Vama Palanca

NOU: Interdicții de intrare în Moldova conform DISPOZIȚIEI nr. 1 din 1 aprilie 2021

15078
(reînnoit 11:25 02.04.2021)
Odată cu instituirea stării de urgență în Republica Moldova pentru 60 de zile, întrunită în primă ședință, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat DISPOZIȚIA nr. 1 din 1 aprilie 2021.

Odată cu instituirea stării de urgență în Moldova, instră în vigoare și restricții de intrare în țară. Astfel, în Anexa nr. 1 la Dispoziția nr. din 1 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale, la capitolul „Pe domeniul de competență al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră De ordin general” se punctează prevederile privind intrarea în Republica Moldova.

Potrivit acestei prevederi, la intrarea în țară este obligatoriu prezentarea rezultatului negativ al testului la coronavirus, fie dovada vaccinării anti COVID-19.

Este de precizat că în Dispoziția adoptată de Comisie, cel puțin la acest punct, nu se menționează excepțiile, nici ce se întâmplă cu cei care au testul pozitiv sau nu sunt vaccinați și nu au testul, stau sau nu în carantină sau nu mai pot intra în țară.

Indicăm mai jos textul menționat la punctul 6.

„6. Se instituie obligativitatea prezentării la trecerea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova a rezultatului negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul Republicii Moldova (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii, rezultatele testelor obligatoriu vor deține codurile QR Quick Response Code) sau prezentarea unui act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, inclusiv celei de a 2-a doză. Confirmarea trebuie să fie prezentată în una din limbile română, engleză, franceză sau rusă”.

Posibil autoritățile au în vedere excepțiile la care face referire la punctele 1 și 2 ale dispoziției, pe care le puteți citi mai jos, dar e foarte ambiguu expresia „în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei Dispoziții”. Ce înseamnă asta, cine stabilește asta? Polițistul de frontieră? Sperăm să vedem scrise aceste excepții în următoarele dispoziții sau lămuriri ale CSE.

Solicitat de Sputnik Moldova, Ofițerul de presă al Poliției de Frontieră, Dorina Rusu, ne-a spus că sunt două modificări importante. În primul rând, testul negativ la coronavirus trebuie să aibă QR Quick Response Code, astfel încât certificatul să nu mai poată fi falsificat. Și asta pentru că s-au înregistra până acum multe încercări de traversare a frontierei cu teste false.

Cea de-a două precizare se referă la persoanele vaccinate, care trebuie să demonstreze că și-au administrat ambele doze de vaccinuri anti-COVID-19 - până acum nu era indicată această obligativitate. În același timp, în cazul în care călătorii sunt identificați cu febră, procedura rămâne aceeași.

"Atunci când persoanele au stare febrilă, polițistul de frontieră solicită ambulanța, iar ulterior se acționează conform protocolului", a declarat Dorina Rusu, ofițer de presă al Poliției de Frontieră.

Totuși, în Dispoziția adoptată de Comisie, nu se menționează cine face excepție de la aceste prevederi, sau ce se întâmplă cu cei care au testul pozitiv și nu sunt vaccinați. Mai mult, nu este clar cine va putea merge peste hotare și cine nu. Reprezentanții Poliției de Frontieră au precizat pentru Sputnik Moldova că vor veni mai târziu cu răspuns la aceste întrebări. 

Textul integral al dispoziției:

DISPOZIȚIA nr. 1 din 1 aprilie 2021

1. Autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți cetățenii Republicii Moldova și alte persoane fizice aflate la momentul actual pe teritoriul Republicii Moldova, vor asigura executarea prevederilor Hotărârilor nr. 41, nr. 44, nr. 51, nr. 53 ale Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei Dispoziții.

2. Instrucțiunile, măsurile, recomandările, ghidurile specifice de desfășurare a activității în contextul epidemiologic COVID-19, aprobate prin Hotărîrile Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 11-13, nr. 14, nr. 16 – 17, nr. 21, nr. 23, nr. 26, nr. 29, nr. 31 cu modificările ulterioare, se aplică în continuare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei Dispoziții.

3. În localitățile în care se atestă incidența mai mare de 100 de cazuri COVID-19 la 100 mii populație în ultimele 14 zile, procesul educațional, în instituțiile de învățământ publice și private, se va desfășura la distanță, cu excepția instituțiilor de educație timpurie.

Regim special de circulație în perioada stării de urgență

4. Se instituie, regim special de circulație a persoanelor.

4.1 Se interzice, începând cu data de 3 aprilie 2021, în mun. Chișinău și în mun. Bălți, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 5.00, cu următoarele excepții:

  • a. Deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi.
  • b. Deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente.
  • c. Deplasări în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei.
  • d. Deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori decesul unui membru de familie.

4.2 La verificarea motivului deplasării în interes profesional, prevăzut la subpunctul 4.1.a, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator, pe orice suport, ori o declaraţie pe propria răspundere, completată în formă liberă. Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locului activităţii profesionale, durata deplasării, data completării şi semnătura.

4.3 La verificarea motivului deplasării în interes personal, prevăzut la subpunctele 4.1.b – 4.1.d, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil în formă liberă. Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/gospodăriei, motivul deplasării, durata deplasării, data și ora completării şi semnătura.

4.4 Se interzice circulația și aflarea persoanelor în spații publice, aflate în intravilanul localităților: parcuri, păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive, zone de agrement.

4.5 Persoanele care se află în afara domiciliului/reședinței sau altui loc de trai, sunt obligate să deţină asupra sa un act de identitate sau un alt înscris care confirmă identitatea persoanei.

Regim special de muncă în perioada stării de urgență

5.  Se instituie regim special de muncă pe întreg teritoriul Republicii Moldova:

  • 5.1 Toate entitățile publice și private, cu excepția entităților din domeniile de producție și de prestare a serviciilor, vor atrage la serviciu cu prezență fizică, pentru activitate de birou, un număr de până la 30% din personal. Pentru ceilalți angajați se va dispune organizarea muncii la distanță.
  • 5.2 În situația în care nu se poate desfășura activitatea în regim la distanță, conducătorii vor organiza programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în grupe.
  • 5.3 Ședințele, întrunirile, reuniunile profesionale cu prezența fizică a persoanelor, se vor organiza și desfășura cu limitarea numărului de participanți reieșind din normativul 4 m2 per persoană din suprafața utilă a încăperii și vor dura nu mai mult de 60 min.
  • 5.4 Agenția Servicii Publice va asigura procesul de prestare a serviciilor publice în baza programării prealabile cu respectarea strictă a măsurilor obligatorii de prevenire a infecției COVID–19.
  • 5.5 Serviciile organelor cadastrale teritoriale, care necesită deplasare în teren pentru efectuarea lucrărilor cadastrale, vor fi prestate ţinând cont de stricta necesitate.
  • 5.6 Se sistează organizarea ceremoniilor de celebrare a înregistrării solemne a nou-născutului şi căsătoriilor jubiliare, inclusiv celebrarea solemna a

căsătoriei, astfel asigurându-se încheierea căsătoriei exclusiv în incinta serviciului stare civilă/centrului multifuncțional şi doar în prezența exclusiva a mirilor.

Evenimente publice în perioada stării de urgență

6. Se interzice desfășurarea adunărilor, întrunirilor, manifestațiilor publice, mitingurilor și a altor acțiuni de masă.

Alte măsuri în perioada stării de urgență

7. Se interzice întreprinderilor prestatoare de servicii publice să sisteze (prin deconectarea locurilor de consum) furnizarea serviciilor și/sau să aplice penalități pe cazul neachitării în termen de către consumatorii casnici, a facturilor pentru energia electrică, energia termică, gazele naturale, telefonie fixă sau apa potabilă consumată, cu excepția situațiilor în care deconectarea are drept scop evitarea punerii în pericol a vieții și sănătății oamenilor sau prejudicierea proprietății.

8. Se instituie moratoriu, până la data de 30 mai 2021, asupra controalelor de stat planificate, efectuate la fața locului, de către organele abilitate cu funcții de control, în temeiul Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

9. Moratoriul nu se aplică asupra controalelor efectuate de către:

a. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;

b. Agenția Națională pentru Sănătate Publică;

c. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică - în domeniul supravegherii energetice de stat;

d. Inspectoratul pentru Protecția Mediului - în privința fondului forestier, spațiilor verzi, ariilor naturale protejate de stat, fondului geologic și acvatic.

10. În cazul în care o unitate economică, indiferent de tipul de proprietate şi formă de organizare juridică, încalcă regulamentele sanitare, măsurile de sănătate publică instituite prin deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale și/sau hotărârile Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, iar continuarea activităţii sale pune în pericol sănătatea publică, conducătorul subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică suspendă activitatea acesteia sau, după caz, a uneia dintre subdiviziunile acesteia, pentru perioada stării de urgență.

11. Ministerul Apărării va acorda sprijinul necesar autorităţilor statului, cu personal şi mijloace logistice, în suportul activităţilor de ordine publică, misiunilor de patrulare, regimului special de circulaţie pe teritoriul ţării, pazei şi protecţiei unor obiective/zone, transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologie, asistenţă medicală şi alte misiuni în funcţie de evoluţia situaţiei

12. În vederea coordonării activității mijloacelor de informare în masă:

12.1 Reprezentanţii mass-media vor asigura informarea publicului despre prevederile prezentei Dispoziții și necesitatea respectării stricte a acestora.

12.2 Serviciul de Informaţii şi Securitate aprobă şi face publică lista de surse cu conţinut online care promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19.

12.3 Furnizorii de servicii de găzduire a conţinutului Online şi furnizorii de conţinut online de pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligaţi ca, la decizia Serviciului de Informaţii şi Securitate, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o reţea de comunicaţii electronice ori stocarea conţinutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conţinutul respectiv se promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire.

12.4 Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice accesibile publicului, la decizia Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, bazată pe lista de surse făcută publică de către Serviciul de Informaţii şi Sec uritate, au obligaţia de a bloca imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele menţionate la subpct. 10.2, cu informarea utilizatorilor.

13. Fortificarea capacităților sistemului de asistență medicală:

  • 13.1. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale ori raionale, precum şi administratorii prestatorilor de servicii medicale de drept privat sunt obligaţi să asigure detaşarea tuturor lucrătorilor angajaţi către instituţiile medico-sanitară publice cu profil COVID-19, în baza demersurilor Ministerului Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale.
  • 13.2. Salarizarea lucrătorilor medicali detaşaţi în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice cu profil COVID-19 se va efectua pe deplin de către angajatorii de la locul de serviciu/de muncă de bază, cu achitarea integrală a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor detaşaţi, conform contractelor de muncă încheiate şi legislaţiei în vigoare.
  • 13.3. Ministerul Sănătății, Muncii Protecției Sociale va identifica în termen de o săptămână necesarul suplimentar de servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament a infecției COVID-19 și instituțiile medico-sanitare private care le vor presta.

14. Pe durata stării de urgență termenele de acordare a tuturor prestațiilor sociale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă.

15. Pentru persoanele a căror grad de dizabilitate expiră în perioada stării de urgenţă și care beneficiază de tratament antiCOVID-19 la domiciliu sau în cadrul unei instituții medico-sanitare, gradul de dizabilitate se prelungeşte din oficiu de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă pînă la ridicarea stării de urgenţă.

16. In baza listei persoanelor menționate la pct. 15 prezentată de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, Structurile teritoriale de asistenţă socială şi Casa Naţională de Asigurări Sociale vor asigura plata pensiilor şi prestaţiilor sociale pînă la expirarea termenului de încadrare în dezabilitate.

17. Prin derogare de la prevederile art.47 alin.(1), lit. f) - i) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar - fiscale nr.181/2014, art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova, pct.5.1.2 din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.636/2019 se stabilesc următoarele:

17.1 Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină întocmesc și prezintă spre auditare Curții de Conturi rapoartele privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 până la 17 mai 2021.

17.2 Curtea de Conturi efectuează auditul rapoartelor privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 și prezintă raportul de audit Guvernului și Parlamentului în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora de către Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

17.3 Guvernul aprobă și prezintă Parlamentului rapoartele privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora Curții de Conturi.

17.4 Parlamentul aprobă rapoartele privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora de către Guvern.

18. Se sistează desfășurarea adunărilor generale ale acționarilor (anuale și/sau extraordinare), ținute cu prezenta fizică a acționarilor sau în formă mixtă, în cazurile în care numărul de acționari incluși în registrul acționarilor societății excede numărul de persoane stabilit pentru întruniri de către Comisia pentru Situații Excepționale.

19. Termenele de desfășurare a adunărilor generale anuale a acționarilor și de prezentare a dărilor de seamă anuale/specializate ale participanților profesioniști la piața de capital și ale emitenților de valori mobiliare, precum și de efectuare a auditului situațiilor financiare/auditului tehnic al participanților profesioniști la piața de capital, ce decurg din actualele norme legale, se extind corespunzător cu 60 de zile din data expirării perioadei stării de urgență.

20. Se stabilesc reglementări specifice în domeniul afacerilor interne conform anexei nr. 1.

21. Se aprobă Instrucțiunea de instituire a carantinei în localități, conform anexei nr. 2.

22. În funcție de evoluția și tendința situației epidemiologice, măsurile restrictive vor fi revizuite și actualizate prin Dispozițiile ulterioare.

23. Prezenta Dispoziție intră în vigoare din momentul emiterii și se publică pe pagina oficială a Guvernului.

Anexa nr. 1 la Dispoziția nr. din 1 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale

I. Reglementări specifice în domeniul afacerilor interne

Pe domeniul de competență al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență

1. Organizarea activității Centrului de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale al Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 803/2018.

2. Acordarea suportului Comisiilor pentru situații excepționale din raioane, mun. Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia, în vederea organizării activităților Punctelor teritoriale de dirijare în situații excepționale și organizare a măsurilor de prevenire a răspândirii infecției COVID-19.

3. Realizarea măsurilor de prevenire a infecţiei COVID-19 în localitățile din țară prin difuzarea de mesaje sonore prin intermediul autospecialelor de intervenț ie, către cetățeni.

4. Asigurarea activității Punctelor de informare a populației în toate raioanele republicii, mun. Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia, în vederea informării populației despre riscul infectării cu virusul COVID-19, distribuirea de material informativ etc.

5. Asigurarea conlucrării cu autoritățile publice locale, reprezentanții cultelor religioase, privind informarea populației despre pericolul răspândirii infecției COVID-19, prin difuzarea în piețe, locuri publice și instituții care dispun de sisteme de sonorizare a mesajelor audio, inclusiv cu implicarea automobilelor dotate cu sisteme de sonorizare;

6. Asigurarea transmiterii indicațiilor primite de la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova către executori.

7. Acordarea suportului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în transportarea de la aeroport/vamă spre Depozitele ANSP a loturilor de vaccin recepționate de către Republica Moldova ca ajutor umanitar.

Pe domeniul de competență al Inspectoratul General al Poliției

1. În cazul procedurilor administrative inițiate până la sau în perioada stării de urgență, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, prevăzut în articolul 60 alineatele (1), (4) și (5) din Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018, se prelungește cu 60 zile.

2. Pe durata stării de urgență cauzele contravenționale în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național și care vizează încălcarea dispozițiilor Comisiei pentru situații excepționale a Republicii Moldova, termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 48 ore de la data emiterii acesteia sau, pentru părțile care nu au fost prezente la ședința de examinare a cauzei contravenționale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condițiile art. 4471 alin. (8) din Codul contravențional. În cazul omiterii termenului, persoana nu poate fi repusă în termen.

3. Persoana față de care a fost emisă decizia și care a lipsit atât la examinarea cauzei, cât și la pronunțarea deciziei și nu a fost informată despre decizia emisă poate contesta decizia agentului constatator și peste termen, dar nu mai târziu de 24 ore de la data începerii executării sancțiunii contravenționale sau a perceperii despăgubirii materiale.

4. Contestația împotriva deciziei emise asupra cauzei contravenționale se depune, inclusiv prin intermediul poștei electronice, la autoritatea din care face parte agentul constatator, care a examinat cauza, conform competenței teritoriale. În cel mult 24 ore de la data depunerii, agentul constatator expediază contestația și dosarul cauzei contravenționale în instanța de judecată competentă.

5. Contestația depusă nu suspendă executarea sancțiunii contravenționale aplicată prin procesul-verbal cu privire la contravenție sau prin decizia agentului constatator.

6. Deciziile privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator pot fi contestate cu recurs, în termen de 24 ore din data aplicării sancțiunii, în instanța de fond conform competenței teritoriale.

7. Deciziile privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator pot fi contestate în baza următoarelor temeiuri:

7.1. contravenientul a fost sancționat pentru o faptă care nu vizează încălcarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova;

7.2. au fost aplicate sancțiuni în alte limite decât cele prevăzute de partea specială a cărții a doua din Codul contravențional.

8. În termen de 24 de ore de la data intrării cauzei contravenționale în instanță, judecătorul verifică competența și, după caz:

8.1. dispune remiterea după competență a dosarului cu privire la contravenție;

8.2. fixează data examinării cauzei contravenționale, dispune citarea părților și altor participanți la ședință, întreprinde alte acțiuni pentru buna ei desfășurare.

9. Cauza contravențională se judecă în termen de 48 de ore de la data intrării dosarului în instanță.

10. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 24 de ore.

11. În cel mult 24 de ore de la data pronunțării hotărârii judecătorești, copia ei se remite părților, care nu au fost prezente la ședința de judecare a cauzei contravenționale, inclusiv prin poșta electronică, și, la cerere, celor prezente, faptul expedierii consemnându-se în dosar.

12. Soluționarea cauzei contravenționale în procedură scrisă se desfășoară ținându-se cont de prevederile punctelor 2-11.

13. Hotărârile judecătorești contravenționale, emise în condițiile punctului 2 pot fi atacate cu recurs, care poate fi depus și prin poștă electronică, pentru a se repara erorile de drept, în următoarele temeiuri:

13.1. contravenientul a fost sancționat pentru o faptă neprevăzută de Codul Contravențional și de Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova;

13.2. s-au aplicat sancțiuni în alte limite decât cele prevăzute de lege sau nu corespund faptei săvârșite sau persoanei contravenientului;

13.3. contravenientul a fost supus anterior răspunderii contravenționale pentru această faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale, sau aplicarea sancțiunii a fost înlăturată de o nouă lege ori anulată de un act de amnistie, sau a intervenit decesul contravenientului ori împăcarea părților în cazul prevăzut de lege;

13.4.  faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

13.5.  a intervenit o lege mai favorabilă contravenientului.

14. Recursul împotriva hotărârii judecătorești contravenționale se declară în termen de 24 de ore de la data pronunțării hotărârii judecătorești sau, pentru părțile care nu au fost prezente la ședința de judecare a cauzei contravenționale, de la data comunicării hotărârii judecătorești, dar nu mai târziu de 48 de ore de la data pronunțării hotărârii judecătorești.

15. Recursul primit, împreună cu dosarul contravențional, se expediază, în cel mult 12 ore de la data expirării termenului de declarare a recursului, instanței de recurs.

16. Recursul declarat cu omiterea termenului, nu poate fi repus în termen.

17. Recursul împotriva hotărârii judecătorești contravenționale nu suspendă executarea ei.

18. După examinarea recursului, instanța de recurs adoptă una dintre următoarele decizii:

18.1 respinge recursul și menține hotărârea atacată dacă recursul: a) este tardiv; b) este inadmisibil; c) este nefondat;

18.2 admite recursul, casând hotărârea atacată, parțial sau integral, și adoptă una dintre următoarele soluții: a) dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului contravențional în cazurile prevăzute la art.441 din Codul contravențional; b) rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, însă fără a înrăutăți situația contravenientului.

19. Prevederile Codului contravențional se aplică în măsura în care nu contravin prezentei Dispoziții.

20. Se împuternicesc, prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare, în perioada stării de urgență, conducătorii unităților din domeniu, cu dreptul:

20.1.  de a stabili durata concediilor anuale ale salariaților;

20.2. de a rechema salariații din concediul anual de odihnă/neplătit/ de studii, fără acordul acestora;

20.3. de a repartiza prin ordin/dispoziție timpul de muncă în cadrul săptămânii, cu asigurarea ținerii evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat;

20.4. de a atribui angajaților exercitarea unor activități/atribuții de prevenire și combatere a răspândirii infecției COVID-19, neindicate în funcțiile și atribuțiile entității.

21. Prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (5) din Codul Muncii nr. 154/2003, pe perioada de acțiune a stării de urgență nu se limitează munca suplimentară prestată în afara duratei normale a timpului de muncă pentru personalul Agenției Naționale de Sănătate Publică, personalul instituțiilor medicale, inclusiv detașați, angajații Agenției Naționale Transport Auto, salariații autorităților administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, antrenați nemijlocit în acțiuni de prevenire a infectării, control și tratare a infecției COVID-19.

22. Pe perioada de acțiune a stării de urgență orele de muncă suplimentară prestată în afara duratei normale a timpului de muncă pentru personalul Agenției Naționale de Sănătate Publică, personalul instituțiilor medicale, inclusiv detașați, angajații Agenției Naționale Transport Auto, salariații autorităților administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, antrenate nemijlocit în acțiuni de prevenire a infectării, control și tratare a infecției COVID -19, se calculează în mărime ordinară, cu aplicarea sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în corespundere cu art.1391 din Codul muncii Republicii Moldova.

Pe domeniul de competență al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră De ordin general

1. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal, prin Ordin comun vor stabili regimul de activitate al punctelor de trecere a frontierei de stat, ținând cont de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul tarii și în afara acesteia sau, după caz, vor decide asupra necesității sistării sau reluării activității punctelor de trecere a frontierei de stat în condițiile art. 11 alin. (6) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova

2. Operatorii de transport, autorizați de a efectua curse de călători spre Republica Moldova, nu vor admite îmbarcarea persoanelor care nu dețin rezultatul negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării sau act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, inclusiv celei de a 2-a doză ;

3. Persoanele care traversează frontiera de stat vor fi supuse screening-ului (efectuarea termometriei tuturor persoanelor care traversează frontiera de stat);

4. Realizarea activităților de constatare și examinare a faptei contravenționale în privința persoanelor plasate în carantină de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (COVID-19) la trecerea frontierei de stat.

5. Interzicerea activităților de agrement în masă sau culturale în Zona de Frontieră.

6. Se instituie obligativitatea prezentării la trecerea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova a rezultatului negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul Republicii Moldova (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii, rezultatele testelor obligatoriu vor deține codurile QR Quick Response Code) sau prezentarea unui act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, inclusiv celei de a 2-a doză. Confirmarea trebuie să fie prezentată în una din limbile română, engleză, franceză sau rusă.

Anexa nr. 2 la Dispoziția nr. din 1 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale

Instrucțiunea privind instituirea regimului de carantină în localități, pe perioada stării de urgență

1. Prezenta Instrucțiune stabilește modul, criteriile, procedura de instituire a regimului de carantină în unitățile administrativ–teritoriale de nivelul I, mun. Bălți, mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, precum și măsurile care urmează să fie adoptate și executate de către autoritățile administrației publice locale respective.

2. Carantina reprezintă restricţia activităţilor de circulaţie, izolarea şi/sau separarea de alte persoane a persoanelor suspecte de a fi infectate, dar care nu sunt bolnave, sau a bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport ori a bunurilor suspecte de a fi contaminate într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecţiei sau contaminării.

3. Regimul de carantină în cadrul unei unități administrativ–teritoriale de nivelul I, mun. Bălți, mun. Chișinău, UTA Găgăuzia se instituie în baza deciziei Comisiei teritoriale pentru situații excepționale.

4. Comisiile teritoriale pentru situații excepționale vor institui regimul de carantină

4.1 la nivel de localitate urbană ținînd cont de următorii indicatori: incidența la 100 mii populație mai mare ca media incidenței la 100 mii populație pentru toate raioanele Republicii Moldova (în afară de mun. Chișinău), asociat cu Indicele de contagiozitate mai mare ca 1,0.

4.2 Pentru localitățile rurale – în cazul în care incidența la 100 mii populație este mai mare decât media pe raionul respectiv.

5. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Secu ritate, după caz, alte autorități, acordă sprijin Comisiilor teritoriale pentru situații excepționale pentru desfășurarea acțiunilor care se impun.

6. După stabilirea regimului de carantină, autoritățile din unitățile administrativ–teritoriale de nivelul I, mun. Bălți, mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, asigură următoarele măsuri:

a) Izolarea localității;

b) eliberarea permiselor de circulație;

c)  interzicerea intrării/ieșirii din localitate, cu excepția persoanelor ce desfășoară activități de asigurare a localității cu servicii (poştale, bancare) şi produse (alimentare, farmaceutice, petroliere, sanitaro-igienice), precum și lucrători ai unităților din sectorul agro-alimentar;

d) sistarea circulației transportului, cu excepția celui de tranzit și celui care asigură vitalitatea localității;

e) interzicerea aflării persoanelor în afara domiciliului și în spațiul public cu excepția: deplasărilor în interes de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță, deplasări pentru asigurare cu produse alimentare, medicamente, deplasări pentru acordarea asistenței medicale și pentru alte motive (lucrări agricole, decesul unui membru al familiei);

f) asistenții sociali, lucrătorii sociali și voluntarii vor asigura livrarea produselor de primă necesitate persoanelor social-defavorizate din localitate, cu respectarea măsurilor de protecție individuală.

7. După stabilirea regimului de carantină, autoritățile administrației publice locale, de comun Ministerul Afacerilor Interne, asigură următoarele măsuri:

a) verificarea deplasărilor la punctele de intrare/ieșire, cu respectarea măsurilor de protecție individuală;

b) verificarea respectării regimului de izolare la domiciliu, în comun cu instituțiile medico–sanitare teritoriale (care acordă asistență medicală primară);

c) monitorizarea și interzicerea aflării persoanelor în spații publice (străzi, lăcaşuri de cult, parcuri etc.), cu excepția deplasărilor permise;

d) verificarea respectării distanței sociale între persoane de minim 2 (doi) metri; e) verificarea executării prevederilor hotărârilor/deciziilor emise de organele competente privind evoluția situației epidemiologice a infecției COVID–19;

f) eliberarea tichetului de intrare pentru unitățile de transport în tranzit prin localitate, cu informarea persoanelor despre tranzitarea zonei de carantină şi monitorizarea timpul parcurs și ridicarea tichetului la ieşirea din localitate.

8. Se interzice folosirea unităților de transport de serviciu pentru transportarea persoanelor din zona de carantină în lipsa mijloacelor individuale de protecție.

9. Sistarea regimului de carantină în unitatea administrativ–teritorială de nivelul I, mun. Bălți, mun. Chișinău, UTA Găgăuzia se efectuează prin Decizia Comisiei teritoriale pentru situații excepționale, în cazul în care, pe teritoriul respectiv nu se înregistrează nici un caz nou pozitiv de infectare cu COVID–19 pentru o perioadă mai mare de 14 (paisprezece) zile de la ultimul caz declarat încheiat, cu informarea în scris a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

15078
Tagurile:
coronavirus, test, Restricții, Intrare, Moldova
Primarul General, Ion Ceban, a primit astăzi în vizită o delegație a reprezentanților administrației publice locale din România, în frunte cu senatorul Gabriel Mutu

Politicieni români, în vizită la Primăria Chișinău

38
Primarul Chișinăului Ion Ceban a anunțat că mai mulți politicieni români sunt în vizită în Capitala Republicii Moldova.

BRUXELLES, 23 apr – Sputnik. Ion Ceban, primarul din Chișinău, a anunțat pe pagina sa de facebook vizita de lucru efectuată în Capitala Moldovei de mai mulți politicieni români: Gabriel Mutu, vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, Vincențiu Voicu și consilierul local al Sectorului 6, București, Constantin Tomescu.

”Împreună cu oaspeții din România pe parcursul a trei zile, cât se vor afla la Chișinău, vom vizita mai multe obiective din capitală, printre care cele realizate cu suportul României”, a anunțat Ion Ceban.

De asemenea, în cadrul întâlnirii vor fi inițiate discuții cu oaspeții din România pe marginea proiectelor care să fie realizate împreună, a adăugat primarul din Chișinău care a arătat cu această ocazie că vor fi semnate și acorduri de înfrăţire între sectoare și cu unele orașe din România.

”Chișinăul este deschis pentru colaborări întru dezvoltarea orașului”, este mesajul cu care își încheie Ion Ceban postarea pe facebook unde atașează și fotografii de la întâlnirea cu oaspeții din România.
38
Tematic
Terapie cu pisici într-o cafenea din Chișinău
Video cu DRONA: Cum s-a văzut de sus incendiul puternic de miercuri dimineață din Chișinău
Cutremurul de vineri seară - unda seismică s-a apropiat de Chișinău în 28 de secunde

Загрузка...
Birou Vamal Albița, România

Grecia, inclusă pe lista galbenă, Republica Moldova scoasă

89
(reînnoit 19:02 22.04.2021)
Lista zonelor considerate cu risc epidemiologic a fost actualizată astăzi, Grecia fiind introdusă pe listă, iar Republica Moldova eliminată de pe ea

BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat astăzi lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. În mod surprinzător, Grecia a fost inclusă pe listă, dar decizia este motivată de numărul mare de infectări. Dimpotrivă, Republica Moldova a fost scoasă de pe lista galbenă.

”Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 22.04.2021, Hotărârea numărul 23 prin care a fost actualizată lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. Reamintim că de la măsura de carantinare pentru persoanele care sosesc din aceste state sunt prevăzute mai multe excepţii”, a anunțat CNSU.

Astfel, nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:

- au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doze şi au trecut cel puţin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România;

- au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară, fapt dovedit prin documente medicale (ex : test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară) şi au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrarării în ţară;

- rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.

Lista ţărilor incluse pe lista galbenă cuprinde următoarele state: Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franţa, Croația, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles, Bosnia si Herţegovina, Chile, Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina,  Kosovo, Belgia, Paraguay,  Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveţia, Insulele, Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica şi Africa de Sud.

89
Tagurile:
coronavirus, România, Moldova
Tematic
Moldova, lecție de diplomație României! Rușine, epigoni ai lui Titulescu și Ștefan Andrei!
Istoric: Ucraina are pretenții teritoriale față de Moldova - ce vor face Sandu și Zelenski
Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

Загрузка...
Valeri Kuzmin

Valery Kuzmin, lecție de comportament corect dată ambasadorilor occidentali

0
(reînnoit 17:52 23.04.2021)
De ce Ambasada Rusiei respectă principiul de a nu comenta și a nu interveni în treburile interne ale României, spre deosebire de ambasadorii occidentali

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, a transmis răspunsuri la mai multe întrebări adresate Ambasadei Rusiei în ultimul timp.

Este un exercițiu de transparență, o invitație la dialog și informare corectă pe care ambasadorul și serviciul de presă al Ambasadei îl propun într-o zi specială pentru Rusia – ziua Sfântului Gheorghe, a cărui efigie este purtată cu mândrie de toți rușii.

Pe de altă parte, ambasadorul Kuzmin a făcut acest gest în urma a două evenimente recente: sărbătorirea internațională, pe 12 aprilie, a 60 de ani de la începutul erei spațiale - primul zbor în spațiu al unui om, cetățeanul URSS Iuri Gagarin – dar și 60 de ani de la semnarea Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice.

Am ales pentru astăzi câteva răspunsuri legate de „noua eră diplomatică” și expulzarea diplomaților, dar și de comportamentul diplomaților, inclusiv în România.

După cum s-a anunțat, în ultimele luni, unele state au procedat la expulzarea unor diplomați  și declararea acestora persona non grata. ”În unele cazuri aceasta seamănă cu „bătălii diplomatice” – consideră ambasadorul.

Pe de altă parte, Ambasada Rusiei la București este deseori  întrebată în legătură cu  comportamentul „imperceptibil” al diplomaților ruși în România - în comparație cu mulți diplomați occidentali, care de multe ori se implică în treburile interne ale României.

”Serviciul diplomatic rus a acționat întotdeauna pe baza prevederilor Convenției de la Viena din 1961, adică normele respective ale dreptului internațional, care, în special, INTERZIC strict ambasadelor străine și angajaților acestora să intervină în treburile interne ale acelor state în care sunt acreditate”, răspunde Valery Kuzmin.

În privința relațiilor diplomatice moderne, convenția sus-menționată se bazează pe PRINCIPIUL RECIPROCITĂȚII – acesta fiind principiu fundamental,

”Tocmai aceasta este principala diferență între comportamentul diplomaților ruși în România și activitățile colegilor străini din statele membri ale UE și NATO”, subliniază Kuzmin.

Și, atenție la remarca ambasadorului rus: ”Mulți dintre ei, conform instrucțiunilor directe ale guvernelor lor, consideră că este posibil să critice deschis acțiunile autorităților române sau ale altor organe de stat, ale Parlamentului, precum și să influențeze viața politică internă a României în formele diferite”.

Pe de altă parte, Ambasada Rusiei, în conformitate cu Convenția de la Viena, ”își limitează activitatea politică în țara gazdă exclusiv la studiul și analiza politicii interne și externe a României pentru a-și informa guvernul în acest sens, precum și pentru a explica politica externă și internă a Rusiei către reprezentanții autorităților române și opinia publică românească”.

”Apropo, chiar și în această lucrare complet „convențională”, suntem obligați periodic să auzim despre „nemulțumirea” din partea Bucureștiului”, comentează ambasadorul.

Vom continua și în zilele următoare acest veritabil exercițiu de transparență propus de ambasadorul Valery Kuzmin și de biroul de presă al Ambasadei Rusiei la București.

0
Tagurile:
Valeri Kuzmin
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Valery Kuzmin, despre cooperarea româno-rusă în domeniul Educației
Ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, convocat la MAE de la București
Valery Kuzmin, despre criza cu care se confruntă omenirea
Ambasadorul rus Kuzmin: ”Din păcate, în relația cu România nu există o dinamică pozitivă”
Valery Kuzmin: “Eroismul soldaților noștri, nemuritor” VIDEO

Загрузка...