Imagini tulburătoare de la cutremurul din 4 martie ‘77 din România: reacţii ale victimelor

499
(reînnoit 11:09 04.03.2019)
  • Cutremurul din 1977, București
  • Nicolae Ceaușescu inspectând daunele de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din București după cutremurul din 4 martie 1977
  • Biserica Enei după cutremurul din 4 martie 1977
  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, cu efecte devastatoare asupra României. La nivelul ţării, s-au prăbuşit aproximativ 35.000 de locuinţe.

La cutremurul care a avut loc vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, şi care a avut epicentrul în munţii Vrancei, cele mai afectate au fost Bucureştiul, regiunea de sud şi cea de est a ţării.

La nivelul întregii țări s-au prăbuşit aproximativ 35.000 de locuinţe, au fost circa 11.300 de răniți, iar 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa. Cele mai multe pagube materiale s-au înregistrat în București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

De asemenea, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Au suferit avarii grave numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi.

A doua zi după cutremur, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu, care se afla într-o vizită în Republica Federală Nigeria, a revenit în ţară.

„Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, relata ziarul „România liberă” din 8 martie 1977.

Totuşi, în ciuda intensităţii mari a seismului, replicile sale au avut o magnitudine destul de mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică a avut magnitudinea de 4,9 grade, producându-se pe 5 martie, la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Aceasta a fost urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 şi 4,5 grade.

După cum relata ziarul „Scânteia” în ediţia din 6 martie 1977, pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor immediate.

Totodată, au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor, în acest scop fiind închise temporar institute de învăţământ superior şi fiind puse căminele la dispoziţia populaţiei sinistrate. În Bucureşti şi în alte localităţi din ţară unde s-au produs avarii ale clădirilor şi ale reţelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii şi incendii.

Publicaţia Agerpres, ediţia din 7 martie 1977, relata că în toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare. Mulţi dintre aceştia au lucrat zi şi noapte fără întrerupere.

În urma cutremurului, majoritatea cetăţenilor au ieşit în stradă, iar mulţi au intrat în panică. Cea mai cunoscută mărturie este cea a soldatului Mircea Nemigean din București, care, la acel moment, se afla santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar, deasupra etajului șapte.

„Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile... pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul... Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!»”, a relatat soldatul.

Mai multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice şi-au pierdut viaţa la cutremurul din 4 martie 1977. Printre acestea sunt: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu.

499
  • Cutremurul din 1977, București

    Cutremurul din 1977, București

  • Nicolae Ceaușescu inspectând daunele de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din București după cutremurul din 4 martie 1977
    © AFP 2019 / -

    Nicolae Ceaușescu inspectând daunele de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din București după cutremurul din 4 martie 1977

  • Biserica Enei după cutremurul din 4 martie 1977

    Biserica Enei după cutremurul din 4 martie 1977

  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
    © AP Photo /

    Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București

  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
    © AP Photo /

    Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București

  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
    © AP Photo / Michel Lipchitz

    Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București

  • Consecințele cutremurului din 4 martie 1977, București
    © AP Photo /

    După 65 de ore dramatice, o persoană a fost salvată de ruinele unei clădiri cu 11 etaje aflată pe Bulevardul Magheru din București, pe 7 martie 1977, după ce un cutremur a lovit țara pe 4 martie 1977.

Tagurile:
România, București, cutremurul din 1977, cutremur

Загрузка...