Descoperiți consecințele acestui episod meteorologic în galeria foto Sputnik.
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Căderi de zăpadă în Corsica
Snow covers the village of Vivario on May 15, 2019 on the French Mediterranean island of Corsica. (Photo by PASCAL POCHARD-CASABIANCA / AFP)
În astfel de condiţii, pentru oamenii străzii din Chişinău o adevărată salvare este Centrul de găzduire unde se pot adăposti în perioada când temperaturile sint foarte joase.
Oameni ajung pe drumuri din diverse motive: fie au fost alungați din casă de rude, au avut datorii sau au intrat în patima alcoolului.
La Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost din Chișinău poţi întâlni persoane de toate vârstele şi din cele mai diverse categorii sociale. Sunt chiar şi străini. Toţi aceştia au ajuns la un moment dat într-o situație dificilă și acum speranța lor este în ajutorul unor oameni cărora le pasă.
Aflați cum supraviețuiesc oamenii străzii din Chișinău din galeria foto Sputnik.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Angajații Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost sunt gata oricând să-i ajute pe cei aflați aici să se reintegreze în societate.
Acum aici sunt 65 de persoane, însă în perioada caldă a anului numărul beneficiarilor este mai mic. Potrivit conducerii centrului, lunar statul cheltuiește aproximativ 4 mii de lei pentru întreținerea unei persoane.
Chaphra Mecler este cetățeană SUA. A venit în Moldova acum un an în speranța că-și va găsi fiul dispărut. Dar în circumstanțe necunoscute, și-a pierdut actele și a ajuns pe stradă. Acum, autoritățile din Moldova împreună cu cele din America fac tot posibilul să o ajute.
Beneficiarii care ajung aici trebuie să respecte mai multe condiții: să nu consume alcool, droguri și să-și facă curățenie în spațiul personal.
Beneficiarii centrului au o cantină modernă, unde iau masa de trei ori pe zi. Totul este dezinfectat după fiecare masă.
Asistenții sociali din instituție lucrează zilnic cu aceste persoane și încearcă să le convingă să aleagă o cale corectă în viață.
În perioada rece a anului numărului beneficiarilor crește. Persoanele ajung aici pe diverse căi: fie se adresează singure, le aduc asociațiile obștești, oamenii cu suflet bun care vor să le ajute, sau vin prin intermediul Poliției și medicilor.
Oameni ajung pe drumuri din diverse motive: fie au fost alungați din casă de rude, au avut datorii sau au intrat în patima alcoolului.
Iarna este cea mai grea perioadă pentru oamenii rămași fără acoperiș deasupra capului.
Pentru mulți dintre cei ajunși la Centru aceasta este singura posibilitate de a avea cel puțin temporar un acoperiș deasupra capului.
În perioada rece a anului, și Poliția face razii prin oraș pentru a-i convinge pe oamenii străzii să meargă la centrele de adăpost ca să nu înghețe afară.
Unii oameni ai străzii preferă să rămână pe drumuri chiar și iarna, iar singura lor salvare sunt persoanele de bună credință care le întind o mână de ajutor.
Mulți boschetari se adună zilnic la Complexul Memorial „Eternitate” pentru că reprezentanții Casei de Milostenie din Chișinău le aduc mâncare caldă.
Angajații Poliției merg în locurile unde se adună cel mai des persoanele fără adăpost și poartă cu ei discuții, iar cei care se lasă convinși sunt adăpostiți la Centrul de găzduire a persoanelor fără adăpost.
Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a zguduit insula Sulawesi din Indonezia, ucigând peste 26 de oameni și rănind sute, în timp ce zeci de case și o unitate medicală majoră au fost reduse la moloz.
Cutremurul puternic s-a produs în apropierea orașului Mamuju vineri dimineața devreme, provocând devastări în Sulawesi de Vest, potrivit agenției de dezastre din Indonezia. Reuters a raportat că în jur de 600 de persoane au fost rănite în urma cutremurului, care a avut o adâncime mică de doar 18 kilometri (11 mile).
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Urmările cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori ai cutremurului din Mamadzhu, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori printre ruinele unei clădiri avariate de un cutremur în Mamuju, Indonezia
Salvatorii caută supraviețuitori printre ruinele unei clădiri avariate de un cutremur în Mamuju, Indonezia
Residents inspect earthquake-damaged houses in Mamuju, West Sulawesi, Indonesia, Friday, Jan. 15, 2021. A strong inland and shallow earthquake hit eastern Indonesia early Friday causing people to panic in parts of the country's Sulawesi island and run to higher ground.
Locuitorii inspectează casele deteriorate de cutremur în Mamuju, Sulawesi, Indonezia
Oamenii se uită la o casă distrusă de un cutremur în Sulawesi, Indonezia
BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.
”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.
Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.
De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...
”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.
O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.
Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.
Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.
În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;
Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.
Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.
”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.
Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.