Ambulanță

Tragedie la BAC: Unui tânăr i s-a făcut rău la examen și a decedat

226
Un tânăr de 20 de ani a decedat noaptea trecută după două zile de comă. Acestuia i s-a făcut rău în timpul examenului de bacalaureat.

CHIȘINĂU, 11 iun - Sputnik. Un absolvent de clasa a 12-a a decedat după ce i s-a făcut rău în timpul examenului de bacalaureat. Informația a fost confirmată pentru Sputnik Moldova de ofițerul de presă al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, Dorina Blîndescu. Potrivit acesteia, tânărul de 20 de ani a fost dus la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din Capitală în stare gravă. Acesta a fost internat în secția de Terapie Intensivă și imediat după internare a intrat în comă. Iar în noaptea de joi spre vineri, adolescentul a decedat.

examen
© Sputnik / Евгений Епанчинцев

Diagnoza stabilită de medici este sinus tromboză cerebrală complicată cu infarct venos cerebral. Contactat de Sputnik Moldova, șeful unității primiri urgențe a INN, Alexandru Grumeza a declarat că tromboza sinusurilor venoase ale creierului poate avea două cauze, fie infecțioasă, fie neinfecțioasă. Cea neinfecțioasă, explică medicul, este atunci când se produc dereglări ale sistemului de coagulare. În cazul tânărului de 20 de ani nu s-a reușit deocamdată să fie depistată cauza care a dus la tragedie. 

„Deși rar, dar se mai întâmplă ca tinerii să dezvolte tromboză a sinusurilor venoase ale creierului. Aceasta poate ține de administrarea anumitor medicamente. În cazul fetelor tinere, contraceptivele sau alte preparate hormonale ar putea duce la această diagnoză. În cazul tânărului, fiind dezvoltată această tromboză s-a complicat și cu un infarct venos”, a precizat Alexandru Grumeza. 

Potrivit acestuia, tromboza sinusurilor cerebrale este o boală acută sau chiar subacută instalată, la apariția căreia ar putea duce și factorul de stres. 

„Se cunoaște că și stresul influențează la coagulabilitate. Din informațiile pe care le avem în momentul de față, tânărul era sănătos”, a mai spus șeful secției primiri urgențe. 

Alexandru Grumeza ne-a mai spus că tânărul a fost supus unei intervenții chirurgicale, ca măsură de salvare a vieții. Acesta însă nu a putut fi salvat. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

226
Tagurile:
BAC
Parlamentul Republicii Moldova

Moldova - 31 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate

35
(reînnoit 11:27 23.06.2021)
Miercuri, 23 iunie, se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii Moldova. Cu această ocazie, președintele Parlamentului a venit cu un mesaj de felicitare adresat cetățenilor.

CHIȘINĂU, 23 iun - Sputnik. Anual, la data de 23 iunie Republica Moldova marchează Ziua Suveranității. În anul 1990, în această zi, la prima sesiune a Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste (RSS) Moldova de legislatura a XII-a, a fost adoptată Declarația de Suveranitate.

Declaratia Suveranitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Declaratia Suveranitatii

Aceasta prevedea supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale și dreptul suveran de a stabili relații diplomatice cu alte țări. Ulterior, documentul a stat la baza elaborării Constituției, care până astăzi este Legea Supremă a Republicii Moldova.  

„Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a Republicii. Nicio parte a poporului, niciun grup de cetățeni, niciun partid politic sau o organizație obștească, nicio altă formațiune, nicio persoană particulară nu poate să-și asume dreptul de a exercita suveranitatea”, se menționează în Declarația de Suveranitate. 

Muzeul Parlamentului găzduiește o copie a Declarației Suveranității Republicii Moldova, alături de Declarația de Independență a țării noastre.

În context, președintele Parlamentului Republicii Moldova a venit cu un mesaj de felicitare adresat cetățenilor. Zinaida Greceanîi le-a urat tutor curaj și determinare pentru a menține și apăra, în continuare, suveranitatea țării. 

„Să apere valorile patrimoniului național, să-și respecte dreptul inalienabil la viață, libertate și prosperitate, precum și să fie responsabili pentru istoria, cultura și tradițiile milenare ale poporului nostru”, a menționat președintele Parlamentului. 

Șeful Legislativului a mai remarcat că prin adoptarea Declarației de Suveranitate țara noastră a devenit un stat independent și că acest document a stat la temelia elaborării Constituției. În context, Greceanîi a îndemnat cetățenii să păstreze și să transmită noilor generații valorile și tradițiile noastre strămoșești.

35
Tagurile:
Republica Moldova, Declarația de suveranitate

Загрузка...
Meteo Moldova

Meteo Moldova: Prognoza meteorologilor moldoveni - detalii

41
(reînnoit 09:50 20.06.2021)
Canicula se pare că nu se grăbește să vină. Maxime de până la 26 de grade prognozează meteorologii pentru acest sfârșit de săptămână, iar ploile continuă și duminică. 

CHIȘINĂU, 20 iun - Sputnik. Pentru duminică, 20 iunie, meteorologii prognozează cer noros, pe arii extinse ploi de scurtă durată cu descărcări electrice, ziua izolat vor cădea averse puternice cu grindină. Totodată, vremea va fi determinată de influența unei zone de aer cu presiunea atmosferică normală, iar vântul va sufla din nord spre sud, de la slab la moderat. 

Termometrele vor indica +21..+24° С în raioanele de nord, +22..+25° C, în raioanele centrale, +23..+26° C  în raioanele de sud, iar în Capitală se așteaptă +23..+25° C.

Prognoza meteo pentru 20 - 26 Iunie 2021
Prognoza meteo pentru 20 - 26 Iunie 2021

Pentru 21 iunie, meteorologii prognozează ploi de scurtă durată și cu descărcări electrice. Totodată, în următoarele 24 de ore, pe sectorul satul Hrușca - orașul Camenca va crește nivelul apei cu 0.5-1.0 m, iar pe celelalte sectoare ale râului Nistru, Prut și pe râurile mici regimul hidrologic nu se va modifica esențial.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe 20 iunie 2012 a fost înregistrată temperatura de 36,2 grade Celsius, fiind consideră cea mai caldă zi de 20 iunie de la începutul măsurărilor termice, adică din 1886. Valoarea minimă din această zi a fost înregistrată în anul 1998 - atunci au fost 8,5 grade Celsius.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41

Загрузка...
Valeri Kuzmin

Ambasadorul Kuzmin: “Rusia ține minte tot!”

0
(reînnoit 19:32 24.06.2021)
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin: ”Din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost împlinite nici până în ziua de astăzi”

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Continuăm publicarea alocuțiunilor de la cea de-a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române” – eveniment derulat sub înaltul patronaj al Excelenței Sale Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.

Prezentăm azi alocuțiunea amfitrionului manifestării, ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin, redând mai multe idei principale, așa cum au fost ele consemnate de publicația ”Vești din Rusia”, condusă ce moderatorul Conferinței, reputatul ziarist rus Vyaceslav Samoșkin, cel mai vechi corespondent străin în România.

Referindu-se la faptul că manifestarea se desfășoară într-o zi cu semnificație aparte, 22 iunie, ambasadorul a adus aminte că, exact cu 80 de ani în urmă, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei – ”cea mai importantă etapă a celei mai cumplite, până acum, tragedii din istoria omenirii”.

În Federația Rusă, ea este marcată ca Ziua Memoriei și Durerii, a spus ambasadorul Valery Kuzmin, subliniind că ”practic, în istoria fiecărei familii ruse, războiul a lăsat urme grele, de neșters”.

”În total, pentru Victorie și-au dat viața, în total, 27 de milioane de cetățeni ai URSS, dintre care majoritatea trăiau pe teritoriile Federației Ruse – pe fronturi și în spatele liniilor inamice, în detașamente de partizani”, a spus Kuzmin, arătând că ”Mai mult de jumătate din acest număr uriaș au fost civilii, care au murit de foame în Leningradul asediat, în timpul bombardamentelor și atacurilor asupra localităților, de epuizare în lagărele de muncă și a muncii silnice în teritoriile ocupate”.

Și, ca o supremă tragedie, ”Zeci de milioane de copii nu au văzut lumina zilei”, a punctat Kuzmin.

În total dispreț față de această tragedie, în ultimul timp, în Occident, ”răsună tot mai vocal vocile forțelor revanșarde, al cărui obiectiv este acela de a discredita eroismul nemuritor a milioane de reprezentanți ai popoarelor URSS - de fapt, a tuturor celor care au luptat, pe Pământ, împotriva fascismului și a nazismului”, spune Kuzmin.

”Scopul principal al falsificatorilor istoriei este de a minimaliza și, dacă este posibil, de a nega în totalitate rolul decisiv al Armatei Roșii și al Uniunii Sovietice în obținerea Victoriei asupra răului absolut al nazismului, intrat în istoria omenirii prin crime nemaivăzute: nimicirea a milioane de oameni, inclusiv a unor popoare întregi - ceea ce în dreptul internațional contemporan este calificat drept genocid”, arată ambasadorul rus.

Valery Kuzmin declară ferm: ”Nu poate exista o justificare rațională pentru acest gen de revizuire a hotărârilor Tribunalului de la Nürnberg, din 1946, recunoscute ca norme de drept internațional, deși, în acele vremuri, datorită lipsei unei definiții juridice necesare, ele au fost definite drept ”crime de război și crime împotriva umanității”„.

De aceea, ambasadorul consideră că ”sunt de un cinism suprem afirmațiile referitoare la responsabilitatea egală a URSS și a Germaniei hitleriste pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Spre marele nostru regret, printr-o astfel de faptă rușinoasă s-a evidențiat Parlamentul European în rezoluția lui din 2019”, spune Kuzmin, arătând că ”obiectivul evident al acestui gen de eforturi este ca, în condiții de declin al forței cumulate a Occidentului istoric, să fie cât mai mult îndepărtată perspectiva pierderii pozițiilor geopolitice dominante”.

În același timp, uriașul arsenal al mijloacelor occidentale ”de dezinformare în masă” a fost ”mobilizat pentru a demoniza actuala Rusie democratică, pentru a împărți lumea după noi linii de delimitare artificial trasate între așa-numitele democrații și autocrații”, subliniază Kuzmin.

De partea rusă, zilele trecute, Duma de Stat a adoptat, în a treia lectură, un proiect de lege de modificare a legii privind ”Eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945”, punctează Kuzmin, evidențiind că legii poate fi evaluat chiar după titlul ei: ”Interdicția de a pune public semnul egalității între scopul și acțiunile Uniunii Sovietice cu cele ale Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Trecând la ziua de 23 august 1944, Kuzmin spune că ”în urma unei lovituri de stat, la București a fost înlăturat dictatorul Ion Antonescu și, curând după aceea, armata română s-a alăturat Armatei Roșii, pentru ca, umăr la umăr, să continue eliberarea României, după care și a Europei Centrale și de Est”.

”Rusia ține minte acest lucru și îl prețuiește”, declară ambasadorul Kuzmin, subliniind că, drept urmare, ”a fost restabilită integritatea teritorială a României (nordul Transilvaniei), după care Bucureștiul a semnat Tratatul de Pace cu Puterile Aliate”.

Și, un alt fapt istoric – care nu se dorește a fi cunoscut de noile generații din România, ”ulterior, URSS a redus substanțial suma despăgubirilor pentru enormele daune aduse de armata română țării noastre”.

Pe de altă parte, Kuzmin punctează: ”Rusia ține minte și faptul că, la 22 iunie 1941, cei peste o jumătate de milion de soldați ai armatei române au intrat în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei hitleriste”.

Ambasador rus consideră că, în fapt, ”poporul român a devenit, în același timp, și victimă și participant involuntar la crimele regimului dictatorial, ale cărui aventuri militare s-au încheiat cu rușinoasa înfrângere de la Stalingrad”.

23 august 1944 a devenit ”un eveniment determinant, ce a permis, apoi, să fie întoarsă pentru totdeauna această pagină neagră din istoria relațiilor ruso-române” iar o bună dovadă în acest sens o constituie „îndeplinirea cu succes a acordului interguvernamental privind statutul mormintelor militare de pe teritoriile țărilor noastre, din 2005”.

În acest sens, ambasadorul a subliniat că ediția din acest an a Conferinței științifice internaționale ”își propune să extragă experiența pozitivă din evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, pentru edificarea pe viitor a relațiilor ruso-române”.

”O temelie politică solidă a fost pusă, în acest scop, în 2003, prin Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre țările noastre, semnat chiar atunci când a fost luată decizia de aderare a României la NATO și la Uniunea Europeană”, spune Kuzmin, menționând însă că ”din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost realizate nici până în ziua de astăzi”.

În fine, în privința adevăratei istorii și importanțe a celor petrecute după 22 iunie 1941 și până la marea Victorie, ”în țara noastră, la nivel de stat, se depun eforturi consecvente pentru păstrarea adevăratei memorii istorice despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, despre eroii și victimele lui”, subliniază Valery Kuzmin.

”Recidivele ideologiei neonaziste sunt suprimate în conformitate cu legislația în vigoare; nu veți întâlni străzi cu numele unor criminali de război și ale complicilor lor, condamnați la Nürnberg sau pe parcursul altor procese ținute în perioada postbelică; și cu atât mai mult, nu veți vedea statuile sau busturile lor”, atrage atenția ambasadorul rus.

De asemenea, el a subliniat că în Rusia ”sunt excluse, practic, manifestările de antisemitism și, în general, de discriminare sau ură interetnică, iar cei care se fac vinovați de un asemenea comportament sunt deferiți justiției”.

”Încercările de reabilitare a naziștilor și a complicilor lor sunt supuse unei ample condamnări publice, iar instanțele de judecată apără onoarea și demnitatea veteranilor”, spune Kuzmin.

În acest sens, mișcarea de masă ”Regimentul Nemuritor” a devenit ”un monument popular unic al comemorării eroilor de război” – și la care participă și personalități din alte state, care au luptat alături de Armata Roșie.

Reamintim că președintele sârb Aleksandar Vucic și fostul premier izraelian Benjamin Netanyahu au participat alături de președintele Vladimir Putin la marșul ”Regimentului Nemuritor”, purtând fotografii ale rudelor lor care au luptat împotriva naziștilor.

În încheierea alocuțiunii sale, ambasadorul Valery Kuzmin și-a exprimat convingerea că, prin comunicările prezentate la Conferință, se vor expune și transmite ”idei și propuneri constructive, care vor permite însănătoșirea semnificativă a relațiilor ruso-române interstatale cu ajutorul eliminării tuturor formelor de fobii și prejudecăți istorice”.

0
Tagurile:
Valeri Kuzmin, Valery Kuzmin
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Valery Kuzmin, lecție de comportament corect dată ambasadorilor occidentali
Iulian Chifu, făcut praf după obrăznicia față de ambasadorul Kuzmin
Dezbatere excepțională despre România și Rusia: Mădălin Ionescu în dialog cu Valery Kuzmin
Valery Kuzmin, despre deosebirile dintre Sputnik V și alte vaccinuri – cifre concrete
VIDEO: Conferință de presă a ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin

Загрузка...