Igor Dodon

Dodon a explicat de ce va candida independent la alegerile prezidențiale

76
Președintele în exercițiu al țării a explicat de ce va candida independent pentru un al doilea mandat și nu din partea PSRM.

CHIȘINĂU, 10 sept – Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a precizat că se va include în cursa pentru prezidențiale în calitate de candidat independent și nu din partea Partidului Socialiștilor (PSRM).

”Nu sunt candidatul PSRM. Însă aceasta nu înseamnă că partidul nu mă susține. Conform legii, președintele nu poate fi membru al unui partid politic. De aceea mă  înaintez în calitate de candidat electoral independent pentru funcția de președinte al Moldovei. Evident, vor fi multe partide care își vor exprima susținerea pentru candidatura mea la diverse etape”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune.

Fiind întrebat ce partide ar putea să-l susțină, el a menționat că acum este prematur să se vorbească despre aceasta.

Igor Dodon, a depus miercuri actele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea grupului de inițiativă care va colecta semnături în favoarea sa, pentru un nou mandat de șef al statului. Comisia a înregistrat deja câteva grupuri de inițiativă în susținerea potențialilor candidați la președinție.

Grupuri de inițiative înregistrate la CEC

Comisia Electorală Centrală a mai înregistrat astăzi grupul de inițiativă care va colecta semnături în favoarea candidatului Partidului „ȘOR”, Violeta Ivanov. Tot miercuri, CEC a înregistrat grupurile de inițiativă care vor colecta semnături în susținerea candidaților independenți la prezidențiale Ion Costaș și Constantin Oboroc.

Grupurile vor colecta semnături până cel târziu pe 1 octombrie 2020. Alți pretendenți la fotoliul de șef de stat au reușit deja să colecteze semnăturile necesare pentru înregistrarea candidaturii. Este vorba despre liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, și președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Ordinea candidaților în buletinele de vot

Comisia Electorală Centrală a stabilit anterior și ordinea înscrierii în buletinul de vot a primilor doi candidați la funcția de șef de stat. Astfel, liderul formațiunii Partidul Nostru ar putea fi primul în buletin, conform tragerii la sorți organizate de CEC, iar al doilea în buletinul de vot ar putea fi Andrei Năstase.

Ordinea ar putea fi schimbată doar în cazul în care CEC va respinge listele prezentate de cei doi pretendenți la fotoliul de șef de stat. Conform prevederilor legale, în termen de șapte zile din data depunerii, Comisia urmează să examineze setul de documente, să verifice listele de subscripție prezentate și să decidă dacă vor fi sau nu înregistrați candidații respectivi.

Alegerile prezidențiale se vor desfășura în data de 1 noiembrie 2020.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
igor dodon
Тема:
Alegeri prezidențiale în Moldova 2020 (86)
Parlamentul Republicii Moldova

Moldova - 31 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate

35
(reînnoit 11:27 23.06.2021)
Miercuri, 23 iunie, se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii Moldova. Cu această ocazie, președintele Parlamentului a venit cu un mesaj de felicitare adresat cetățenilor.

CHIȘINĂU, 23 iun - Sputnik. Anual, la data de 23 iunie Republica Moldova marchează Ziua Suveranității. În anul 1990, în această zi, la prima sesiune a Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste (RSS) Moldova de legislatura a XII-a, a fost adoptată Declarația de Suveranitate.

Declaratia Suveranitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Declaratia Suveranitatii

Aceasta prevedea supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale și dreptul suveran de a stabili relații diplomatice cu alte țări. Ulterior, documentul a stat la baza elaborării Constituției, care până astăzi este Legea Supremă a Republicii Moldova.  

„Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a Republicii. Nicio parte a poporului, niciun grup de cetățeni, niciun partid politic sau o organizație obștească, nicio altă formațiune, nicio persoană particulară nu poate să-și asume dreptul de a exercita suveranitatea”, se menționează în Declarația de Suveranitate. 

Muzeul Parlamentului găzduiește o copie a Declarației Suveranității Republicii Moldova, alături de Declarația de Independență a țării noastre.

În context, președintele Parlamentului Republicii Moldova a venit cu un mesaj de felicitare adresat cetățenilor. Zinaida Greceanîi le-a urat tutor curaj și determinare pentru a menține și apăra, în continuare, suveranitatea țării. 

„Să apere valorile patrimoniului național, să-și respecte dreptul inalienabil la viață, libertate și prosperitate, precum și să fie responsabili pentru istoria, cultura și tradițiile milenare ale poporului nostru”, a menționat președintele Parlamentului. 

Șeful Legislativului a mai remarcat că prin adoptarea Declarației de Suveranitate țara noastră a devenit un stat independent și că acest document a stat la temelia elaborării Constituției. În context, Greceanîi a îndemnat cetățenii să păstreze și să transmită noilor generații valorile și tradițiile noastre strămoșești.

35
Tagurile:
Republica Moldova, Declarația de suveranitate

Загрузка...
Meteo Moldova

Meteo Moldova: Prognoza meteorologilor moldoveni - detalii

41
(reînnoit 09:50 20.06.2021)
Canicula se pare că nu se grăbește să vină. Maxime de până la 26 de grade prognozează meteorologii pentru acest sfârșit de săptămână, iar ploile continuă și duminică. 

CHIȘINĂU, 20 iun - Sputnik. Pentru duminică, 20 iunie, meteorologii prognozează cer noros, pe arii extinse ploi de scurtă durată cu descărcări electrice, ziua izolat vor cădea averse puternice cu grindină. Totodată, vremea va fi determinată de influența unei zone de aer cu presiunea atmosferică normală, iar vântul va sufla din nord spre sud, de la slab la moderat. 

Termometrele vor indica +21..+24° С în raioanele de nord, +22..+25° C, în raioanele centrale, +23..+26° C  în raioanele de sud, iar în Capitală se așteaptă +23..+25° C.

Prognoza meteo pentru 20 - 26 Iunie 2021
Prognoza meteo pentru 20 - 26 Iunie 2021

Pentru 21 iunie, meteorologii prognozează ploi de scurtă durată și cu descărcări electrice. Totodată, în următoarele 24 de ore, pe sectorul satul Hrușca - orașul Camenca va crește nivelul apei cu 0.5-1.0 m, iar pe celelalte sectoare ale râului Nistru, Prut și pe râurile mici regimul hidrologic nu se va modifica esențial.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe 20 iunie 2012 a fost înregistrată temperatura de 36,2 grade Celsius, fiind consideră cea mai caldă zi de 20 iunie de la începutul măsurărilor termice, adică din 1886. Valoarea minimă din această zi a fost înregistrată în anul 1998 - atunci au fost 8,5 grade Celsius.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41

Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

0
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

0
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...