, au semnat protocolul „Cu privire la cooperarea în dezvoltarea proiectării automobilului, proiectul unei fabrici de automobile și construcția acesteia în URSS”.

Acesta a prevăzut dezvoltarea în comun a proiectării producerii în masă a unui automobil de pasageri pe baza modelului Fiat-124, precum și proiectarea și construcția în comun a unei fabrici de automobile în orașul Togliatti pentru producția acestui automobil.

Evgheni Primakov
© Sputnik / Владимир Федоренко

La 20 iulie 1966, Comitetul Central al PCUS și Consiliul de Miniștri al URSS au adoptat o rezoluție privind construcția unei fabrici de automobile cu o capacitate de 600 de mii de mașini pe an în orașul Togliatti. Construcția Uzinei de automobile Volga (VAZ) a început în ianuarie 1967 și a fost imediat declarată proiect de mare prioritate unională. La chemarea Comitetului Central al Komsomolului, opt mii de tineri specialiști și muncitori au ajuns la Togliatti.

În paralel cu construcția, inginerii Fiat finalizau proiectarea tehnică a fabricii. Prin acord, concernul a transferat drepturile asupra producției a două modele de mașini către URSS. Modelul de bază („mașina numărul 1”) a fost Fiat-124, prezentat pentru prima dată la Paris în primăvara anului 1966 și ulterior recunoscut drept „mașina anului” în Europa. Fiat-124S ​​de lux a devenit ca „mașina numărul 2”.

În urma testelor efectuate în URSS, inginerii italieni au făcut aproximativ 800 de modificări în designul modelului de bază. Testele operaționale ale mașinii rezultate VAZ-2101 („kopeicka”) au început în februarie 1968. Și-a primit numele oficial „Jiguli” la 7 septembrie 1970 în urma rezultatelor unei competiții din întreaga Uniune, la care au fost trimise aproximativ 30 de mii de variante. În 1973 a apărut numele „Lada” pentru mașinile de export.

În total, peste 15 milioane de Jiguli au fost produse în URSS / RF (aproximativ 4 milioane au reprezentat modelul 2106).

Punctul final a fost stabilit la 17 septembrie 2012 prin întreruperea ultimului model clasic VAZ-2104.

94
  • © Sputnik / Igor Svetlov

    Vizita delegației italiene în URSS.
    Șeful Direcției Principale a Ministerului Comerțului Exterior al URSS, Vladimir Sușkov, și președinte de onoare al concernului italian Fiat Vittorio Valetta (de la dreapta la stânga) după semnarea unui acord privind construcția în comun a unei fabrici de autoturisme în URSS.

  • © Sputnik / Юрий Абрамочкин

    Construcția Uzinei de Automobile de pe Volga (VAZ) în orașul Togliatti, regiunea Samara.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    O brigadă execută lucrările de finisaj la Uzina de Automobile de pe Volga (VAZ) în orașul Togliatti, regiunea Samara.

  • © Sputnik / A.Kelberg

    Mașină FIAT-124 la teste pe drumurile din Krasnodar.

  • © Sputnik / A.Blokhin

    Волжский автомобильный завод. Одна из поточных линий в цехе окраски автомобильных кузовов.

  • © Sputnik

    Schima autoturismului Jiguli. Fabrica de automobile de pe Volga, orașul Togliatti. Reproducere.

  • © Sputnik / Yury Evsukov

    Fabrica de automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ). Secțiunea departamentului de control tehnic (QCD) al transportorului principal.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Înainte de începerea schimbului la VAZ (Fabrica de Automobile de pe Volga) din Toliatti.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Mașinile sovietice cu tracțiune spate VAZ-2101 "Jiguli" pe pista de testare.

  • © Sputnik / Yury Evsukov

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Transportorul principal al uzinei.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Transportorul principal al uzinei.

  • © Sputnik / Lev Ivanov

    Director general al Fabricii de Automobile de pe Volga, Viktor Nikolaevici Poliakov, și magnatul industrial american Henry Ford.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Mașinile Fabricii de Automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ).

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Mașinile Fabricii de Automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ).

Tagurile:
URSS

Загрузка...

Prăbușirea podului de metrou în Mexico

119
(reînnoit 16:28 04.05.2021)
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
  • Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021
  • Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.
  • Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.
  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
În urma prăbușirii unui pod de metrou în orașul Mexico City 23 de persoane au decedat, iar alte 65 au fost rănite.

Peste 23 de persoane au decedat, iar 65 au fost rănite în urma prăbușirii podului de metrou, cu tot cu trenul care se deplasa pe el.

Potrivit primarului orașului Claudia Sheinbaum Pardo, printre persoanele decedate sunt și copii minori.

Incidentul a avut loc pe linia 12 a metroului din Mexico City, pe 3 mai 22:25 (ora locală), între stațiile Olivos și Tesonco. Două vagoane s-au prăbușit de la o înălțime de 10 metri.

Potrivit unui pasager, oamenii au încercat să iasă de sine stătător din vagoanele căzute peste 15 minute de la dărâmarea podului.

Unul din martorii oculari susține că în tren erau foarte mulți pasageri. În trenul dat în exploatare în 2012 încap 1471 de persoane.

Operațiunea de salvare era îngreunată de pericolul căderii altor vagoane de metrou, care sunt suspendate în aer. În prezent operațiunea s-a încheiat, însă la fața locului acționează medicii, poliția, Garda Națională și militarii.

119
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © AFP 2021 / Pedro Pardo

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021

  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021

  • Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021
    © REUTERS / Henry Romero

    Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021

  • Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.
    © REUTERS / Henry Romero

    Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.

  • Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.

  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
    © AP Photo / Marco Ugarte

    Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021

  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
    © REUTERS / Carlos Jasso

    Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021

Tagurile:
metrou, Mexico

Загрузка...
Partidul Social Democrat

Un vechi membru salvează onoarea PSD! Un NU hotărât servilismului față de străini!

0
(reînnoit 22:04 06.05.2021)
Unul dintre membrii fondatori ai PSD reacționează la aberația scrisă de Grindeanu împotriva Chinei și dă o lecție de cum judecă vechii pesediști relația cu cei care au fost mereu prietenii României! Vechea gardă spune NU derapajului progresist și servilismului extern!

BUCUREȘTI, 6 mai – Sputnik. Este printre cei care au fost alături de Ion Iliescu la fondarea FSN și FDSN.

Nu a cerut niciodată funcții, ci a rămas doar un luptător consecvent al stângii naționale. La fel cum, ca participant la Revoluție, nu a cerut certificat.

Aceste e omul pe care l-am cunoscut ca unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai legendarului Dan Iosif, prietenul nostru comun.

Acesta e George Popescu, mereu omul PSD de la Sectorul 2, cel care azi, printr-un comentariu, a salvat onoarea PSD, dând o lecție celor care au permis și preluat aberația lui Sorin Grindeanu – atacul la China și slugărnicia față de SUA.

Cu cuvintele responsabile și conștiința unui patriot de stânga, membrul PSD George Popescu scrie acest comentariu – lecție pentru Sorin Grindeanu și ”noul” PSD, care deraiază de pe linia normalității, ajungând în zona progresistă și servilă Statelor Unite.

Reamintim că Sorin Grindeanu a transmis un mesaj în care impune Guvernului să urgenteze o lege care ar elimina o mare companie chineză din România, argumentând cu… pretențiile și interesele SUA și cu faptul că ”toate statele europene importante au luat deja decizii similare ce elimină companiile chineze din licitațiile 5G”.  

”Sunt adept al valorilor democratice, de unde decurg și idei ca piață liberă, liberă concurență, prosperitate, dar înainte de toate sunt român și sunt solidar cu semenii mei la bine și la rău”, scrie George Popescu.

În această calitate, vechiul social democrat  pune șapte întrebări și remarci adresate ”cu tot respectul cuvenit domnului prim vicepreședinte, fost președinte ANCOM”.

Iată întrebările adresate lui Sorin Grindeanu -  care dovedesc că în vechii membri ai partidului există conștiință și demnitate:

1. De ce și de unde reiese că această lege este (sau trebuie să fie) o lege anti Huawei ?

2. Care sunt statele europene care au adoptat legislație "anti Huawei" ? Bundestag-ul a adoptat chiar acum două săptămâni o lege extrem de complexă, cu prevederi exigente, dar care nu exclude nici un producător de echipamente.

3. Invocați un memorandum semnat cu președintele Trump, atunci în funcție, dar președintele actual al SUA a nuanțat mult abordarea referitoare la China, chiar dacă NATO a enunțat ca "risc de securitate" ascensiunea Chinei.

4. Există, sau a existat, în PSD, în Consiliul Național sau în organizații o dezbatere amplă, calificată și aplicată privind opțiunile României, ale poporului român și ale PSD privind politica externă sau trebuie să acceptăm rolul de supuși care nu au dreptul la cuvânt ?

5. România, în trecut, s-a afirmat prin opinii proprii, cu efecte importante, atât în cadrul Pactului de la Varșovia cât și în CAER. La fel au făcut Franța și Grecia în NATO. Azi mai gândim, mai avem opinii proprii sau suntem vasali ideologici, fără interese, nesemnificativi ?

6.Această declarație, exprimată regretabil, împotriva unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU nu va avea oare consecințe în plan diplomatic și în planul relațiilor bilaterale ?

7.Știți care au fost consecințele pentru Australia care a acționat, la îndemnul ex-președintelui Trump, oarecum similar ? Știți ce s-a întâmplat cu fermierii americani cultivatori de soia, în plină pandemie, ca urmare a țâfnelor domnului miliardar Trump ? Estimați consecințele pentru economia românească, pentru prețurile plătite de români pentru servicii de comunicații, acum când toată lumea este, și va rămâne, on-line ?

O reacție care, așa cum scriam, face cinste adevăraților social democrați – și proba că vechea gardă spune NU derapajului progresist și servilismului extern.

Mai adaug doar această imagine, în care George Popescu este alături de cei care au condus sau au reprezentat o parte din gloria marii sale iubiri – Rapid București: Mircea Lucescu și Dinu Gheorghe ”Vamă”.

0
Tematic
Dan Chitic îl anulează pe Ciolacu - și pretențiile liderului PSD
Se confirmă - Mircea Geoană ar fi marea soluție a PSD! Cu o condiție… care ține de Rusia!
Caz scandalos de vânzare de resurse – PSD cere PUȘCĂRIE!
PSD șochează din nou – demers radical anti-China!

Загрузка...