Gazoduct

Senator rus: Moldova nu va rămâne fără gaze naturale în niciun caz

131
(reînnoit 07:34 08.12.2019)
Membrul Comitetului Consiliului Federației Ruse pentru Afaceri Externe, Alexei Kondratiev, consideră că se va ajunge la un compromis privind furnizarea de gaze naturale către Moldova prin Ucraina.

CHIȘINĂU, 8 dec — Sputnik. Republica Moldova va fi asigurată cu gaze naturale în iarna anilor 2019-2020 - în ciuda poziției luate de ”Naftogaz”-ul ucrainean, consideră Alexei Kondratiev, membru al Comitetului Consiliului Federației Ruse pentru Afaceri Externe.

”Pentru noi este extrem de neplăcut atunci când țările cu care avem o relație apropiată, înrudite din punct de vedere istoric, ajung să fie prizonieri ai jocului neonest al ”Naftogaz”. Acum câteva zile, președintele nostru și-a exprimat poziția asupra proceselor care au loc, considerând drept inacceptabile condițiile de ”Naftogaz” părții ruse, a declarat Kondratiev, în cadrul unei conferințe de presă susținută în centrul de presă al Sputnik Moldova din Chișinău.

Senatorul rus a subliniat că asemena probleme apar în fiecare an, însă de fiecare dată autoritățile reușeau să ajungă la un compromis.

”Eu cred că și în acest caz noi vom găsi o ieșire din situație și Moldova nu va rămâne fără gaze naturale în niciun caz. Cu alte cuvinte, nu prea aveți atât de multe căi de alternativă pentru asigurarea cu gaze naturale. Ne-am angajat să asigurăm că popoarele noastre frățești nu vor avea de suferit în astfel de dispute economice. Și vom veni cu soluții care să fie pe potriva tuturor părților implicate în soluționarea acestei probleme".

131
Tagurile:
Senator, GAZ, Moldova
EU border control

Veste proastă pentru Republica Moldova s-a dat interzis într-o țară UE de prim rang!

750
(reînnoit 09:14 10.07.2020)
Interdicţia de călătorie se aplică pentru Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană

BUCUREȘTI, 10 iul – Sputnik, Evan Răutu. Una dintre cele mai importante destinații europene pentru cetățenii moldoveni, Italia, şi-a închis joi graniţele pentru cei care sosesc din 13 ţări, printre care și Republica Moldova, informează agenția oficială Agerpres, preluând surse internaționale.

Cele 13 state vizate sunt de interdicţia de călătorie în Italia sunt Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană.

Ministerul italian al Sănătăţii motivează că statele acestea sunt considerate ”locuri cu risc ridicat de răspândire a infecţiilor cu noul coronavirus”.

”La nivel global, pandemia este în cea mai acută fază - nu putem pune în pericol sacrificiile făcute de italieni în aceste luni”, a explicat ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza, completând ”de aceea am ales calea cu cea mai mare precauţie”.

Atenție însă: e vorba de ”persoanele care au locuit în sau au tranzitat aceste ţări cu două săptămâni înainte de a intra pe teritoriul Italiei”, acestea urmează să fie oprite la frontieră.

De asemenea, oficialii italieni anunță că Italia a suspendat zborurile directe şi indirecte către ţările menţionate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

750

Загрузка...
 Focul Olimpic la Chișinău în anul 1980

Flacăra păcii și prieteniei: Cum a întâmpinat Moldova Focul Olimpic în anul 1980

44
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
În 2020 se împlinesc 40 de ani de la legendara Olimpiadă de la Moscova. Moldova a avut norocul să fie prima dintre republicile sovietice care a preluat ștafeta Torței Olimpice. Cursa solemnă în RSS Moldovenească - în fotografii și amintiri ale martorilor oculari.

CHIȘINĂU, 9 iul– Sputnik. Acum patruzeci de ani, Moscova a fost gazda celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice, care urmau să se desfășoare pentru prima dată pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ștafeta Focului Olimpic – simbolul jocurilor – a pornit din orașul grecesc Olimp. La procesiune au participat aproximativ cinci mii de alergători care au purtat torța olimpică pe drumurile Greciei, Bulgariei, României și URSS.

Олимпийский огонь
Programul ștafetei Torței Olimpice

„Când am întâlnit flacăra la Leușeni era cât pe ce să cad în Prut”

Pentru RSSM, evenimentele din călduroasa lună iulie 1980 au devenit o sărbătoare luminoasă și un adevărat motiv de mândrie, pentru că anume locuitorii țării noastre au fost primii din cadrul URSS care au văzut Focul Olimpic. Transmiterea torței a avut loc la punctul de control din Leuseni.

Atmosfera era una solemnă: delegația a fost întâmpinată de conducerea țării, de fotografi, precum și de o coloană de fete îmbrăcate în costume naționale din toate cele 15 republici sovietice. Onoarea de a prelua torța olimpică la granița Uniunii Sovietice i-a revenit eminentului alergător sovietic, campionului olimpic Piotr Bolotnikov.

Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Transmiterea Focului Olimpic la Leuseni, la granița URSS

Apropo, pe podul care trecea peste Prut și separa România și RSSM a avut loc un caz interesant. Cunoscutul fotoreporter Igor Zenin a declarat pentru Sputnik Moldova că în centrul podului s-a instalat un piedestal cu o torță simbolică, unde urma să aibă loc transmiterea focului.

”Eram atunci angajat fotograf la ziarul ”Chișinăul de Seară” și așteptam momentul solemn de trecere a graniței URSS. La un moment dat, sportivii au apărut: au fost aproximativ 50 de oameni care alergau din partea românească și aproximativ același număr de sportivi de-ai noștri. Echipa românească și cea moldovenească mergeau într-un pas, ceea ce a provocat vibrația podului. Construcția a început să se clatine rău și ne-am gândit că acum, cu toată mulțimea și cu piedestalul, ne vom pomeni în Prut”, își amintește Zenin, râzând.
Олимпийский огонь в 1980 году
Piotr Bolotnicov cu Torța Olimpică în mână

Dar totul s-a sfârșit cu bine. După transmiterea focului, simbolul etern al Jocurilor Olimpice, procesiunea solemnă s-a îndreptat spre Chișinău. Apropo, pentru a asigura securitatea participanților, au fost întreprinse măsuri dure de precauție: alergătorii au fost păziți cu atenție, iar ștafeta însăși a fost însoțită de un microbuz blindat cu diverse echipamente și o torță de rezervă.

Олимпийский огонь в 1980 году
Startul ștafetei de la Leușeni

"Zburam, de parcă aveam aripi"

Cartierul Sculeni din Capitală a fost primul care a întâmpinat flacăra „sacră” a celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice. Procesiunea a ajuns în Capitală pe strada Kuibîșev, api pe Calea Ieșilor.

Serghei Cupțov, unul dintre participanții la ștafetă, a alergat anume în această parte a orașului, pe lângă combinatul ”ISCOJ” (”ИСКОЖ”). Sportivul a povestit că selecta alergătorii după două criterii: pregătirea fizică și meritele sportive.

”Toți doritorii au alergat un kilometru - anume acestă distanță urma să fie parcursă de cel care ducea torța. Acestea au fost competiții de viteză, iar în funcție de rezultate erau selectați cei mai buni. Dar rezultatele cursei de calificare nu garantau participarea la ștafetă - era preferabil să mai avem un anumit statut sportiv. Eu am avut noroc - am fost multiplu campion al Moldovei la toate categoriile masculine și, prin urmare, am putut să fac parte din echipă”, a declarat interlocutorul.

Олимпийский огонь в 1980 году
Participanții la alergare

La ștafetă au participat și unii sportivi de clasă superioară. Astfel, Cupțov a primit flacăra de la legendarul sportiv din Moldova Guzman Kosanov, care în 1960 a câștigat medalia de argint la Olimpiada de la Roma.

Pe vremea Jocurilor Olimpice de la Moscova, Kosanov avea deja 45 de ani și, părăsind sportul de performanță, activa în calitate de director al școlii din Alma-Ata. Serghei Petrovici își amintește de campionul de cândva că nu mai era în cea mai bună formă, iar organizatorii ștafetei au încercat să-l liniștească: „Ei, nu-i nimic, Guzman, tu ai să alergi mai puțin, dar atunci Serioja va alerga mai mult în locul tău”.

În pofida la toate întâmplările, și acum, peste ani, Cupțov vorbește înflăcărat despre acea zi fierbinte de iulie, când a alergat pe segmentul său de drum, fiind aplaudat și adulat de mulțime. Flacăra olimpică a aprins nu numai torțele sportivilor, ci și mii de inimi ale oamenilor.

"Sunt o persoană foarte cumpătată, dar chiar și pe mine m-a impresionat foarte mult acea atmosferă care predomina în acele zile la Chișinău. Nu voi uita niciodată mulțimea imensă, au fost un număr incredibil de oameni. Am simțit o ascensiune emoțională incredibilă și de parcă zburam, de parcă aveam aripi", a declarat sportivul.
Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Locuitorii Moldovei îi întâmpină pe sportivi

"Și când mă gândesc că au trecut deja 40 de ani…"

Flacăra Olimpică care a fost dusă prin sectorul Sculeni s-a îndreptat spre Piața Victoriei (în prezent Piața Marii Adunări Naționale - n.r.). Aici au fost organizate acțiuni de amploare unde trecerea era permisă doar în baza invitațiilor.

În piață, în inima Chișinăului, a avut loc ceremonia solemnă de aprindere a focului cu participarea sportivului Viktor Bolișov, unul dintre cei mai puternici săritori în înălțime din URSS.

Олимпийский огонь
© Photo : Игонь Зенин, из личного архива
Viktor Bolișov aprinde Flacăra Olimpică la Chișinău

Laurenția Zaharia este una dintre participantele la acele evenimente. În 1980 ea avea 9 ani și împreună cu alți copii a fost implicată în acțiunile care se desfășurau în Piață.

”A fost o scenă de dans cu elemente de gimnastică. Am repetat pe stadionul școlii timp de două săptămâni. Aveam o uniformă specială - pantaloni scurți, tricouri și umbrele cu simboluri olimpice pe care le-am fluturat în timpul spectacolului. Ne-am pregătit și am așteptat atât de mult pentru această zi și a trecut ca o clipă. Dar îmi amintesc în continuare acel sentiment înălțător, de credință și speranță pentru realizări mărețe, care domnea peste tot atunci", a declarat Laurenția pentru Sputnik Moldova.
Олимпийский огонь в 1980 году
Ștafeta Focului Olimpic în Piața Victoriei

În aceeași zi, focul a rămas la hotelul ”Inturist”, (Național), pentru ca în dimineața zilei următoare să meargă în sectorul Râșcani al Capitalei.

”Nu fac comerț cu memoria olimpică”

Conducerea RSSM s-a pregătit minuțios de ștafetă. Astfel, magistrala principală din sectorul Râșcani - bulevardul Moscovei, pe care urma să se desfășoare alergarea, a fost reconstruită. Aici a fost înlăturat gazonul ce separa sensurile și a fost turnat asfalt de înaltă calitate.

Олимпийский огонь
Asfaltarea bulevardului Moscovei în anul 1980

Este simbolic faptul că flacăra olimpică a părăsit Chișinăul tocmai prin bulevardul Moscovei și, ocolind strada Studenților, a mers în nordul Moldovei. Ștafeta a trecut prin orașele Orhei, Bălți, Edineț, Briceni, iar apoi prin Ucraina a mers mai departe spre Moscova.

Олимпийский огонь в 1980 году
Traseul Ștafetei Torței Olimpice prin Moldova, iulie 1980

Fiecărui sportiv i-a fost lăsată torța olimpică, cu care a alergat pe segmentul său și a primit o medalie comemorativă, precum și un certificat de onoare. Participanta la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț Raisa Levițkaia a spus că a reușit să-și păstreze torța și uniforma olimpică. Pentru ea, acestea îi provoacă emoții speciale, care chiar și acum, după 40 de ani, îi amintesc de ziua în care a parcurs segmentul său de drum sub soarele din iulie.

”În anii optzeci, colecționarii au încercat să-mi cumpere o torță de la mine, au oferit sume pentru care era foarte posibil să cumperi un apartament sau o mașină. Da, și acum am auzit că o torță poate fi vândută cu 350 de mii de lire sterline. Dar acest lucru este exclus, aceste amintiri nu pot fi cumpărate pe bani, iar torța deja i-am lăsat-o moștenire nepotului meu. Nu fac comerț cu memoria olimpică", a conchis interlocutoarea.
Олимпийский огонь
© Photo : Раиса Левицкая, из личного архива
Raisa Levițki, participant la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț

"Сândva erau alte valori"

Pe lângă participanții la ștafeta Focului Olimpic, astăzi în Moldova puteți găsi alți martori ai festivalului sportiv unic din 1980, care a rescris pentru totdeauna istoria republicii sovietice. Alla Ojoga și soțul ei Vladimir erau studenți ai Universității de Stat din Moldova, care au avut norocul să fie selectați ca să fie interpreți-ghid la Moscova și Leningrad - au deservit turiștii din România.

"Eram o fată simplă dintr-o familie de țărani, părinții mei nu au visat niciodată că voi merge la Moscova pentru a lucra la Olimpiadă. Atunci erau oportunități complet diferite pentru toată lumea, iar oamenii erau mai deschiși, bucuroși, nu la fel de mercantili ca acum. Erau alte valori - pace, patrie, prietenie. Ne lipsesc aceste lucruri”, a mărturisit Alla.
Олимпийский огонь
© Photo : Алла Ожога, из личного архива
Vladimir și Alla Ojog

Ștafeta memoriei

Au trecut 40 de ani din ziua în care Moldova sovietică și-a deschis brațele pentru a primi ștafeta Focului Olimpic. Republica și-a îndeplinit cu demnitate sarcina de a primi flacăra pe teritoriul URSS și de a o transmite mai departe. 40 de ani au trecut ca o zi de iulie, iar o zi de iulie - ca 40 de ani.

Atâta timp cât trăiesc oamenii care au făurit istoria cu propriile mâini și pot să transmită amintirile mai departe, este vie și Olimpiada. Este o adevărată ștafetă a memoriei, a valorilor comune și a păcii.

Așadar, nu a fost în zădar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

44
Tagurile:
Focul Olimpic, Moldova

Загрузка...
Ludovic Orban și Klaus Iohannis

Știrea nopții: HOTĂRÂREA privind prelungirea stării de alertă și măsurile luate integral

50
Rămân valabile restricții impuse până acum – inclusiv interzicerea organizării şi desfăşurării de mitinguri și demonstraţii, în condițiile în care au loc asemenea manifestări contra măsurilor luate de autorități.

BUCUREȘTI, 16 iul – Sputnik. Guvernul a adoptat HOTĂRÂREA privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și MĂSURILE care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Actul normativ a fost prezentat de vicepremierul Raluca Turcan care a arătat că rămân valabile restricții impuse până acum – inclusiv interzicerea organizării şi desfăşurării de mitinguri și demonstraţii, în condițiile în care au loc asemenea manifestări contra măsurilor luate de autorități.

Rămâne valabilă purtarea obligatorie a măștii în spațiile publice închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Prezentăm mai jos textul integral al Hotărârii de Guvern și al Măsurilor

„Guvernul României adoptă prezenta HOTĂRÂRE

Art. 1 – Începând cu data de 17 iulie 2020, se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi completările ulterioare, și prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 515 din 16 iunie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2 – Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire şi control al infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri, precum şi instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:

a) anexa nr. 1 – „Măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns“;

b) anexa nr. 2 – „Măsură pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor“;

c) anexa nr. 3 – „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc“.

Art. 3 – În aplicarea dispoziţiilor art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările ulterioare, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional.

Art. 4 – Regimul contravenţional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-3 este cel stabilit la art. 64 – 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare.

Art. 5 – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6 – Actele emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, își mențin aplicabilitatea în măsura în care dispoziţiile acestora nu contravin măsurilor stabilite în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. coordonarea operaţională a serviciilor publice de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în condiţiile art. 54 şi 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, cu modificările ulterioare;

2. coordonarea operaţională a poliţiei locale, în condiţiile art. 50 – 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, cu modificările ulterioare.

Art. 2 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. Se instituie obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi de a stabili programul de lucru al angajaţilor, potrivit art. 19 din Legea nr. 55/2020, cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

2. Furnizorii de servicii sociale de tip rezidenţial îşi organizează programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente.

Art. 3 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabileşte desfăşurarea în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară, precum şi a activităţii Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

Art. 4 – (1) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 1 se pune în aplicare de către unităţile teritoriale pentru situaţii de urgenţă, respectiv de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă.

(2) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 2 se pune în aplicare de către Poliţia Română, prin inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

(3) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 2 se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(4) Măsura prevăzută la art. 3 se pune în aplicare de către instituţiile la nivelul cărora sunt organizate centrele operative pentru situaţii de urgenţă, respectiv centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.

Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilește următoarea măsură:

1. În spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

Art. 2 – Respectarea aplicării măsurii prevăzută la art. 1 pct. 1 se urmăreşte de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. Pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 sunt interzise organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit pct. 2 – 11.

2. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

3. Competiţiile sportive organizate în aer liber sau în bazine acoperite ori aflate în aer liber se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

4. În condiţiile pct. 2, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

5. Prevederile pct. 2-4 nu se aplică în cazul sporturilor de contact.

6. Activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, precum şi evenimentele culturale în aer liber pot fi desfăşurate în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 44 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

7. În condiţiile pct. 6, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleaşi familii, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

8. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, se desfăşoară în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

9. Se interzic activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

10. Se interzice participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 20 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

50
Tagurile:
Stare de alertă, hotărâre, Guvern
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...