Alexandru Gâscă

Ce i-a făcut poliția bărbatului care a provocat scandalul din supermarket

295
(reînnoit 15:29 07.03.2021)
Lumea se întreabă cine este bărbatul care a răsturnat lăzile cu struguri sâmbătă, într-un supermarket din Capitală, pentru că aceștia erau de proastă calitate? Și ce i-a făcut poliția care a venit la fața locului?

Bărbatul care a răsturnat lăzile cu struguri într-un supermarket din Capitală pentru că erau de proastă calitate, asta în timp ce producătorii autohtoni au marfă bună și nu o pot comercializa, este cunoscutul activist civic, care militează pentru drepturile producătorilor autohtoni, Alexandru Gâscă.

Contactat de Sputnik Moldova, Alexandru a spus că sâmbătă seara a mers împreuna cu polițiștii care au documentat cazul la sectorul de poliție pentru a fi audiat.

Acolo însă era rând (asta probabil din cauza măsurilor anti-COVID) și a fost nevoit să aștepte afară. Pentru că timpul trecea și era și frig, Alexandru a ajuns la înțelegere cu poliția ca oamenii legii să-l sune sau să-l citeze după sărbătoarea de 8 Martie, adică marți sau miercuri, ca acesta să se prezinte la sectorul de poliție pentru audieri.

Alexandru Gâscă a relatat pentru Sputnik Moldova că a recurs la acest gest, care unor li s-a părut mult prea îndrăzneț - să răstoarne lăzile cu struguri alterați din magazin - pentru a atrage atenția opiniei publice asupra problemelor grave cu care se confruntă producătorii autohtoni în Republica Moldova și felul în care sunt tratați de marele rețele de magazine din țara noastră. Alexandru spune că supermarketurile din Moldova îi favorizează pe producătorii de import, care, în majoritatea cazurilor sunt niște multinaționale, și îi desconsideră pe producătorii locali. Spre exemplu, el spune că marele lanțuri de magazine cumpără de la viticultorii locali struguri de calitate de soiul Moldova cu doar cinci lei, în magazin prețul acestora îl cunosc toți - este triplu, dacă nu și mai mult.

Producătorii autohtoni sunt jăcmăniți, iar marfa lor este sabotată în marele rețele de supermarketuri, afirmă Alexandru Gâscă. Dar pentru a schimba lucrurile este necesar ca cumpărătorul să aibă o altă abordare față de această gravă problemă care subminează dezvoltarea agriculturii autohtone.

Trebuie să menționăm că, chiar dacă pentru unii gestul activistului civic ar putea să pară disproporționat și excentric, Alexandru Gâscă are, în fond, dreptate în demersul lui. Este atât de firesc să ne întrebăm ce drepturi au cetățenii moldoveni în țara lor dacă până și să facă agricultură nu li se dă voie, nici măcar să cultive struguri? Adică să-i cultive li se permite, dar nu li se permite să-i și vândă, ceea ce este și mai criminal.

Eu nu sunt jurist și nici nu am pretenții de a spune ce este legal și ce ese antilegal. Dar, în opinia mea de nejurist, fapta lui Alexandru nu se încadrează sunt nicio formă în codul penal sau contravențional. Și asta pentru că ceea ce a făcut el nu este o crimă, o infracțiune, ci doar un gest simbolic. El doar nu a agresat oameni, ci doar câteva lăzi cu strugur alterați pe care vânzătorii au avut nesimțirea să-i propună spre comercializare.

În luna septembrie 2018, eu am realizat un interviu cu Alexandru Gâscă în studioul Sputnik Moldova. Atunci el spunea că "În țara noastră, nici consumatorii și nici guvernanții nu sunt solidari cu producătorii". Vă invit să-l ascultați ca să vedeți cât de multă dreptate are și cât de consecvent este acest activist civic.

295
Tagurile:
Supermarket, Poliția
LGBT

"România arată Moldovei calea europeană" - susține LGBT de la Chișinău

132
În timp ce în România peste 20 de ambasade străine promovează LGBT, România face același lucru în Republica Moldova prin ambasada sa de la Chișinău.

BUCUREȘTI, 17 mai – Sputnik. Ambasada României la Chișinău și-a exprimat pentru prima oară susținerea pentru politicile LGBT din Republica Moldova, imitând gesturile inacceptabile ale ambasadelor străine de la București care fac o propagandă deșănțată pro-homosexuali, în dispreț față de valorile poporului român.

Acum, Bucureștiul face același lucru în Republica Moldova, Ambasada României semnând o declarație comună a 30 de diplomați acreditați în susținerea comunității LGBT din Republica Moldova, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.

Declarația comună a fost anunțată în Moldova pe pagina de facebook a Ambasadei Olandei, un stat care militează de mult timp în favoarea politicilor anti-familie.

Astfel de declarații pro-LGBT au existat în anii precedenți în Republica Moldova, însă e pentru prima dată când apare și semnătura misiunii diplomatice românești de la Chișinău.

În declarația respectivă, care seamănă cu declarația dată cu aceeași ocazie și de mai mult de 20 de ambasade de la București pentru România, semnatarii își exprimă ”solidaritatea și sprijinul pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI) din Republica Moldova, dintre care mulți sunt discriminați pe baza orientării lor sexuale, identității sau expresiei de gen și caracteristicilor sexuale”.

În același mesaj, ambasadele anunță că în perioada 15-20 iunie, va avea loc cel de-al 20-lea Festival LGBTI „Moldova Pride”, preponderent online, din cauza condițiilor actuale de pandemie COVID-19.

Cu referire la acest pas șocant făcut de România în Republica Moldova, teologul și politologul Bogdan Duca a oferit pe pagina sa de telegram o replică care nu mai lasă loc de comentarii: ”Bun, bun. România arată Moldovei calea europeană :))”!

132
Tagurile:
Ambasada României la Chișinău

Загрузка...
Parlamentul Republicii Moldova

Fost deputat român vrea ajungă deputat la Chișinău

135
Fostul deputat din România Cristian Rizea, condamnat la închisoare în țară, vrea să ajungă deputat în Republica Moldova acolo unde a cerut azil politic

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. Cristian Rizea, fostul deputat de România condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, vrea acum să devină deputat în Republica Moldova.

Rizea vrea să se înscrie în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova în calitate de candidat independent și s-a deplasat la Comisia Electorală Central pentru ca să se informeze asupra condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și să demareze procesul de înregistrare în calitate de candidat independent.

Rizea ar trebui să adune 2500 de semnături ca să se înscrie în cursa electorală din 11 iulie.

Situația lui Cristian Rizea

Situația lui Cristian Rizea este însă tulbure. El s-a refugiat în Republica Moldova ca să scape de pedeapsa cu închisoare din România, dar a ajuns la închisoare și în Moldova în vederea extrădării în România.

Rizea a fost reținut pe 3 noiembrie 2020 la Chișinău, la puțin timp după ce președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, i-a retras cetățenia, Rizea urmând să fie expulzat spre România. Fostul președinte a explicat atunci că nu el l-a protejat pe Rizea care ar fi depus actele pentru a obţine cetăţenia Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2017, pentru ca, pe 28 decembrie 2017, să obţină deja paşaportul moldovenesc.

Rizea se confruntă în Republica Moldova și cu un dosar trimis în judecată în luna martie a acestui an de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Fostul deputat român este acuzat de procurori că, în cadrul acestei proceduri, în formularul completat pentru a dobândi cetățenia, Rizea a indicat date care nu corespund adevărului, el nerecunoscând atunci că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

La începutul lunii mai, Rizea a fost eliberat însă din închisoare pentru că expirase termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

Până să ajungă să candideze, Rizea se confruntă așadar în Republica Moldova cu două decizii ale autorităților: dacă va fi extrădat în România și care este situația cetățeniei sale din Moldova, pentru că, dacă nu i se mai recunoaște cetățenia, Rizea nici nu poate candida.

În România îl așteaptă însă pedeapsa cu închisoare. El a  fost trimis în judecată în martie 2016 de către DNA alături de omul de afaceri Lucian Coltea, care i-ar fi dat 300.000 de euro ca să intervină la RA-APPS pentru retrocedarea unui teren într-o zonă rezidențială din București și la Primăria Chiajna pentru un teren aflat în litigiu.

Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, iar magistrații au decis și confiscarea sumei de 300.000 de euro. El a fugit însă dinainte în Republica Moldova ca să evite executarea pedepsei, prevăzând că sentința ar putea fi una cu executare.

 

 

135
Tagurile:
Cristian Rizea

Загрузка...
Геннадий Григорьевич Онищенко

Laboratorul biologic al SUA în Moldova provoacă îngrijorarea Moscovei - Onișcenko

38
Laboratoarele științifice controlate de Pentagon, situate în mai multe țări din CSI și în Georgia, provoacă îngrijorări serioase Moscovei oficiale.

CHIȘINĂU, 17 mai - Sputnik, Nikita Ciukunov. Rusia se teme că armele biologice sunt dezvoltate în aceste centre sub masca studierii infecțiilor periculoase. Fostul șef al Rospotrebnadzor, deputatul Dumei de Stat, epidemiologul Genadii Onishchenko explică, într-un interviu pentru Sputnik, cum funcționează astfel de instituții.

Arme necontrolate

Până în prezent, armele biologice rămân cel mai puțin controlat tip de arme de distrugere în masă. Supravegherea formală a acestuia este asigurată de Convenția privind interzicerea armelor biologice și toxice (BTWC), adoptată în 1972, a menționat Gennady Onișcenko. Potrivit acestuia, în anii 1990, țările care au semnat acest document au dezvoltat un mecanism de monitorizare a respectării prevederilor conceptului. Cu toate acestea, ratificarea sa a fost blocată prin eforturile părții americane.

Lipsa unei supravegheri stricte a dus la apariția unor laboratoare biologice americane pe teritoriul republicilor fostei URSS, ale căror activități sunt finanțate de Departamentul Apărării al SUA. Astfel de facilități funcționează acum în Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Kazahstan, Moldova, Uzbekistan și Ucraina.

„În aceste laboratoare activează microbiologi militari cu o calificare foarte înaltă. Desigur, ei nu dezvoltă ceva conceput pentru a proteja copiii georgieni sau azeri. Aceștia sunt angajați în studiul focarelor virale naturale și exportul de tulpini. Sarcina lor este simplă - să producă tulpini virulente (extrem de infecțioase - Sputnik) care ar putea fi luate cu ușurință ca locale", subliniază specialistul.

Pentru Rusia o îngrijorare deosebit de gravă este, potrivit lui Genadi Onișcenko, Laboratorul Central de Referință situat lângă Almatî, Kazahstan. Această instituție este echipată cu cele mai moderne echipamente și face parte din rețeaua științifică a Pentagonului din Asia Centrală.

„Laboratorul este foarte puternic, cu cel mai înalt nivel de protecție. Acolo sunt dezvoltate rețete biologice militare. Acesta nu are nicio legătură cu asistența medicală civilă din Kazahstan. Statele Unite, practic, nu ascund faptul că desfășoară un program biologic activ pe teritoriul Kazahstanului”, notează fostul șef al Rospotrebnadzor.

Infecții catastrofale

În realitățile moderne, armele biologice devin unul dintre instrumentele principale ale războiului „hibrid”, spune Genadii Onișcenko. Pandemia de coronavirus a arătat în mod clar daunele pe care le poate provoca o infecție.

„Ne-am convins că virușii sunt eficienți în ceea ce privește crearea psihozei de masă, destabilizarea situației politice și prăbușirea economiilor. Coronavirusul a cauzat mai multe daune economiei globale decât orice război”, a spus epidemiologul.

În același timp, acum este imposibil să se demonstreze originea artificială a virusului datorită controlului incomplet asupra activității laboratoarelor biologice. Verificatorilor li se arată doar ceea ce „pot vedea”, conchide el.

„Uneori, specialiștii georgieni sunt îmbrăcați în costume și aceștia merg la aceste laboratoare. Dar chiar în „inima”, în cele mai secrete locuri - nu le este permis. Ce tip de cercetare se desfășoară acolo - nimeni nu știe, pentru că aceasta este cercetare militară”, rezumă vorbitorul.

Neliniștea Moscovei

În aprilie a anului trecut, Maria Zaharova, reprezentant oficial al Ministerului de Externe rus, a făcut o declarație dură împotriva laboratoarelor biologice americane.

Ea a admis că dezvoltarea acestor agenți patogeni ai bolilor periculoase în scopuri militare poate fi efectuată la aceste facilități. Ca exemplu, Zaharova a dat Centrul Richard Lugar din Georgia.

"Nu se poate exclude faptul că în astfel de laboratoare, americanii lucrează la crearea și modificarea diferiților agenți cauzali ai bolilor periculoase, inclusiv în scopuri militare", a spus atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus.

Mai târziu, în aprilie 2021, Nicolai Patrușev, secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a exprimat o opinie similară într-un interviu acordat ziarului Kommersant.

„Vă invit să acordați atenție faptului că în lume, numărul laboratoarelor biologice aflate sub controlul SUA crește ca pe drojdie. Și printr-o coincidență ciudată - în special la granițele rusă și chineză”, a spus el.

Secretarul Consiliului de Securitate a mai adăugat că focarele de boli necaracteristice pentru această zonă sunt depistate cu o anumită regularitate în zonele adiacente „stațiilor sanitare și epidemiologice pașnice”.

38
Tagurile:
CSI, Moscova, SUA

Загрузка...