Bărbați gata de sacrificiu pentru familiile și țara lor, femei care și-au lăsat casele pentru a ajunge pe front, copii orfani, partizanii, țărani, nevoiți să trăiască sub un regim de ocupație a nemților. Chipurile tuturor acestora, pline de suferință și speranță, au fost surprinse de fotografii acelor vremuri.
Agenția Sputnik vă prezintă o selecție excepțională a unor imagini realizate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care exprimă atmosfera acelei perioada complicate.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Ostașii Armatei Roșii în cel De-Al Doilea Război Mondial, 1943
Riga (Letonia) după eliberare, 1944
Musul Borea Kuleșin, decorat cu ordinul Steaua Roșie. Liderul distrugătorilor Tașkent. Sevastopol, 1942
Întâmpinarea primului eșalon cu ostași reveniți de pe front, după victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Iunie 1945
Comandantul diviziei decorează kolhoznicul Pomkin pentru acte de vitejie. Cel de-al 3-lea Front Ucrainean. 1945
Soldații sovietici Meliton Kantaria și Mihail Egorog, care au abrorat Drapelul Victoriei deasupra Reichstagului în mai 1945.
Ostașul Toili Atadjanov luptă la intrările în Stalingrad,m 1942
Partizanii lituanieni în Vilnius în timpul cel De-Al Doilea Război Mondial, 1944
Regimentul feminin aerian în componența trupelor antiaeriene ale URSS. Operatorul Nina Slovohota (stânga) și matelotul regimentului aerian Zuleiha Seid-Mamedova în sediul de orientare, 1942.
Pictorul studioului artiștilor plastici militari, Nikolai Sokolov, pictează portretul locotenentului de gardă, N. Brîskin, 19445
Matelotul regimentului 263 aerian de asalt, capitanul Viktor Vasilievici Popov, 1943
Agent militar de circulație, Maria Șalneva pe Alexanderplatz, Berlin, 1945
Comandantul detașamentului de partizani instruiește luptătorii. Regiunea Smolensk, 1941
Un soldat abhaz în munții Caucazului, 1942
Copii din lagărul de concentrare Aushcwitz, 1942
Tinere daghestane, participante la cel De-Al Doilea Război Mondial, 1944
Marinarii Flotei Baltice discută cu fetița Liusea, rămasă orfană în Leningradul asediat, 1943
Eroul Uniunii Sovietice, adjunctul comandantului escadrilei 125 regimentului aerian feminin de gardă, Maria Dolina, 1944
Partizan belarus, 1943
Într-un apartament comunal. Moscova, 1945
Tinere demobilizate, pleacă din Germania acasă, 1945
Lunetistul Maxim Passar, de origine Nanai, care a distrus în timpul apărării Stalingradului peste 236 soldați și ofițeri ai inamicului, 1942
Locuitorii satului Zubțovo. În satele ocupate de naziști aceștia sătenii erau obligați să poarte pe gât etichete cu denumirea satului în care locuiesc. Anul 1941
Partizanii stau la pândă - Lenea Fiodorov de 13 ani și kolhoznicul Grișin, 1943
Partizanii sovietici în rândurile Mișcării de Rezistență din Franța, 1944
Un ofițer sovietic ține în brațe o fată salvată de el în orașul Elhotovo, 1942
Piloți-femei sovietici în timpul războiului, 1941
Un soldat sovietic și o fată cehă. Satul Čimelice, 1945
Apărătorul Sevastopolului pușcaș marin, Fiodor Vidmira, 1941
Un crescător sovietic de reni cu mecanici de avioane englezi în unul din aerodromurile din Arctica, 1942
O locuitoare a ghettoului evreiesc printre ruinele casei, 1943
Ostașii care au luat cu asalt Reichstagul, mai 1945
Desantul marin a Flotei Nordului se îndreaptă cu bărcile în zonele acțiunilor militare. Anul 1942
Ca exerciții suplimentare post- și extra-liturgice (și deloc obligatorii) la ortodocși și nu numai în țările ortodoxe, se practică uneori scufundarea în apă. În Rusia, ei se scufundă în „Iordan” (copcă în lac sau râu), în Grecia, tinerii sar să ia crucea pe care preotul o aruncă în apele mării și se întrec cine o va lua mai întâi.
În ultimii ani, în Rusia s-au echipat locuri speciale pentru scăldat de Bobotează. Ordinea publică și siguranța persoanelor sunt monitorizate de angajații Ministerului Situațiilor de Urgență și de poliție.
Scăldatul în copcă de Bobotează în Vladivostok, Rusia
Scăldatul în copcă de Bobotează pe râul Volhov din Veliki Novgorod, Rusia
Scăldatul în copcă de Bobotează în Lituania
Starețul Mihail Frantsev sfințește apa înainte de epifanie în Novorossiysk, Rusia
Scăldatul la copcă de Bobotează în regiunea Omsk, Rusia
O fată care se scaldă de Bobotează în râul Enisei, regiunea Krasnodar, Rusia
Un parașutist în timpul Epifaniei, scăldându-se într-o copcă pe teritoriul Parcul „Patriot”
Scăldatul de Bobotează în râul Istra, lângă o mănăstire din regiunea Moscovei
Locuitorii din Velikii Novgorod la o copcă de pe râul Volhov, de Bobotează
Scăldatul de Bobotează în Portul sportiv din Vladivostok
O fată se scaldă de Bobotează într-o copcă de pe râul Ob, în regiunea Novosibirsk, Rusia
Scăldatul de Bobotează într-o copcă din regiunea Moscovei
Pentagonul a aprobat desfășurarea a 25 000 de soldați ai Gărzii Naționale pentru ceremonia de inaugurare, iar capitalele statelor iau măsuri după un avertisment al FBI cu privire la posibile proteste armate în SUA în zilele următoare. Prezența militară masivă face ca Washingtonul să pară o zonă de război.
Un membru al Gărzii Naționale este de gardă pe o stradă lângă Capitol Building din Washington DC
Străzi blocate în Washington
O fată își face un selfie în fața militarilor din Garda Națională din Washington
Protestatari pe o stradă din apropierea clădirii Capitoliului din Washington DC
Soldații Gărzii Naționale pe o stradă din Washington
Echipament militar în timpul blocării accesului la clădirea Capitolului din Washington
Membri ai Gărzii Naționale care primesc arme în Washington DC
Soldații Gărzii Naționale sunt de gardă pe una dintre străzile din apropierea clădirii Capitoliului din Washington
Soldații Gărzii Naționale sunt de gardă pe una dintre străzile din apropierea clădirii Capitoliului din Washington
Soldații Gărzii Naționale sunt de gardă pe una dintre străzile din apropierea clădirii Capitoliului din Washington
Un gard metalic pe o stradă lângă clădirea Capitoliului din Washington DC
Soldații Gărzii Naționale sunt de gardă pe o stradă din Washington
Un soldat al Gărzii Naționale pe o stradă lângă clădirea Capitolului din Washington DC
Soldații Gărzii Naționale sunt de gardă pe una dintre străzile din apropierea clădirii Capitoliului din Washington
Soldații Gărzii Naționale pe una dintre străzile din apropierea clădirii Capitoliului din Washington
BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Fostul ministru de Externe Adrian Severin a scris una dintre cele mai interesante analize sistemice, axându-se pe vectorii principali de putere care au influențat istoria ultimilor 30 de ani.
Analiza este structurată pe trei planuri: ”De la post-bipolarism la post-americanism”, ”De la criza democrației la decesul democrației”, ”Dictatura tehnologică și reideologizarea relațiilor umane”. În plus, ca o rezultantă a evoluției sau a intersectării acestor trei planuri în ultimele decenii, Severin vede paradigma actuală prin confruntarea între ”Globalism și naționalism”.
Analiza merită citită integral – a fost publicată de DC News, dar eu voi nota acum, idei din această din urmă temă ”Globalism și naționalism”, care prefigurează o nouă ordine mondială. Sau, altfel spus, cum va arăta lumea de mâine.
În fapt, Severin aduce atrage atenția că și odată cu dispariția ordinii mondiale bipolare se anunța ”trecerea la o altă ordine tot globală”.
”Simțindu-se că dispariția bipolarismului revitalizează naționalismele, ideea națională era demonizată, fiind tratată, în același timp, ca un fenomen secundar și trecător”, scrie Severin.
Și, în consecință, ”încercarea eșuată de monopolarism și dezordinea mondială care i-a urmat, au dat avânt naționalismului, venind rândul la demonizare al globalizării”.
Dar, în ciuda acestui fenomen și a ceea ce Severin consideră ca o confruntare ”cu susțineri relativ egale”, de fapt ”globalizarea este inevitabilă”, spune fostul șef al diplomației.
Mai mult, Severin subliniază că această globalizare poate fi ”profitabilă, cu condiția ca edificiul politic global să se construiască din cărămizi naționale, precum și că, în lipsa unei ordini globale consensuale, naționalismul ne va împinge din nou spre război”.
De asemenea, adaugă Severin, ”se ignoră că atât naționalismul marilor puteri, cât și lipsa de structură națională a uniunilor politice suprastatale, duce la opresiunea de tip imperial”.
Severin face o apreciere interesantă: ”Pe plan mondial, puterile care nu mai au resurse spre a domina la nivel global, precum este Rusia, susțin preeminența ordinii naționale”.
”Dimpotrivă, puterile care au asemenea resurse, precum China, promovează ideea unei (noi) ordini globale, post americane”, consideră Severin.
Aici merită introdus un comentariu – poate că Moscova, singura care a avut nu numai puterea, dar și responsabilitatea unui pol mondial, nu mai vrea să se încarce cu o asemenea greutate. Moscova a însemnat un centru de putere pe toate planurile, mai ales ideologic – factor care, așa cum sublinia și Adrian Severin într-un capitol anterior, a avut o însemnătate decisivă mult timp.
Acum avem, confruntarea dintre tabăra Trump și tabăra Biden / Harris adică, spune Severin, ”a fost în principal aceea dintre viziunea naționalistă și cea globalistă” – viziuni care ”au scindat societatea și clasa politică americană”.
Atenție și la una dintre cele mai interesante teorii, care pune într-o lumină ridicolă SUA: ”Să fi avut loc sub ochii noștri, orbiți de spectacolul faptului divers, prima confruntare dintre Rusia și China, desfășurată pe teritoriul SUA?”.
Argumente sunt aduse chiar de Trump și Biden – ””democrații l-au acuzat pe Trump de conivențe cu Rusia, iar republicanii pe Biden de sprijin chinez… poate nu întâmplător”, scrie Severin.
”Se poate spune că, măcar la nivelul simbolurilor și ideologiilor lucrurile așa au stat, prefigurând evoluțiile viitoare ale realității politice”, consideră Severin. ”În acest sens, nu este de mirare nici faptul că echipa Biden a primit sprijin din partea Europei germane, tot mai apropiată de China, care nu atât revenirea Americii în fruntea lumii occidentale, promise de Joe Biden, o dorește, ci eradicarea naționalismului american, iar în subsidiar dispariția ordinii mondiale americane, în favoarea unei ordini tot globale, dar post-americane”.
În pași concreți, Severin apreciază că, în măsura în care viziunea globalistă intrinsecă mandatului administrației Biden / Harris are câștig de cauză, ”ne putem aștepta la punerea ideii naționale sub presiuni sporite și, odată cu aceasta, la un refuz al democrației, simultan cu instalarea unei dictaturi culturale și politice a digitalizării; digitalizare transformată din mijloc în scop și din facilitator al vieții sociale în mod de viață socială”.
Și vine întrebarea cea de pe urmă, impunând o concluzie a excelentei analize: ”Cum va arăta această lume nouă?”.
Uitați-vă în jur! Semnele ei au răsărit – ne îndeamnă la observație și gândire Severin.
”Va fi, din câte ne putem da seama, austeră, frugală, uniformizată, colectivistă (nu comunitaristă) dar desocializată, agnostică, iliberală, cu multe obligații individuale și foarte puține drepturi și, desigur, digitalizată”, scrie Adrian Severin.
Și, atrage atenția omul politic – ”întrucât direcția este obiectivă, nu are rost nici să ne înspăimântăm nici să ne revoltăm”.
Atunci, care este soluția? ”Trebuie să optimizăm și să ne adaptăm”, ne sfătuiește Adrian Severin.
”Lumea pe care o știm, moare. O nouă lume se naște. Nu este pe placul nostru. Se pare, însă, că pendulul istoriei nu poate fi oprit” – este concluzia analizei lui Adrian Severin.
Așadar, să vedem mâine cum răsar zorii minunatei lumi noi. Eventual (re)citindu-l pe Huxley.