Bombardamentele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki: o durere care străbate generațiile

253
(reînnoit 14:38 06.08.2020)
  • Distrugerile provocate de bombardamentele nucleare în Hiroshima. 6 august 1945
  • Ciupercă nucleară după bombardamentele Nagasaki. 9 august 1945
  • Ruinele Hiroshima după bombardamentul nuclear
  • O victimă a bombardamentului din Hiroshima. Imagine realizată pe 3 septembrie 1945
  • Serviciul divin în ruinele unei biserici protestante din Hiroshima
  • O femeie cu un copil, supraviețuitorii bombardamentului din Nagasaki, 9 august 1945
  • Un reporter în fața ruinelor unui cinematograf în Hiroshima, 8 septembrie 1945
  • Nor de fum după bombardamentele Hiroshima, 6 august 1945
  • Piloți americani care au participat la bombardamentele Hiroshima și Nagasaki
  • Ruinele Nagasaki, 24 septembrie 1945
  • O vedere aeriană deasupra Hiroshima până la bombardament, 1945
  • Persoanele rănite primesc ajutor medical după bombardarea Hiroshima, 6 august 1945
  • Nor nuclear deasupra Nagasaki
  • O victimă a bombardamentului nuclear a Hiroshima. Toyoko Kugata, de 22 de ani.
  • Militarii americani pe străzile Hiroshima după bombardamentele nucleare
  • Porțile ritualice Torii din Nagasaki
Pe 6 august 1945 a avut loc primul atac nuclear din istoria omenirii: în această zi a fost lansată bomba atomică "Little Man" asupra orașului Hiroshima. Peste trei zile, pe 9 august, americanii vor bombarda Nagasaki.

Pe 6 august 1945, bombardierul american B-29 Superfortress “Enola Gay”, pilotat de Paul Tibbets, a lansat bomba "Little Boy" asupra orașului japonez Hiroshima, cu echivalentul a 13-18 kilotone de trotil.

În apropierea epicentrului, oamenii s-au transformat într-o clipă în cenușă, păsările care zburau în apropiere ardeau în zbor, hârtia lua foc chiar și la o distanță de 2 kilometri de epicentru. Peste 70 de mii de oameni au murit pe loc, iar 70 la sută din clădirile orașului au fost distruse.

Mai târziu, peste trei zile, atacului nuclear cu bomba “Fat Man” va fi supus un al oraș din Japonia – Nagasaki.

Șocul provocat de aceste bombardamente, care nu aveau niciun raționament de ordin tactic-militar, l-a determinat pe premierul nipon Kantarō Suzuki să anunțe capitularea țării.

În memoria acelor evenimente tragice a fost instituită Ziua Hiroshima, ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (6 august) şi „Ziua Nagasaki” (9 august), marcate anual la nivel mondial.

253
  • Distrugerile provocate de bombardamentele nucleare în Hiroshima. 6 august 1945

    Distrugerile provocate de bombardamentele nucleare în Hiroshima. 6 august 1945

  • Ciupercă nucleară după bombardamentele Nagasaki. 9 august 1945
    © AP Photo

    Ciupercă nucleară după bombardamentele Nagasaki. 9 august 1945

  • Ruinele Hiroshima după bombardamentul nuclear
    © AFP 2021 / HO

    Ruinele Hiroshima după bombardamentul nuclear

  • O victimă a bombardamentului din Hiroshima. Imagine realizată pe 3 septembrie 1945
    © REUTERS / Gonichi Kimura / Hiroshima Peace Memorial Museum

    O victimă a bombardamentului din Hiroshima. Imagine realizată pe 3 septembrie 1945

  • Serviciul divin în ruinele unei biserici protestante din Hiroshima
    © AP Photo / Nagarekawa Church

    Serviciul divin în ruinele unei biserici protestante din Hiroshima

  • O femeie cu un copil, supraviețuitorii bombardamentului din Nagasaki, 9 august 1945
    © AP Photo

    O femeie cu un copil, supraviețuitorii bombardamentului din Nagasaki, 9 august 1945

  • Un reporter în fața ruinelor unui cinematograf în Hiroshima, 8 septembrie 1945
    © AP Photo / Stanley Troutman

    Un reporter în fața ruinelor unui cinematograf în Hiroshima, 8 septembrie 1945

  • Nor de fum după bombardamentele Hiroshima, 6 august 1945
    © AP Photo

    Nor de fum după bombardamentele Hiroshima, 6 august 1945

  • Piloți americani care au participat la bombardamentele Hiroshima și Nagasaki
    © AP Photo

    Piloți americani care au participat la bombardamentele Hiroshima și Nagasaki

  • Ruinele Nagasaki, 24 septembrie 1945
    © AP Photo

    Ruinele Nagasaki, 24 septembrie 1945

  • O vedere aeriană deasupra Hiroshima până la bombardament, 1945
    © AP Photo

    O vedere aeriană deasupra Hiroshima până la bombardament, 1945

  • Persoanele rănite primesc ajutor medical după bombardarea Hiroshima, 6 august 1945
    © AP Photo

    Persoanele rănite primesc ajutor medical după bombardarea Hiroshima, 6 august 1945

  • Nor nuclear deasupra Nagasaki
  • O victimă a bombardamentului nuclear a Hiroshima. Toyoko Kugata, de 22 de ani.

    O victimă a bombardamentului nuclear a Hiroshima. Toyoko Kugata, de 22 de ani.

  • Militarii americani pe străzile Hiroshima după bombardamentele nucleare

    Militarii americani pe străzile Hiroshima după bombardamentele nucleare

  • Porțile ritualice Torii din Nagasaki
    © AP Photo

    Porțile ritualice Torii din Nagasaki

Tagurile:
Nagasaki, Hiroshima, bomba nucleară
Tematic
EVENIMENT: 30 de ani de la Hiroshima Bucureştilor
Dezvăluiri: miturile Hiroshimei și Nagasaki la 73 de ani de la bombardamentele atomice
Teribil: Explozia unui meteorit de 10 ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima- VIDEO
Bombardamente din 1999: Hiroshima și Nagasaki în Balcani - Cum au fost afectați românii
Zeci de morţi în Hiroshima şi alte prefecturi japoneze - furia naturii face ravagii

Foto: Cum Fiat a influențat producția de mașini URSS

106
(reînnoit 13:49 06.05.2021)
50 de ani în urmă, în Torino, a fost semnat acordul „Cu privire la cooperarea în dezvoltarea proiectării automobilului, proiectul unei fabrici de automobile și construcția acesteia în URSS”.

La începutul lunii aprilie 1966, președintele Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîgin, a anunțat necesitatea construirii unei noi fabrici de automobile în țară. Cooperarea cu companiile americane și vest-germane a fost exclusă, în timp ce Italia, unde forțele de stânga erau puternice, era de preferat.

Liderul comuniștilor italieni, Palmiro Togliatti, a fost considerat un mare prieten al URSS; după moartea sa, în 1964, a fost numit orașul Stavropol din regiunea Kuibîșev (acum regiunea Samara).

Drept urmare, alegerea a căzut pe concernul Fiat, care avea experiență de cooperare economică cu URSS încă din anii 1920. Au existat și argumente comerciale în favoarea acestei opțiuni: Fiat a fost de acord nu numai să construiască o fabrică de asamblare a mașinilor, apoi să o transfere în proprietatea guvernului sovietic, ci să acorde URSS dreptul de a produce o mașină modernă pe ea și de a o vinde în propriile interese.

La 4 mai 1966, la Torino (Italia), ministrul industriei auto din URSS, Alexander Tarasov, și președintele concernului italian Fiat, Vittorio Valletta, au semnat protocolul „Cu privire la cooperarea în dezvoltarea proiectării automobilului, proiectul unei fabrici de automobile și construcția acesteia în URSS”.

Acesta a prevăzut dezvoltarea în comun a proiectării producerii în masă a unui automobil de pasageri pe baza modelului Fiat-124, precum și proiectarea și construcția în comun a unei fabrici de automobile în orașul Togliatti pentru producția acestui automobil.

Evgheni Primakov
© Sputnik / Владимир Федоренко

La 20 iulie 1966, Comitetul Central al PCUS și Consiliul de Miniștri al URSS au adoptat o rezoluție privind construcția unei fabrici de automobile cu o capacitate de 600 de mii de mașini pe an în orașul Togliatti. Construcția Uzinei de automobile Volga (VAZ) a început în ianuarie 1967 și a fost imediat declarată proiect de mare prioritate unională. La chemarea Comitetului Central al Komsomolului, opt mii de tineri specialiști și muncitori au ajuns la Togliatti.

În paralel cu construcția, inginerii Fiat finalizau proiectarea tehnică a fabricii. Prin acord, concernul a transferat drepturile asupra producției a două modele de mașini către URSS. Modelul de bază („mașina numărul 1”) a fost Fiat-124, prezentat pentru prima dată la Paris în primăvara anului 1966 și ulterior recunoscut drept „mașina anului” în Europa. Fiat-124S ​​de lux a devenit ca „mașina numărul 2”.

În urma testelor efectuate în URSS, inginerii italieni au făcut aproximativ 800 de modificări în designul modelului de bază. Testele operaționale ale mașinii rezultate VAZ-2101 („kopeicka”) au început în februarie 1968. Și-a primit numele oficial „Jiguli” la 7 septembrie 1970 în urma rezultatelor unei competiții din întreaga Uniune, la care au fost trimise aproximativ 30 de mii de variante. În 1973 a apărut numele „Lada” pentru mașinile de export.

În total, peste 15 milioane de Jiguli au fost produse în URSS / RF (aproximativ 4 milioane au reprezentat modelul 2106).

Punctul final a fost stabilit la 17 septembrie 2012 prin întreruperea ultimului model clasic VAZ-2104.

106
  • © Sputnik / Igor Svetlov

    Vizita delegației italiene în URSS.
    Șeful Direcției Principale a Ministerului Comerțului Exterior al URSS, Vladimir Sușkov, și președinte de onoare al concernului italian Fiat Vittorio Valetta (de la dreapta la stânga) după semnarea unui acord privind construcția în comun a unei fabrici de autoturisme în URSS.

  • © Sputnik / Юрий Абрамочкин

    Construcția Uzinei de Automobile de pe Volga (VAZ) în orașul Togliatti, regiunea Samara.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    O brigadă execută lucrările de finisaj la Uzina de Automobile de pe Volga (VAZ) în orașul Togliatti, regiunea Samara.

  • © Sputnik / A.Kelberg

    Mașină FIAT-124 la teste pe drumurile din Krasnodar.

  • © Sputnik / A.Blokhin

    Волжский автомобильный завод. Одна из поточных линий в цехе окраски автомобильных кузовов.

  • © Sputnik

    Schima autoturismului Jiguli. Fabrica de automobile de pe Volga, orașul Togliatti. Reproducere.

  • © Sputnik / Yury Evsukov

    Fabrica de automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ). Secțiunea departamentului de control tehnic (QCD) al transportorului principal.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Înainte de începerea schimbului la VAZ (Fabrica de Automobile de pe Volga) din Toliatti.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Mașinile sovietice cu tracțiune spate VAZ-2101 "Jiguli" pe pista de testare.

  • © Sputnik / Yury Evsukov

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Transportorul principal al uzinei.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Fabrica de automobile Volga (acum AvtoVAZ) din orașul Togliatti. Transportorul principal al uzinei.

  • © Sputnik / Lev Ivanov

    Director general al Fabricii de Automobile de pe Volga, Viktor Nikolaevici Poliakov, și magnatul industrial american Henry Ford.

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Mașinile Fabricii de Automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ).

  • © Sputnik / Yury Abramochkin

    Mașinile Fabricii de Automobile de pe Volga (acum AvtoVAZ).

Tagurile:
URSS

Загрузка...

Prăbușirea podului de metrou în Mexico

121
(reînnoit 16:28 04.05.2021)
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
  • Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021
  • Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.
  • Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.
  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
În urma prăbușirii unui pod de metrou în orașul Mexico City 23 de persoane au decedat, iar alte 65 au fost rănite.

Peste 23 de persoane au decedat, iar 65 au fost rănite în urma prăbușirii podului de metrou, cu tot cu trenul care se deplasa pe el.

Potrivit primarului orașului Claudia Sheinbaum Pardo, printre persoanele decedate sunt și copii minori.

Incidentul a avut loc pe linia 12 a metroului din Mexico City, pe 3 mai 22:25 (ora locală), între stațiile Olivos și Tesonco. Două vagoane s-au prăbușit de la o înălțime de 10 metri.

Potrivit unui pasager, oamenii au încercat să iasă de sine stătător din vagoanele căzute peste 15 minute de la dărâmarea podului.

Unul din martorii oculari susține că în tren erau foarte mulți pasageri. În trenul dat în exploatare în 2012 încap 1471 de persoane.

Operațiunea de salvare era îngreunată de pericolul căderii altor vagoane de metrou, care sunt suspendate în aer. În prezent operațiunea s-a încheiat, însă la fața locului acționează medicii, poliția, Garda Națională și militarii.

121
  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.
    © AFP 2021 / Pedro Pardo

    Salvatorii acționează la locul unde s-a prăbușit podul de metrou la stația Olivos în Mexico, Mexic. 3 mai 2021.

  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021

  • Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021
    © REUTERS / Luis Cortes

    Salvatorii evacuează cu targa una din victimele prăbușirii podului de metrou la stația Olivos din Mexico City, Mexic. 3 mai, 2021

  • Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021
    © REUTERS / Henry Romero

    Poliția la locul prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City. 4 mai 2021

  • Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.
    © REUTERS / Henry Romero

    Salvatorii evacuează cadavrul unei victime a prăbușirii podului de metrou în stația Olivos din Mexico City, 4 mai 2021.

  • Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.
    © REUTERS / Luis Cortes

    Un salvator în fața automobilului rămas sub dărâmăturile podului de metrou în stația Olivos în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021.

  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
    © AP Photo / Marco Ugarte

    Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021

  • Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021
    © REUTERS / Carlos Jasso

    Prăbușirea podului de metrou în Mexico City, Mexic. 4 mai 2021

Tagurile:
metrou, Mexico

Загрузка...
Maia Sandu

Maia Sandu s-a vaccinat LIVE împotriva COVID-19 - video

0
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a vaccinat astăzi LIVE împotriva noului tip de coronavirus.

CHIȘINĂU, 7 mai - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu și-a administrat prima doză de vaccin împotriva COVID-19. Șeful statului moldovean s-a vaccinat cu vaccinul AstraZeneca la Policlinica de Stat. 

0
Tagurile:
Maia Sandu

Загрузка...