Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, depune flori în memoria eroilor căzuți în luptele pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova din 1992

Eroii căzuți în Războiul de la Nistru, comemorați la Complexul ”Eternitate”

87
Eroii căzuți în luptele pentru apărarea integrității Republicii Moldova au fost comemorați astăzi la Complexul memorial ”Eternitate”.

CHIȘINĂU, 2 mar - Sputnik. Astăzi se împlinesc 28 de ani de la declanșarea Războiului de la Nistru. Cu acest prilej, șeful statului Iogor Dodon, prim-ministrul Ion Chicu și președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, au venit în această dimineață la Complexul ”Eternitate” pentru a-i comemora pe eroii căzuți în luptele pentru integritatea Republicii Moldova.

Rând pe rând, oficialii au depus flori la Focul Veșnic, iar după ceremonia solemnă președintele Igor Dodon a făcut declarații pentru presă. 

”Războiul de la Nistru este o tragedie. Niciodată nu vom uita că cetățenii Republicii Moldova, și de pe ambele maluri ale Nistrului au căzut în acel conflict. Sarcina noastră este să găsim un consens național. Nu exclud că ar putea fi găsit la o anumită etapă. Suntem în căutarea acestei soluții”, a declarat președintele Igor Dodon.

Șeful statului a remarcat că anul trecut Rusia a venit cu inițiativa de a reutila obuzele care se află în stânga Nistrului, iar soldații ruși care se află pe acest teritoriu trebuie să plece din stânga Nistrului. Igor Dodon a mai declarat că trebuie să fie o găsită o soluție pentru asigurarea stabilității în regiune. 

Conflictul de la Nistru s-a declanșat în data de 2 martie 1992 și s-a soldat cu aproximativ 1000 de morți.

87
Vladimir Putin

Putin: Economia Moldovei nu poate exista fără piața rusească

214
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că economia Moldova este dependentă de piața rusească.

BUCUREȘTI, 22 oct – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este la curent cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, însă sectoarele ei economice sunt dependente de Rusia și nu pot exista fără ea.

Aleksei Navalnîi
© Sputnik / Михаил Воскресенский

“Observăm ce se întâmplă în Moldova și cunoaștem necesitățile poporului moldovenesc în dezvoltarea democrației, și în dezvoltarea economiei, pe de altă parte. Însă vinul moldovenesc unde este cumpărat? În Franța vor cumpăra vinul moldovenesc?... Problema nu este doar în vin, dar și în alte ramuri ale economiei sunt atât de legate de Rusia, însă nu pot exista normal, deocamdată. Nicăieri, în afară de piața rusească, aceste produse nu sunt solicitate”, a declarat liderul rus în cadrul platformei de dezbateri a clubului Valdai.

Putin și-a exprimat speranța că alegătorii din Moldova vor aprecia eforturile actuale ale președintele țării lor, Igor Dodon, în dezvoltarea relațiilor cu Rusia.

214
Tagurile:
Rusia, Moldova, Vladimir Putin
Tematic
Putin: Medicii ruși au învățat să lupte cu COVID-19
Putin: Să învățăm să păstrăm solul, apa și aerul
Putin, despre “imixtiunea Rusiei” în alegerile din SUA
Putin: Am cerut ca Navlanîi să fie lăsat să plece

Загрузка...
CEC

Alegeri prezidențiale în Moldova 2020: Rezultate

41
Rămâneți alături de Sputnik Moldova pentru a afla printre primii rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova 2020, care urmează să aibă loc în data de 1 noiembrie 2020.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova 2020 urmează să aibă loc la data de 1 noiembrie 2020. Acesta este al doilea scrutin la care președintele Republicii Moldova este ales prin vot direct de către populația țării după ce, prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

La primul scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie 2016, rata de participare a fost de de 50.95%. Rezultatele alegerilor prezidențiale au fost validate, fiind depăşit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Moldova: Rezultatele alegerilor prezidențiale de acum 4 ani

Conform rezultatelor publicate de CEC, deoarece niciunul dintre cei 9 candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit în primul tur 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016.

Lupta pentru cel mai bun rezultat s-a dat între primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon, respectiv Maia Sandu.

Prezenţa la votul în turul 2 al alegerilor prezidențiale a fost de 53.45%, iar, în rezultatul acestuia, Igor Dodon a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu 52,11% din voturile alegătorilor.

Potrivit Legii, pentru validarea primului tur de scrutin inclusiv la alegerile prezidențiale este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care în rezultatul votării niciunul dintre candidați nu obține mai mult de 50% de voturi se organizează un al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Candidați desemnați sau care au anunțat intenția lor de a candida la alegerile prezidențiale din Moldova 2020

Tudor Deliu - PLDM

Renato Usatîi - PPPN

Andrei Năstase - PPPDA

Maia Sandu - PAS

Andrian Candu - PPPM

Octavian Țîcu - PUN

Dorin Chirtoacă - Unirea

Violeta Ivanov - PPȘ

Ion Costaș - CI

Constantin Oboroc - CI

Igor Dodon - CI

Serghei Toma - POM

Alexandr Kalinin - CI.

Candidații înregistrați în cursa alegerilor prezidențiale în Moldova 2020, în rezultatul deciziilor CEC, după analizarea documentelor depuse

  • USATÎI RENATO, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”
  • NĂSTASE ANDREI, desemnat de Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr
  • DELIU TUDOR, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova
  • DODON IGOR, desemnat de adunarea cetățenilor
  • IVANOV VIOLETA, desemnată de Partidul Politic „Șor”
  • SANDU MAIA, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
  • ȚÎCU OCTAVIAN, desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”
  • CHIRTOACĂ DORIN, desemnat de Blocul electoral UNIREA.

Cronica alegerilor prezidențiale în Moldova 2020

La data de 21 septembrie 2020, președintele grupului de inițiativă al candidatului Partidului “Pro Moldova”, Sergiu Sîrbu, a depus o contestație la Curtea de Apel privind anularea Hotărârii CEC prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a lui Andrian Candu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din Moldova 2020.

Curtea de Apel Chișinău declară inadmisibile contestațiile depuse de Mișcarea politică Unirea, Partidul Liberal Democrat din Moldova cu privire la Circulara emisă de către Comisia Electorală Centrală, care interzice partidelor politice să finanțeze campania electorală a candidaților desemnați.

La data de 22 septembrie, liderul Partidul Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, renunță la participarea în alegeri. Tot în această zi, candidatul desemnat de Partidul “Șor”, Violeta Ivanov, depune actele pentru înregistrare în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova.

La data de 23 septembrie, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, depune semnăturile pentru înregistrarea în cursa electorală. Totodată, mai mulți susținători ai PAS au organizat un protest în fața Comisiei Electorale Centrale, cerând alegeri libere și corecte.

Câte secții de votare vor fi deschise în străinătate pentru alegerile prezidențiale în Moldova 2020

Comisia Electorală Centrală a anunțat că 60.030 de cetățeni moldoveni cu drept de vot, aflați în străinătate, precum și domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), s-au înregistrat prealabil, în vederea participării la alegerile prezidențiale 2020 din Moldova.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 45 de secții, Federația Rusă – 38 de secții, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 10 secții, România – 15 secții, Spania – 7 secții, SUA – 18 secții. În Turcia – 3, Ucraina – 2.

Prevederi legale pentru alegerile prezidențiale în Moldova 2020

Potrivit articolul 107 din Codul Electoral, preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat pentru un mandat de patru ani. Alegerile se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională.

Conform prevederilor legale, orice scrutin începe cu perioada electorală, durata căreia este de 90 de zile și se finalizează odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte de către Curtea Constituțională. Pentru alegerile prezidențiale 2020, Comisia Electorală Centrală a stabilit începerea perioadei electorale ziua de 25 august.

Până la 26 septembrie inclusiv, cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, are loc constituirea secțiilor de votare în baza propunerilor primarilor, constituirea și organizarea secțiilor de votare în străinătate, organizarea și formarea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului (Transnistria). 

Cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor prezidențiale, adică până la 6 octombrie inclusiv, vor fi constituite birourile electorale ale secțiilor de votare. Același program calendaristic precizează că, în perioada 1 septembrie - 1 octombrie inclusiv, are loc desemnarea candidaților la alegerile prezidențiale, colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. 

Până la 8 octombrie inclusiv, după înregistrarea candidaților la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, va fi publicată lista integrală a candidaților înregistrați. În rezultat, după aceasta, lista va fi transmisă către fiecare secție de votare după constituirea ei.

Pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc pe 1 noiembrie 2020, agitația electorală este permisă în perioada 2 octombrie - 30 octombrie 2020 inclusiv. Iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la data de 13 noiembrie inclusiv, după înregistrarea în calitate de concurent electoral.

După încheierea înregistrării concurenților electorali la alegerile prezidențiale din Moldova 2020, până la 13 octombrie inclusiv, CEC urmează să aprobe modelul și textul buletinului de vot. Înscrierea concurenților electorali în buletinele de vot se va face în ordinea rezultată în urma tragerii la sorți efectuată în ziua depunerii documentelor pentru doi sau mai mulți candidați.

Ulterior, până la 28 octombrie inclusiv, buletinele de vot vor fi tipărite. Iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la 11 noiembrie inclusiv.

Rezultatele votării la alegerile prezidențiale în Moldova 2020

După încheierea votării la alegerile prezidențiale 2020 și numărarea voturilor, se completează formularul special pentru numărarea voturilor, sunt verificate datele de acolo și se întocmește  procesul-verbal privind rezultatele votării. Nu mai târziu de 18 ore după închiderea secțiilor de votare, rezultatele alegerilor prezidențiale sunt afișate la intrarea în secția de votare. Până la 3 noiembrie inclusiv, iar în cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale - până la 17 noiembrie inclusiv, în termen de 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare, procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale pe circumscripție, documentele și materialele electorale vor fi prezentate la CEC.

Confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor prezidențiale din Moldova 2020 și a rezultatului acestora are loc până la 21 noiembrie inclusiv. În cazul stabilirii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Moldova 2020 - până la 5 decembrie inclusiv, în termen de 10 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală. Ulterior, are loc validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

41
Tagurile:
Moldova, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidențiale în Moldova 2020

Загрузка...
Ursula von der Leyen

Critici pentru ecologia radicală a șefei Comisiei Europene

0
Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si-a atras critici dure in cadrul formatiunii germane Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si in Partidul Popular European (PPE

BRUXELLES, 23 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost criticată chiar de politicienii din cadrul PPE și al CDU pentru ecologia ei radicală. Astfe, voci din cadrul formaţiunii germane Uniunea Creştin-Democrată (CDU), de unde provine Ursula von der Leyen, dar şi din Partidul Popular European (PPE) care a propulsat-o la șefia Comisiei Europene, arată că aceasta ar trebui să își schimbe pozițiile și să mai țină cont și de alt aspecte atunci când propune acțiuni ecologiste radiale.

Штаб-квартира Европейской комиссии
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Eurodeputatul german Dennis Radtke, spune într-un editorial publicat în cotidianul german Die Welt că "dacă trebuie să se schimbe Europa, atunci trebuie să se schimbe şi Ursula von der Leyen".

El o atacă pe colega sa de partid arătând că în aceste luni de mandat, von der Leyen a avut puţine contribuţii pentru îmbunătăţirea situaţiilor complicate și a demonstrat că nu a schimbat nimic din stilul politic de la Berlin: titluri spontane şi/sau solemne, pentru exterior, comunicare greşită sau deficitară, prin ignorarea ideilor propriei familii politice".

Chiar dacă admite că sunt necesare proiecte precum Acordul ecologic european (Green Deal), eurodeputatul german este împotriva radicalismului ecologic care nu ține cont de proiectele creştin-democrate şi de situaţia socială şi economică.

"Aplicarea unui astfel de proiect al secolului necesită şi spirit de leadership, precum şi instinct politic, care deocamdată lipsesc. Mi-aş fi dorit ca atunci când se discută de astfel de obiective spectaculoase, să fie abordate şi temerile existenţiale ale angajaţilor din industrie, ale companiilor şi fermierilor", a adăugat acesta în editorialul său.

El și-a continuat criticile la adresa președintelui CE și în publicația Politico. "Ea aplică o agendă pur ecologică; eu nu mă opun, dar trebuie să fie un echilibru între agenda ecologică şi agenda PPE. Sunt foarte nemulţumit de această situaţie", a spus Radke.

Ursula von der Leyen ar vrea reducerea emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în 2030, însă alţi politicieni europeni nu sunt atât de entuziasmaţi în legătură cu acest obiectiv din cauza costurilor sociale și economice pe care le presupune.

0
Tagurile:
Ursula von der Leyen, Comisia Europeană
Tematic
Câte trilioane de euro vrea Ursula Von der Leyen să investească în protecția climei
Ursula Von Der Leyen devine ”penală”: este anchetată în Germania!
Orban, întâlnire decisivă cu Ursula von der Leyen pe tema justiției, Schengen și MCV

Загрузка...