CEC

Alegeri prezidențiale în Moldova 2020: Rezultate preliminare

1419
(reînnoit 19:41 01.11.2020)
Rămâneți alături de Sputnik Moldova pentru a afla printre primii rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova 2020, care urmează să aibă loc în data de 1 noiembrie 2020.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova 2020 urmează să aibă loc la data de 1 noiembrie 2020. Acesta este al doilea scrutin la care președintele Republicii Moldova este ales prin vot direct de către populația țării după ce, prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

La primul scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie 2016, rata de participare a fost de de 50.95%. Rezultatele alegerilor prezidențiale au fost validate, fiind depăşit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Moldova: Rezultatele alegerilor prezidențiale de acum 4 ani

Conform rezultatelor publicate de CEC, deoarece niciunul dintre cei 9 candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit în primul tur 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016.

Lupta pentru cel mai bun rezultat s-a dat între primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon, respectiv Maia Sandu.

Prezenţa la votul în turul 2 al alegerilor prezidențiale a fost de 53.45%, iar, în rezultatul acestuia, Igor Dodon a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu 52,11% din voturile alegătorilor.

Potrivit Legii, pentru validarea primului tur de scrutin inclusiv la alegerile prezidențiale este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care în rezultatul votării niciunul dintre candidați nu obține mai mult de 50% de voturi se organizează un al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Candidați desemnați sau care au anunțat intenția lor de a candida la alegerile prezidențiale din Moldova 2020

Tudor Deliu - PLDM

Renato Usatîi - PPPN

Andrei Năstase - PPPDA

Maia Sandu - PAS

Andrian Candu - PPPM

Octavian Țîcu - PUN

Dorin Chirtoacă - Unirea

Violeta Ivanov - PPȘ

Ion Costaș - CI

Constantin Oboroc - CI

Igor Dodon - CI

Serghei Toma - POM

Alexandr Kalinin - CI.

Candidații înregistrați în cursa alegerilor prezidențiale în Moldova 2020, în rezultatul deciziilor CEC, după analizarea documentelor depuse

  • USATÎI RENATO, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”
  • NĂSTASE ANDREI, desemnat de Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr
  • DELIU TUDOR, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova
  • DODON IGOR, desemnat de adunarea cetățenilor
  • IVANOV VIOLETA, desemnată de Partidul Politic „Șor”
  • SANDU MAIA, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
  • ȚÎCU OCTAVIAN, desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”
  • CHIRTOACĂ DORIN, desemnat de Blocul electoral UNIREA.

Cronica alegerilor prezidențiale în Moldova 2020

La data de 21 septembrie 2020, președintele grupului de inițiativă al candidatului Partidului “Pro Moldova”, Sergiu Sîrbu, a depus o contestație la Curtea de Apel privind anularea Hotărârii CEC prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a lui Andrian Candu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din Moldova 2020.

Curtea de Apel Chișinău declară inadmisibile contestațiile depuse de Mișcarea politică Unirea, Partidul Liberal Democrat din Moldova cu privire la Circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală, care interzice partidelor politice să finanțeze campania electorală a candidaților desemnați.

La data de 22 septembrie, liderul Partidul Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, renunță la participarea în alegeri. Tot în această zi, candidatul desemnat de Partidul “Șor”, Violeta Ivanov, depune actele pentru înregistrare în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova.

La data de 23 septembrie, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, depune semnăturile pentru înregistrarea în cursa electorală. Totodată, mai mulți susținători ai PAS au organizat un protest în fața Comisiei Electorale Centrale, cerând alegeri libere și corecte.

Câte secții de votare vor fi deschise în străinătate pentru alegerile prezidențiale în Moldova 2020

Comisia Electorală Centrală a anunțat că 60.030 de cetățeni moldoveni cu drept de vot, aflați în străinătate, precum și domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), s-au înregistrat prealabil, în vederea participării la alegerile prezidențiale 2020 din Moldova.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 45 de secții, Federația Rusă – 38 de secții, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 10 secții, România – 15 secții, Spania – 7 secții, SUA – 18 secții. În Turcia – 3, Ucraina – 2.

Prevederi legale pentru alegerile prezidențiale în Moldova 2020

Potrivit articolul 107 din Codul Electoral, preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat pentru un mandat de patru ani. Alegerile se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională.

Conform prevederilor legale, orice scrutin începe cu perioada electorală, durata căreia este de 90 de zile și se finalizează odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte de către Curtea Constituțională. Pentru alegerile prezidențiale 2020, Comisia Electorală Centrală a stabilit începerea perioadei electorale ziua de 25 august.

Până la 26 septembrie inclusiv, cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, are loc constituirea secțiilor de votare în baza propunerilor primarilor, constituirea și organizarea secțiilor de votare în străinătate, organizarea și formarea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului (Transnistria). 

Cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor prezidențiale, adică până la 6 octombrie inclusiv, vor fi constituite birourile electorale ale secțiilor de votare. Același program calendaristic precizează că, în perioada 1 septembrie - 1 octombrie inclusiv, are loc desemnarea candidaților la alegerile prezidențiale, colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. 

Până la 8 octombrie inclusiv, după înregistrarea candidaților la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, va fi publicată lista integrală a candidaților înregistrați. În rezultat, după aceasta, lista va fi transmisă către fiecare secție de votare după constituirea ei.

Pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc pe 1 noiembrie 2020, agitația electorală este permisă în perioada 2 octombrie - 30 octombrie 2020 inclusiv. Iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la data de 13 noiembrie inclusiv, după înregistrarea în calitate de concurent electoral.

După încheierea înregistrării concurenților electorali la alegerile prezidențiale din Moldova 2020, până la 13 octombrie inclusiv, CEC urmează să aprobe modelul și textul buletinului de vot. Înscrierea concurenților electorali în buletinele de vot se va face în ordinea rezultată în urma tragerii la sorți efectuată în ziua depunerii documentelor pentru doi sau mai mulți candidați.

Ulterior, până la 28 octombrie inclusiv, buletinele de vot vor fi tipărite. Iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la 11 noiembrie inclusiv.

Rezultatele votării la alegerile prezidențiale în Moldova 2020

După încheierea votării la alegerile prezidențiale 2020 și numărarea voturilor, se completează formularul special pentru numărarea voturilor, sunt verificate datele de acolo și se întocmește  procesul-verbal privind rezultatele votării. Nu mai târziu de 18 ore după închiderea secțiilor de votare, rezultatele alegerilor prezidențiale sunt afișate la intrarea în secția de votare. Până la 3 noiembrie inclusiv, iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la 17 noiembrie inclusiv, în termen de 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare, procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale pe circumscripție, documentele și materialele electorale vor fi prezentate la CEC.

Confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor prezidențiale din Moldova 2020 și a rezultatului acestora are loc până la 21 noiembrie inclusiv. În cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Moldova 2020 - până la 5 decembrie inclusiv, în termen de 10 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală. Ulterior, are loc validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

1419
Tagurile:
Moldova, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidențiale în Moldova 2020 (86)
Maia Sandu

Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO

183
(reînnoit 12:23 27.11.2020)
Președintele ales, Maia Sandu, nu are de gând să adere Republica Moldova la NATO și nici nu a inclus acest subiect pe agenda sa. Asigurările au fost făcute chiar de Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni televizate.

CHIȘINĂU, 27 nov - Sputnik. Președintele ales, Mai Sandu, a declarat că nu și-a propus să adere Republica Moldova de NATO. Despre aceasta a vorbit în cadrul unei emisiuni de la postul național de televiziune, Moldova 1.

”Aţi citit în programul meu ceva despre NATO? Eu cred că noi trebuie să vorbim despre problemele de pe agenda societăţii şi pe agenda societăţii nu este aderarea la NATO. Pe agenda societăţii, astăzi, este problema corupţiei, este problema unui stat capturat de clanuri mafiote care acum încearcă să se unească împotriva poporului ca să ne împiedice pe noi să cutăţim statul. Oamenii sunt tare preocupaţi de ce mănâncă mâine, pentru că mulţi îşi pierd veniturile. Oamenii sunt foarte preocupaţi dacă prind un loc la spital dacă Doamne fereşte se îmbolnăvesc. Iată asta sunt preocupările cetăţenilor şi asta sunt preocupările mele”, a declarat Maia Sandu. 

Totodată, Maia Sandu a vorbit și despre regiunea transnistreană. Președintele ales a precizat că vor continua discuțiile în formatul 5+2, iar ea va depune toate eforturile să fie stopate schemele de corupție și contrabandă.

”Toate guvernările de până acum au avut aceeași poziție că acest grup operativ al forțelor ruse trebuie să se retragă și munițiile trebuie retrase, nu este o noutate, este poziția Republicii Moldova din totdeauna și eu voi continua această poziție pentru că este important să ne fie respectată integritatea teritorială și independența țării”, a mai spus Maia Sandu 

Același lucru, Maia Sandu l-a declarat recent și într-un interviu acordat ziarului ucrainean “Evropeiskaia Pravda”. După aceasta, primul adjunct al președintelui Comitetului pentru Relațiile cu SCI al Dumei de Stat, Constantin Zatulin, a declarat că Maia Sandu, nici nu a reușit să intre în exercitarea funcției de președinte că deja s-a aruncat cu un șir de declarații care pot duce la complicarea relațiilor cu Federația Rusă.

"În primul rând, aș vrea să remarc că așa, pur și simplu, în urma unei singure declarații a Maiei Sandu, care încă nici nu a intrat funcție, Rusia nu se va speria și nu va evacua trupele de menținere a păcii. Trupele de menținere a păcii nu o păzesc pe Maia Sandu, ci pacea în regiune, inclusiv securitatea a sute de mii de cetățeni ai Federației Ruse care locuiesc în Transnistria, dar și Moldova", a declarat Zatulin.  

În cadrul conferinței de miercuri, Mai Sandu a precizat că va opta pentru o politică externă echilibrată și își dorește relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul. Președintele ales a mai anunțat că, cel puțin deocamdată, nu se va întâlni cu șeful de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului și aderării la România. În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova a avut loc pe 15 noiembrie, iar Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, a obținut 57,75% din voturi. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.

183
Tagurile:
Maia Sandu, NATO
Tematic
Marcel Ciolacu, mesaj șocant pentru Maia Sandu… și pesediști!
Maia Sandu, dușman al Rusiei sau președinte practic? - ce spun experţii ruşi
Ipocrizie față de Maia Sandu: ”Nimeni nu o primea în România”

Загрузка...
Igor Dodon

Dodon: Sandu trebuie își asume responsabilitatea pentru situația din țară

282
Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a declarat astăzi dimineața că "președintele nou ales, după depunerea jurământului, trebuie să își asume responsabilitatea pentru situația din țară!".

CHIȘINĂU, 27 nov – Sputnik. "Eu personal, PSRM, Guvernul nostru, nu se ține cu orice preț de guvernare", a declarat președintele în exercițiu în cadrul emisiunii "Igor Dodon - președintele răspunde".

Președintele în exercițiu a declarat clar că Guvernul Ion Chicu nu va demisiona pentru a declanșa alegeri parlamentare anticipate, așa cum își doresc partidele politice de opoziție.

"Doriți să preluați, arătați oamenilor cum puteți să schimbați lucrurile. Acest Guvern, într-o situație foarte dificilă, cu criză, cu pandemie, cu secetă, a reușit să asigure achitarea salariilor și a pensiilor la timp, dar nu încercați să presați ca Executivul să plece singur. O demisie a Guvernului din inițiativă proprie ar însemna acum să arunce țara în haos", a declarat Dodon.

"Dacă v-au votat oamenii, dați jos acest Guvern, formați alt Guvern, asumați-vă responsabilitatea!", a conchis șeful statului.

"În cest parlament nu există o majoritate și el trebuie să fie dizolvat. Eu cred că anul 2021 vor avea loc alegeri parlamentare anticipate", a menționat Igor Dodon.

"Guvernul Chicu, care nu are susținerea majorității parlamentare la această etapă, este responsabil practic de situația din țară. Guvernul Chicu, fără susținerea majorității parlamentare, guvern minoritar este responsabil de situația economică, socială, pandemică și eu cred că noi trebuie să recunoaștem că în aceste condiții Guvernul Chicu este moral și profesional dator să-și continue activitatea. Cel puțin până atunci când vor fi o altă majoritatea sau va fi găsită o altă soluție", a mai spus președintele Igor Dodon.  

În opinia lui Dodon, după inaugurarea Maiei Sandu în funcția de președinte între președinție, Parlament și Guvern nu va mai exista conlucrarea care a existat până acum.

"De aceea, spune Igor Dodon, președintele nou ales, imediat după investirea în funcție, după depunerea jurământului, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru situația din țară. Eu încă odată vreau să punctez: președintele nou ales trebuie să-și asume responsabilitatea pentru situația din țară. Și sunt câteva soluții în acest sens".

Primul scenariu: PSRM + PAS

În opinia lui, prima soluție este conlucrarea președintelui ales cu actualul guvern și cu actuala conducere a parlamentului pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă.

"Asta înseamnă că trebuie să se întâlnească președintele cu prim-ministrul și cu spicherul și să vadă cum merg mai departe. Dacă hotărăsc să mențină acest Parlament sau această guvernare, atunci nu e nicio problemă: PAS are 15 deputați, PSRM - 37, împreună au 52 și pot să mențină această situație mai departe. Eu cred că acest scenariu este puțin probabil, dar eu îl iau în calcul, noi suntem gata și pentru acest scenariu", a spus Dodon.

Al doilea scenariu: demisia Guvernului

În opinia președintelui în exercițiu, o altă evoluție ar lucrurilor ar fi inițierea de către noul președinte a demisie guvernului.

"PAS și cu Da împreună au 26 sau 27 de deputați. Ei pot să semneze o moțiune de cenzură și să meargă în Parlament ca să ceară demisia acestui Guvern. Nu au decât să încerce să găsească numărul de mandate, de deputați ca să asigure demisia acestui Guvern", a remarcat Dodon.

Al treilea scenariu: o nouă majoritate sau alegeri parlamentare anticipate

"Al treilea scenariu al doamnei Maia Sandu este să înceapă de urgență consultările cu fracțiunile parlamentare pentru numirea unui nou guvern, după demisie, adică crează o nouă majoritate parlamentară sau discuții cu fracțiunile parlamentare cum dizolvăm parlamentul și mergem la alegeri parlamentare anticipate".

Dodon a spus că și colegii lui din PSRM sunt gata pentru oricare din aceste scenarii.

Al patrulea scenariu: cel mai prost

"Al patrulea scenariu, în opinia mea este cel mai prost scenariu, noul președinte va încerca să se victimizeze. Va încerca să dea unele indicații populiste Guvernului, nu va cere demisia Guvernului, nu va iniția demisia în Parlament, dar va încerca să se victimizeze", a declarat președintele în exercițiu.

"Acesta este cel mai rău scenariu pentru situația actuală pentru că se va începe blocajul între instituții: președintele va bloca legile promovate de către Guvern și intrăm într-o perioadă de instabilitate", a menționat Igor Dodon.

Dodon a spus că el are impresia că din declarațiile care le-a făcut până acum, președintele ales, adică Maia Sandu, vrea să meargă anume pe acest scenariu, adică să dea indicații Guvernului.

"Un an în urmă când eu încercam, în calitate de președinte, să dau un sfat Guvernului Maiei Sandu, Maia Sandu tot timpul îmi aducea aminte: Este stat parlamentar, nu se poate! Acum maia Sandu face același lucru, dar e stat parlamentar. Dacă ați avut această abordare anul trecut, aveți-o și acum. Și dacă v-au votat oamenii, asumați-vă responsabilitatea, nu o să vă împiedice absolut nimeni, dați jos acest Guvern, formați alt Guvern, asumați-vă responsabilitatea pentru pandemie, pentru situația bugetară", a declarat Dodon.  

Președintele ales a spus că el, colegii lui din PSRM și din guvern nu se țin cu orice preț de guvernare.

"Doriți să preluați, nu numai că doriți, trebuie să preluați, asumați-vă responsabilitatea și dați dovadă, arătați oamenilor cum puteți să schimbați lucrurile spre bine. Acest guvern a gestionat situația într-o situație foarte dificilă, cu criză, cu pandemie, cu secetă, cu tot ce o fost. Salariile și pensiile se plătesc la timp, dar nu încercați să presați ca guvernul să plece singur pentru că cum poate un guvern responsabil să arunce țara în haos. Ce ar însemna demisia guvernului acum, la inițiativă proprie? Aceasta ar însemna că rămânem fără buget, fără politica fiscală, nu-i clar cum luptăm cu pandemie. De aceea, ați învins la prezidențiale, aveți susținerea oamenilor - în opinia Dvs., atunci asumați-vă responsabilitatea! Noi nu punem niciun obstacol, noi suntem gata să vă ajutăm, suntem gata, dacă e cazul, chiar să votăm pentru un guvern, în caz dacă o să-l dați jos pe acesta, dar trebuie să asigurăm o trecere corectă, pașnică a puterii și să vă asumați re4sponsabilitatea și să mergeți înainte", a conchis Igor Dodon.  

282
Tagurile:
Maia Sandu, Igor Dodon
Tematic
Putin a felicitat-o pe Sandu cu victoria în alegeri
Ludovic Orban a felicitat-o pe Maia Sandu
Oficialii europeni o felicită pe Maia Sandu

Загрузка...
Copil

Copil confiscat de la părinţi care s-au opus schimbării sexului

0
Un cuplu din Australia, al cărui copil se relatează că a fost confiscat de autoritățile statului, contestă hotărârea unui magistrat care îi consideră abuzivi și „periculoşi” pentru că s-au opus terapiei cu testosteron pentru fiica lor.

BUCUREŞTI, 30 nov – Sputnik. Avocații părinților au depus săptămâna trecută documente pentru a contesta decizia din octombrie a unui magistrat, fiind, se pare, primul caz în justiţie de apărare a drepturilor părinților în ceea ce privește tratamentul pentru disforia de gen, a relatat ziarul Australian. Copilul lor, pe atunci de 15 ani, a fost luat din familie anul trecut, după ce acesta ar fi mărturisit online că vrea să se sinucidă.

„Autoritățile spun că nu îi vom permite să îşi schimbe genul, așa că este «periculos» să se întoarcă acasă, pentru că am abuza-o mental. Vor să acceptăm tratamentul cu testosteron”, a declarat tatăl copilului, potrivit RT.

Părinții vor o analiză psihologică independentă a tuturor cauzelor posibile ale depresiei copilului lor, precum și luarea în considerare a unor opțiuni de tratament neinvaziv. Adolescenta a dezvoltat o depresie după ce și-a pierdut prietenii la 13 ani, când familia s-a mutat în Australia , iar aceste dificultăți au fost agravate de un început dificil de pubertate și anxietate cu privire la alimentație și imaginea corpului, a povestit mama.

Familia a migrat în Australia acum un deceniu. Avocații copilului au depus, la începutul acestei luni, acte care solicită aprobarea începerii terapiei hormonale pentru schimbarea sexului.

Un comentator pe Twitter, care a spus că propria fiică a suferit de disforie de gen cu debut rapid, a scris că intervențiile statului în acest sens, ca în cazul din Australia, marchează „sfârșitul parentingului așa cum îl știam”.

„Nu avem drepturi. Copiii noștri pot fi grav vătămaţi de guvern și de experţii medicali și suntem neputincioși să oprim acest lucru”, a scris comentatoarea.

​În contextul în care dezbaterile privind tratamentul pentru disforia de gen se înteţesc în Australia, unele state americane introduc excepții de la legile consimțământului părinţilor pentru ca copiii acestora să poată beneficia de tratamente hormonale și intervenții chirurgicale pentru schimbarea sexului fără consimțământul părinților. Începând din acest an, copiilor cu vârsta de până la 13 ani din statul Washington li se permite să primească un tratament confidențial pentru disforia de gen, plătit prin planul de asigurare al părinților și efectuat fără acordul lor.

​„Statele intervin într-o relație iubitoare dintre părinte și copilul minor și declară: «Vă vom transforma fizic copilul împotriva voinţei tale și pe ascuns”, a scris pe Twitter jurnalista Abigail Shrier, autoarea cărţii „Irreversible Damage: The Transgender Craze Seducing Our Daughters”, apărută în iunie 2020.
0
Tagurile:
LGBT, Australia, copil, sex, transgender
Tematic
Sex în schimbul voturilor. Un partid promite legalizarea prostituției
Ţara în care numărul copiilor care vor schimbare de sex se dublează an de an
Senatorii ruși vor să interzică căsătoriile persoanelor care și-au “schimbat sexul”

Загрузка...