Roverul NASA a realizat primele imagini pe Marte după aterizare

178
(reînnoit 14:39 27.02.2021)
  • Imagine panoramică de pe planeta Marte, realizată cu camera de pe Perseverance Mars Rover
  • Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.
  • Roverul NASA Perseverance Mars Rovercu instrumentul PIXL
  • Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.
  • Locul aterizării Perseverance Mars Rover pe Marte. 18 februarie 2021
  • Suprafața planetei Marte
  • Suprafața planetei Marte
  • Craterii de pe Marte
  • Suprafața planetei Marte
  • Un  peisaj de pe Marte, realizat de roverul Perseverance
Roverul NASA a realizat primele imagini pe Marte după aterizarea pe planeta roșie pe 18 februarie 2021.

Roverul NASA, dezvoltat de Jet Propulsion Laboratory, a realizat primele imagini ale suprafeței planetei Marte. Acesta a fost lansat pe 30 iulie 2020 și a aterizat în craterul Jezero la 18 februarie 2021.

Peisajele de pe Planta Roșie, într-o selecție de imagini.

 

178
  • Imagine panoramică de pe planeta Marte, realizată cu camera de pe Perseverance Mars Rover
    © REUTERS / NASA / JPL-Caltech

    Imagine panoramică de pe planeta Marte, realizată cu camera de pe Perseverance Mars Rover

  • Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.
    © REUTERS / NASA / JPL-Caltech

    Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.

  • Roverul NASA Perseverance Mars Rovercu instrumentul PIXL
    © REUTERS / NASA / JPL-Caltech

    Roverul NASA Perseverance Mars Rovercu instrumentul PIXL

  • Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.
    © REUTERS / NASA / JPL-Caltech

    Imagini realizate de roverul NASA Perseverance, cu ajutorul camerei Rover Down-Look Camera. 22 februarie 2022.

  • Locul aterizării Perseverance Mars Rover pe Marte. 18 februarie 2021
    © REUTERS / NASA / JPL-Caltech

    Locul aterizării Perseverance Mars Rover pe Marte. 18 februarie 2021

  • Suprafața planetei Marte
    © REUTERS / NASA/JPL-Caltech

    Suprafața planetei Marte

  • Suprafața planetei Marte
    © REUTERS / NASA/JPL-Caltech

    Suprafața planetei Marte

  • Craterii de pe Marte
    © REUTERS / NASA/JPL-Caltech

    Craterii de pe Marte

  • Suprafața planetei Marte
    © REUTERS / NASA/JPL-Caltech

    Suprafața planetei Marte

  • Un  peisaj de pe Marte, realizat de roverul Perseverance
    © REUTERS / NASA/JPL-Caltech

    Un peisaj de pe Marte, realizat de roverul Perseverance

Tagurile:
Marte
Tematic
VIDEO uluitor cu Pământul, distribuit de un astronaut NASA
NASA anunță apropierea a trei asteroizi potențial periculoși
NASA celebrează aterizarea rover-ului Perseverance pe Marte
Roscosmos felicită NASA pentru aterizarea cu succes a roverului Perseverance pe Marte

Lanurile de trandafiri în Arabia Saudită - galerie foto

180
Un muncitor de la ferma Bin Salman stă în mijlocul trandafirilor proaspăt culeși din Damascena (Damask). În orașul Taif din vestul saudit, petalele de trandafir sunt folosite la producerea apei de trandafiri și a uleiului.

În fiecare primăvară, trandafirii înfloresc în Taif, transformând vastul peisaj deșertic al regatului într-un lan roz parfumat.

Timp de o lună, în aprilie, sunt produse uleiuri esențial care sunt folosite pentru curățarea zidurilor exterioare ale sacrei Kaaba, structura cubică din orașul sfânt Mecca, spre care se îndreaptă spre rugăciune musulmanii din întreaga lume.

180
  • © AFP 2021 / Fayez Nureldine

    Un muncitor de la ferma Bin Salman stă în mijlocul trandafirilor proaspăt culeși din Damascena (Damask). În orașul Taif din vestul saudit, petalele de trandafir sunt folosite la producerea apei de trandafiri și a uleiului. În fiecare primăvară, trandafirii înfloresc în Taif, transformând vastul peisaj deșertic al regatului într-un lan roz parfumat.

  • © AFP 2021 / Fayez Nureldine

    Un muncitor de la ferma Bin Salman stă în mijlocul trandafirilor proaspăt culeși din Damascena (Damask). În orașul Taif din vestul saudit, petalele de trandafir sunt folosite la producerea apei de trandafiri și a uleiului. În fiecare primăvară, trandafirii înfloresc în Taif, transformând vastul peisaj deșertic al regatului într-un lan roz parfumat.

  • © AFP 2021 / Fayez Nureldine

    Un muncitor de la ferma Bin Salman stă în mijlocul trandafirilor proaspăt culeși din Damascena (Damask). În orașul Taif din vestul saudit, petalele de trandafir sunt folosite la producerea apei de trandafiri și a uleiului. În fiecare primăvară, trandafirii înfloresc în Taif, transformând vastul peisaj deșertic al regatului într-un lan roz parfumat.

  • © AFP 2021 / Amer HilabiI

    Un saudit face o poză cu o livadă de trandafiri la ferma Bin Salman din Taif pe 13 martie 2021.

  • © AFP 2021 / Amer Hilabi

    Un saudit ține o mână de trandafiri Taif, culesi la ferma Bin Salman din Taif pe 13 martie 2021. Ferma familiei este deschisă vizitatorilor și oferă o experiență rurală completă.

  • © AFP 2021 / Amer Hilabi

    Salman, membru al familiei Bin Salman, aruncă trandafiri în aer la ferma familiei din orașul saudit Taif pe 13 martie 2021.

  • © AFP 2021 / Amer Hilabi

    Un muncitor arată o sticlă de ulei de trandafir Taif distilat la ferma Bin Salman din orașul saif Saudi Taif pe 13 martie 2021.

  • © AFP 2021 / Fayez Nureldine

    Salman, membru al familiei Bin Salman, aruncă trandafiri în aer la ferma familiei din orașul saudit Taif pe 13 martie 2021.


Загрузка...

Înapoi în istorie: Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol

180
(reînnoit 09:28 19.04.2021)
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
Capitala Republicii Moldova este plină de monumente și clădiri care s-au păstrat în timp și care ne pot arăta în prezent cum era orașul acum un secol.

Echipa Sputnik Moldova vă propune să călătoriți în timp - să faceți o excursie prin cele mai vechi locuri care s-au mai păstrat.

Chișinăul anilor 30 ai secolului trecut are o istorie bogată ce merită știută. Unele monumente arhitecturale care datează de atunci au fost deja renovate, altele încă au nevoie de un nou suflu, dar toate încă își păstrează încărcătura istorică.

Noi vă prezentăm Chișinăul de acum aproape un secol și vă arătăm ce s-a schimbat și ce a mai rămas din Chișinăul interbelic. Faceți o călătorie în timp alături de Echipa Sputnik Moldova.

180
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene. Este un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională. Gimnaziul particular pentru fete a fost fondat în 1864 de către Liubovi Beliugova.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Liceul militar "Regele Ferdinand I" și Catedrala „Schimbarea la Față”. Catedrala o găsim și astăzi la intersecția străzilor Serghei Lazo și Ștefan cel Mare, iar în fosta clădire a liceului militar acum este sediul Serviciului de Informații și Securitate.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostei Bănci Urbane, iar din 1978 este Sala cu Orgă. Este un monument de arhitectură de însemnătate naţională. Edificiul a fost construit în stil eclectic cu forme neoclasice şi baroce, tipic pentru clădirile publice de la începutul secolului XX. Construcţia a început în 1903 şi s-a finisat în 1911, iar între anii 1975 – 1978 clădirea a fost reconstruită pentru a deveni sală cu orgă.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt, bustul scriitorului Alexandr Pușkin.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostei Dume orăşeneşti, iar în prezent este clădirea Primăriei Capitalei. Construcţia sediului Dumei a fost încheiată în anul 1902. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost aproape în totalitate distrusă, fiind reconstruită în anii postbelici după fotografiile edificiului.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Aceasta este clădirea fostei comunităţi a surorilor medicale „Crucea Roşie a mănăstirii Hârbovăţ”, amplasată pe strada Vlaicu Pârcălab 46. În prezent, aici este amplasat sediul Consiliului Audiovizualului și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a găzduit anterior Muzeul zoo-agricol şi al meşteşugurilor populare. Muzeul a fost fondat de Zemstvă în 1889. Edificiul este un monument de arhitectură de însemnătate naţională.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Catedrala Nașterea Domnului este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este un monument de arhitectură de însemnătate națională.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clopotniţa catedralei Nașterea Domnului.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Piața Marii Adunări Naționale, iar în imediata apropiere a pieței se află Arcul de Triumf, Catedrala Mitropolitană, Casa Guvernului, precum și Grădina Publică Ștefan cel Mare.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostului azil pentru bătrâni este un monument de arhitectură de însemnătate locală. Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu reminiscenţe ale stilului neoclasic. În prezent, aici se află Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Tagurile:
poze, foto, chișinău

Загрузка...
Feodor Lukianov

Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

0
În condițiile înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Occident, Moldova nu ar trebui să dea preferință niciunei părți, concentrându-se pe dezvoltarea internă, consideră redactorul-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

Implicarea în jocurile geopolitice străine niciodată nu a fost spre binele cuiva. Nici în Moldova nu trebuie să se mizeze pe acest lucru, a declarat cunoscutul politolog rus, redactor-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

“State precum Moldova au ajuns divizate din punct de vedere al opiniei publice, al acțiunilor interne ale diverselor forțe politice, iar acum, din câte îmi dau seama, ajung într-o situație dificilă”, declară Lukianov într-un interviu oferit Sputnik Moldova. – Pentru că pe marea arenă internațională s-a declanșat un război rece de proporții 2.0, care după formă se deosebește de cel din a doua jumătate a secolului XX, însă în conținut este același. Acest lucru presupune că statele care se află la o răscruce de drumuri, iar Moldova se află printre ele, pierd foarte mult din spațiul de manevră”.

Lukianov consideră că pasiunile care se aprind în relațiile dintre Rusia și comunitatea occidentală se vor replica într-o versiune miniaturală în politica internă a țărilor care se află într-o situație similară cu cea a Moldovei. Tot aici el concluzionează: aceste procese nu vor avea un final fericit.

“Cum trebuie să se comporte Moldova în această situație? Cred că republica nu trebuie să penduleze dintr-o parte în alta, ci să încerce să-și traseze o direcție de protejare a propriilor interese. Chiar dacă acestea nu vor coincide întru totul cu prioritățile rusești, oricum vor fi luate în considerație de Federația Rusă cu tot respectul”, se arată convins politologul.

Altceva este, presupune Lukianov, că și Moldova, și multe alte state din spațiul fostei URSS nu sunt capabile să-și formuleze clar propriile interese. Prin urmare, se transformă într-o arena a realizării unor interese străine. Anume acest lucru, în opinia redactorului-șef al revistei “Rusia în politica globală”, provoacă cele mai multe îngrijorări – “am temeri că tulburările interne din Moldova vor fi agravate de contextul conflictual extern”.

Valentina Matvienko
© Photo : предоставлено пресс-службой Совета Федерации

În același timp, Lukianov consideră pentru multe țări conceptul de opțiune devine vag.

Pe de o parte, relațiile dintre Rusia și Occident se tensionează, iar pe de altă parte, din câte îmi dau seama, Rusia, statele europene și SUA se concentrează tot mai mult pe propriile probleme interne, în special, în condițiile extraordinare ale pandemiei.

Prin urmare, interesul sau entuziasmul față de luptele geopolitice și încercările de a atrage de partea lor statele care se află în fața unor opțiuni se diminuează la toți. Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident”, susține expertul rus.

Acest lucru doar subliniază necesitatea statelor din fosta URSS să atragă atenția la propria dezvoltare internă.

“Moldova, cred eu, trebuie să răspundă sie însăși la întrebarea: este viabilă în calitate de formațiune statală, are capacitatea de a asigura dezvoltarea propriei societăți? Nu să aleagă la infinit între Rusia și Occident în calitate de direcție de bază a politicii”, a conchis Lukianov.

Reamintim că pe 19 aprilie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și în decurs de 40 de minute a răspuns la întrebările adresate de deputații APCE. La subiectul legat de relațiile cu Federația Rusă, șeful statului, de facto, a recunoscut că odată cu preluarea mandantului de președinte, relațiile s-au înrăutățit. Totodată, Sandu a declarat că cele două state au “o agendă serioasă” – comerțul, migranții, Transnistria, trupele de menținere a păcii. În afară de aceasta, președintele Sandu și-a exprimat speranța că se va reveni la regimul moldo-rus de comerț, care a existat până la semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Occident, Moldova, Rusia

Загрузка...