Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu va participa la inaugurarea președintelui ales al SUA Joe Biden, care va avea loc pe 20 ianuarie.
„Pentru toți cei care au întrebat: nu voi merge la inaugurare pe 20 ianuarie”.
Astfel, Trump ar putea deveni al patrulea președinte din istoria SUA care nu va participa la ceremonia de inaugurare a înlocuitorului său.
Primul care a făcut acest lucru a fost John Adams, al doilea președinte al Statelor Unite (1797-1801). El nu a mers la ceremonie nu numai pentru că a fost supărat de înfrângere, ci și de moartea unuia dintre fiii săi din cauza alcoolismului.
Al doilea a fost John Quincy Adams, al șaselea președinte american și fiul lui John Adams (1825-1829). Nici el, nici Andrew Jackson, care l-a ocolit la alegeri, nu au arătat nicio dorință de comunicare, așa că nu a venit la inaugurare.
Al treilea a fost Andrew Johnson, al 17-lea președinte al Statelor Unite (1865-1869). Succesorul său Ulysses Grant a refuzat să meargă cu Johnson în aceeași trăsură, așa cum era obiceiul, după care a decis să nu vină la inaugurare.
Președintele american Ronald Reagan împreună cu soția sa Nancy la Capital Center din Landover, 1985
Președintele SUA, Ronald Reagan, împreună cu soția sa, Nancy, în timpul celebrării realegerii lui Reagan la un al doilea mandat la Washington, 1985
Președintele american George W. Bush și soția sa Barbara la Washington
Președintele George W. Bush și prima doamnă Barbara Bush salută mulțimea la Washington
Președintele ales Bill Clinton și cântărețul Chuck Berry în timpul unei gale la Capital Center din Landover
Președintele Bill Clinton și prima doamnă Hillary Clinton în timpul ceremoniei de inaugurare din Washington, 1993
Președintele George W. Bush împreună cu soția Laura la balul inaugural Marriott Wardman din Washington
Președintele ales George W. Bush dansează cu cântărețul Ricky Martin în timpul ceremoniei de inaugurare din Washington, DC, 2001
Președintele Barack Obama îi vorbește cântăreței Beyoncé în timpul ceremoniei de inaugurare de la Washington DC
Prima doamnă Michelle Obama îl întâmpină pe vicepreședintele Joe Biden la parada de inaugurare din Washington DC
Președintele SUA, Donald Trump, la ceremonia de inaugurare de la Washington DC
Președintele american Donald Trump, prima doamnă americană Melania și vicepreședintele Mike Pence împreună cu soția sa la ceremonia de inaugurare de la Washington
În astfel de condiţii, pentru oamenii străzii din Chişinău o adevărată salvare este Centrul de găzduire unde se pot adăposti în perioada când temperaturile sint foarte joase.
Oameni ajung pe drumuri din diverse motive: fie au fost alungați din casă de rude, au avut datorii sau au intrat în patima alcoolului.
La Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost din Chișinău poţi întâlni persoane de toate vârstele şi din cele mai diverse categorii sociale. Sunt chiar şi străini. Toţi aceştia au ajuns la un moment dat într-o situație dificilă și acum speranța lor este în ajutorul unor oameni cărora le pasă.
Aflați cum supraviețuiesc oamenii străzii din Chișinău din galeria foto Sputnik.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Angajații Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost sunt gata oricând să-i ajute pe cei aflați aici să se reintegreze în societate.
Acum aici sunt 65 de persoane, însă în perioada caldă a anului numărul beneficiarilor este mai mic. Potrivit conducerii centrului, lunar statul cheltuiește aproximativ 4 mii de lei pentru întreținerea unei persoane.
Chaphra Mecler este cetățeană SUA. A venit în Moldova acum un an în speranța că-și va găsi fiul dispărut. Dar în circumstanțe necunoscute, și-a pierdut actele și a ajuns pe stradă. Acum, autoritățile din Moldova împreună cu cele din America fac tot posibilul să o ajute.
Beneficiarii care ajung aici trebuie să respecte mai multe condiții: să nu consume alcool, droguri și să-și facă curățenie în spațiul personal.
Beneficiarii centrului au o cantină modernă, unde iau masa de trei ori pe zi. Totul este dezinfectat după fiecare masă.
Asistenții sociali din instituție lucrează zilnic cu aceste persoane și încearcă să le convingă să aleagă o cale corectă în viață.
În perioada rece a anului numărului beneficiarilor crește. Persoanele ajung aici pe diverse căi: fie se adresează singure, le aduc asociațiile obștești, oamenii cu suflet bun care vor să le ajute, sau vin prin intermediul Poliției și medicilor.
Oameni ajung pe drumuri din diverse motive: fie au fost alungați din casă de rude, au avut datorii sau au intrat în patima alcoolului.
Iarna este cea mai grea perioadă pentru oamenii rămași fără acoperiș deasupra capului.
Pentru mulți dintre cei ajunși la Centru aceasta este singura posibilitate de a avea cel puțin temporar un acoperiș deasupra capului.
În perioada rece a anului, și Poliția face razii prin oraș pentru a-i convinge pe oamenii străzii să meargă la centrele de adăpost ca să nu înghețe afară.
Unii oameni ai străzii preferă să rămână pe drumuri chiar și iarna, iar singura lor salvare sunt persoanele de bună credință care le întind o mână de ajutor.
Mulți boschetari se adună zilnic la Complexul Memorial „Eternitate” pentru că reprezentanții Casei de Milostenie din Chișinău le aduc mâncare caldă.
Angajații Poliției merg în locurile unde se adună cel mai des persoanele fără adăpost și poartă cu ei discuții, iar cei care se lasă convinși sunt adăpostiți la Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost.
Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a zguduit insula Sulawesi din Indonezia, ucigând peste 26 de oameni și rănind sute, în timp ce zeci de case și o unitate medicală majoră au fost reduse la moloz.
Cutremurul puternic s-a produs în apropierea orașului Mamuju vineri dimineața devreme, provocând devastări în Sulawesi de Vest, potrivit agenției de dezastre din Indonezia. Reuters a raportat că în jur de 600 de persoane au fost rănite în urma cutremurului, care a avut o adâncime mică de doar 18 kilometri (11 mile).
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Urmările cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori printre ruinele unei clădiri avariate de un cutremur în Mamuju, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori printre ruinele unei clădiri avariate de un cutremur în Mamuju, Indonezia
Residents inspect earthquake-damaged houses in Mamuju, West Sulawesi, Indonesia, Friday, Jan. 15, 2021. A strong inland and shallow earthquake hit eastern Indonesia early Friday causing people to panic in parts of the country's Sulawesi island and run to higher ground.
Locuitorii inspectează casele deteriorate de cutremur în Mamuju, Sulawesi, Indonezia
Oamenii se uită la o casă distrusă de un cutremur în Sulawesi, Indonezia
BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Promisiuni fără acoperire? Așa ar putea fi considerate promisiunile ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, referitoare la plata orelor remediale din cel de-al doilea semestru al anului școlar în curs.
Deocamdată nu se știe exact nici câți bani vor primi în plus profesorii pentru orele remediale, deși Cîmpeanu înaintase valoarea de 100 de lei în spațiul public. Demnitarul a dat asigurări că vom avea câte de curând o decizie prin care să fie clar câți bani vor primi profesorii care predau ore remediale.
”Încă nu am făcut această propunere în Guvern, dar voi iniția o Ordonanță de Urgență prin care aceste lucruri la care lucrăm să fie propuse și sunt convins că vor putea fi aprobate”, a spus Cîmpeanu la hotnews.ro.
De asemenea, ministrul Educației a precizat că există acoperirea financiară identificată, fiind vorba despre un pachet mediu, de cinci ore remediale pe săptămână, vreme de 16 săptămâni.
Reamintim că semestrul al doilea debutează în data de 8 februarie 2021 și durează 17 săptămâni. Acesta se încheie pe data de 18 iunie 2021. Sunt două săptămâni de vacanță de Paște.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este nevoie urgentă de recuperare de către elevi a acestor pierderi înainte de examenele naționale.
În acest caz, se pune întrebarea dacă elevii vor fi chemați sâmbăta la școală pentru orele remediale.
Cîmpeanu a explicat că decizia îi va aparține profesorului, însă a precizat că se poate face o oră în plus în fiecare zi, de luni până vineri.
Programul va fi făcut de profesor numai după ce a identificat pierderile și necesarul de ore ca să acopere pierderile suferite pe parcursul procesului de predare online, împreună cu elevii, prin consultarea părinților.
Este evident că Sorin Cîmpeanu are încrede în bunele intenții ale profesorilor, însă nimeni nu poate garanta că acele ore chiar se vor derula așa cum trebuie și că profesorii se vor ține de treabă, nu vor chema copiii la școală doar pentru a încasa banii pe orele remediale…