"Bărcile lui Kutha": Legenda din Kamceatka, văzută de la înălțime

212
(reînnoit 16:09 20.11.2020)
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
Angajații rezervații naturale Kronotskiy au publicat imagini fascinante ale stâncilor ponce, numite în popor “Bărcile lui Kuth”.

“Legenda spune că zeul și creatorul popoarelor băștinașe din Kamceatka, corbul Kuth, și-a lăsat bărcile enorme să se usuce după pescuit și le-a uitat”, scriu angajații rezervației. “Poate zeității i-a plăcut cum arată Kuthiny baty și le-a lăsat spre bucuria oamenilor. Stâncile ponce, sculptate de vânt și ape, într-adevăr, fascinează prin frumusețea și proporțiile lor”.

Administrația rezervației naturale Kronotskiy specifică – astăzi e una din atracții unice ale rezervației federale ale Kamceatkăi de Sud , care este vizitată annual de turiști din întreaga lume.

“Datorită inspectorului de stat Nina Kim, avem posibilitatea să le admirăm de la înălțimea zborului dronei”, specifică angajații rezervației.

212
  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

  • Stâncile Bărcile lui Kutha din Kamceatka
    © Photo : Nina Kim

    Stâncile "Bărcile lui Kutha" din Kamceatka

Tagurile:
Kamceatka
Tematic
Rezultatele din regiuni ale votului din Rusia: Unde s-a înregistrat cea mai mare susținere
Primele rezultate ale consultărilor populare din Rusia
De la Kamceatka la Marea Baltică: Cum a fost marcată Ziua Marinei în Rusia

Cum sunt produși chirpicii în satul Dișcova, Orhei

79
(reînnoit 19:32 23.11.2020)
  • Chirpicii, lut și paie amestecate cu apă și apoi uscați la soare, sunt ecologici și buni termoizolanți
  • Lutul, paiele și apa sunt amestecate și călcate de oameni și cai, până se obține o masă uniformă.
  • Cum sunt fabricați chirpicii în satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: oamenii presoară paie peste lutul umezit cu apă.
  • Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.
  • Lutul cu paie este adus pe o tablă trasă de cal la locul unde va fi pus în forme
  • Înainte de a turna lutul cu paie în formele din lemn, acestea sunt udate bine ca lutul să nu se lipească de ele.
  • Muncitorii pun lutul cu paie în forme
  • Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.
  • După ce este umplută forma, oamenii netezesc bine cu mâinile suprafața de sus a chirpiciului
  • Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova
  • Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: La 90 de tone de lut merg 200-230 de baloturi de paie.
  • Cum sunt fabricați chirpicii în satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: Șantierul filmat de la înălțime.
Lutul este accesibil practic în toate localitățile din Republica Moldova. În același timp el este foarte ieftin în raport cu alte materiale de construcții, cotileții, cărămida sau blocurile din calcar artificial.

Cu toate acestea, oamenii, cei care vor să-și construiască o casă au renunțat la el ca material de construcție.

În satul Dișcova, raionul Orhei, Republica Moldova, sătenii au reluat  producerea chirpicilor pentru construcția caselor de lut - o tehnologie veche, de secole, care însă a fost abandonată acum câteva zeci de ani.

La solicitarea unui gospodar din altă localitate, care a ținut cu tot dinadinsul să-și ridice o casă de lut, asta însemnând ecologică și cu o excelentă termoizolare, sătenii din Dișcova au intrat în lut - la propriu.

Iată ce imagini au surprins fotograful Sputnik Moldova.

79
  • Chirpicii, lut și paie amestecate cu apă și apoi uscați la soare, sunt ecologici și buni termoizolanți
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova

  • Lutul, paiele și apa sunt amestecate și călcate de oameni și cai, până se obține o masă uniformă.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Lutul, paiele și apa sunt amestecate și călcate de oameni și cai, până se obține o masă uniformă.

  • Cum sunt fabricați chirpicii în satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: oamenii presoară paie peste lutul umezit cu apă.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Cum sunt fabricați chirpicii în satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: oamenii presoară paie peste lutul umezit cu apă.

  • Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.

  • Lutul cu paie este adus pe o tablă trasă de cal la locul unde va fi pus în forme
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Lutul cu paie este adus pe o tablă trasă de cal la locul unde va fi pus în forme

  • Înainte de a turna lutul cu paie în formele din lemn, acestea sunt udate bine ca lutul să nu se lipească de ele.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Înainte de a turna lutul cu paie în formele din lemn, acestea sunt udate bine ca lutul să nu se lipească de ele.

  • Muncitorii pun lutul cu paie în forme
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Muncitorii pun lutul cu paie în forme

  • Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Lutul cu paie este încărcat pe o platformă din metal, trasă de un cal pentru a fi transportat la locul unde ba fi pus în forme.

  • După ce este umplută forma, oamenii netezesc bine cu mâinile suprafața de sus a chirpiciului
    © Sputnik / Mihai Caraus

    După ce este umplută forma, oamenii netezesc bine cu mâinile suprafața de sus a chirpiciului

  • Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova

  • Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: La 90 de tone de lut merg 200-230 de baloturi de paie.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Cum sunt fabricați chirpicii (lampaci, lut) - satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: La 90 de tone de lut merg 200-230 de baloturi de paie.

  • Cum sunt fabricați chirpicii în satul Dișcova, Orhei, Republica Moldova: Șantierul filmat de la înălțime.
    © Sputnik / Mihai Caraus

    DCIM\100MEDIA\DJI_0054.JPG

Tagurile:
Chirpici, Orhei

Загрузка...

Meserie nobilă: Unde se nasc cobzele în Republica Moldova

60
(reînnoit 17:16 21.11.2020)
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
Meseria de lutier este extrem de rară în Republica Moldova, unde au mai rămas foarte puțini meșteri care confecționează instrumente muzicale cu strună. Printre ei se remarcă Nicolae Dron, care știe să facă lemnul să cânte.

Nicolae Dron are un atelier splendid în satul Gura Galbenei din raionul Cimișlia, situat nu departe de casele copiilor săi. El se numără printre puținii meșteri care mai confecționează instrumente muzicale cu strună în Republica Moldova, dar nu își face griji că această meserie rară va dispărea.

Meșterul are 11 copii, iar cinci dintre ei - Mihai, Igor, Eugen, Ștefan și Nicolae - i-au călcat pe urme. Ei știu să creeze nu doar cobze, ci și viori, viole, domre și violoncele. 

Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
© Sputnik / Mihai Caraus
Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei

Nicolae Dron nu numai că muncește cu pasiune, ci are grijă să-și îmbogățească constant colecția de viori, violoncele, mandoline, domre și alte instrumente. În ea se regăsesc exemplare din Japonia, Italia, Germania, Israel, Suedia și alte țări.

Priviți în galeria foto Sputnik cum arată atelierul meșterului și care sunt etapele de confecționare a unei cobze. De asemenea puteți admira o parte din bogata colecție de instrumente muzicale ale lui Nicolae Dron, unele dintre ele avânt și câte 100 de ani. 

60
  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Nicolae Dron ține în mână o cobză creată de el

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    În atelierul meșterului se păstrează o parte din bogata colecție de instrumente muzicale cu strună a lui Nicolae Dron

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    De la începutul confecționării unei cobze și până la finisare e o cale lungă de parcurs. Pentru asta e nevoie de cel puțin două luni de zile

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Nicolae Dron ține în mână un calup pentru confecționarea cobzelor

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Una dintre cele mai complicate etape în confecționarea unei cobze este procesul de curbare a lemnului

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Meșterul susține că a inventat propria tehnologie de curbare a lemnului

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Meseria de lutier se consideră nobilă tocmai pentru că meșterul trebuie să aibă foarte multe cunoștințe și să înțeleagă cum trebuie prelucrat lemnul astfel încât să producă sunete armonioase

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Nicolae Dron susține că este dificil să găsești lemnul potrivit pentru un instrument muzical. În Moldova el practic nu există. A folosit până acum lemn din Ucraina, Brazilia, Africa și chiar din Papua Noua Guinee

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Uneori prietenii meșterului din alte țări îi aduc materia primă, iar alteori este nevoit să călătorească pentru a face rost de ea

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Pe lângă abilitățile de a prelucra lemnul, este important ca lutierul să aibă și auz muzical

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Nicolae Dron nu a fost însă meșter lutier din fragedă tinerețe. Mai întâi a fost muzician - a cântat la vioară, mandolină, chitară, la balalaică și domră

  • Atelierul lutierului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei
    © Sputnik / Mihai Caraus

    Ca să se simtă pe deplin fericit Nicolae Dron își dorește să fie creat un muzeu al cobzei în Gura Galbenei

Tagurile:
Republica Moldova

Загрузка...
Eugen Orlando Teodorovici

Teodorovici: ”Cîțu a ajuns etalon de BATJOCURĂ și SFIDARE!”

0
(reînnoit 07:05 24.11.2020)
Fostul ministru al Finanțelor îl desființează pe Florin Cîțu, după ce acesta s-a pus singur într-o situație penibilă participând la un fel de manifestare în fața sediului central al PSD

BUCUREȘTI, 24 nov – Sputnik. Între Eugen Orlando Teodorovici și Florin Cîțu există o rivalitate firească – însă prin care s-a văzut și un anume respect pe care cei doi finanțiști îl au unul față de celălalt, în ciuda vorbelor dure aruncate.

Ei bine, după ce Florin Cîțu și-a lăsat pentru câteva ore fotoliul celui mai important minister pentru a participa la un soi de manifestare în fața sediului PSD, Teodorovici îi transmite un mesaj de reproș.

”Decât să se vândă electoral în fața sediului PSD pentru câteva voturi, mai bine își punea biroul de ministru-sinistru AFARĂ, în fața ministerului sau a guvernului, să lucreze acolo, în frig, o zi întreagă‼️”, scrie Teodorovici.

De să facă asta Cîțu? ”Așa, într-un gest de SOLIDARITATE cu bieții oameni alungați din piețele acoperite și obligați să-și vândă produsele AFARĂ, în frig, pe caldarâm‼”, spune Teodorovici.

De aici și concluzia scurtului mesaj: ce așteptări mai pot avea românii, confruntați cu atâtea probleme, de la personaje atât de ridicole?

”Dacă pentru #WERNER, #LuCOVID și întregul guvern #PeNaL, modelul de "FANTASTIK" al lui Cîțu a ajuns etalon de BATJOCURĂ și SFIDARE publică, exemplu de MAIMUȚĂREALĂ și GROBIANISM într-un moment deloc relaxat și ușor pentru România și pentru Europa, nu știu ce așteptări mai pot avea cetățenii români, oamenii simpli, cu griji prea mari ca să-i mai poată urmări și pe SALTIMBANCII de la guvernare‼️”, a scris Eugen Teodorovici.
0
Tagurile:
Florin Cîţu, Eugen Teodorovici

Загрузка...