Schimb valutar

Curs valutar: Cum vom schimba euro și dolarii la început de săptămână

630
(reînnoit 11:30 06.10.2019)
Curs valutar BNM pentru 7 octombrie: La început de săptămână, leul moldovenesc va continua tendința de depreciere în raport cu principalele valute de referință. Iată ce se întâmplă cu euro și dolarul.

CHIŞINĂU, 6 Oct – Sputnik. Tendința de depreciere a monedei naționale în raport cu principalele valute de referință se va menține și luni, 7 octombrie. Excepție face dolarul american, care se va ieftini cu 2 bani.

În comparație cu zilele de weekend, un euro va costa 19,46 lei, cu 4 bani mai scump. Timp de o săptămână, prețul euro a crescut cu 10 bani.

La cursul valutar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru luni, 7 octombrie, un dolar american echivalează cu 17,71 lei, un euro – cu 19,46 lei, o hrivnă ucraineană – cu 72 de bani, un leu românesc – cu 4,09 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 27 de bani.

630
Tagurile:
Dolari, euro, Curs valutar

Înapoi în istorie: Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol

103
(reînnoit 09:28 19.04.2021)
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
Capitala Republicii Moldova este plină de monumente și clădiri care s-au păstrat în timp și care ne pot arăta în prezent cum era orașul acum un secol.

Echipa Sputnik Moldova vă propune să călătoriți în timp - să faceți o excursie prin cele mai vechi locuri care s-au mai păstrat.

Chișinăul anilor 30 ai secolului trecut are o istorie bogată ce merită știută. Unele monumente arhitecturale care datează de atunci au fost deja renovate, altele încă au nevoie de un nou suflu, dar toate încă își păstrează încărcătura istorică.

Noi vă prezentăm Chișinăul de acum aproape un secol și vă arătăm ce s-a schimbat și ce a mai rămas din Chișinăul interbelic. Faceți o călătorie în timp alături de Echipa Sputnik Moldova.

103
  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene. Este un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională. Gimnaziul particular pentru fete a fost fondat în 1864 de către Liubovi Beliugova.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Liceul militar "Regele Ferdinand I" și Catedrala „Schimbarea la Față”. Catedrala o găsim și astăzi la intersecția străzilor Serghei Lazo și Ștefan cel Mare, iar în fosta clădire a liceului militar acum este sediul Serviciului de Informații și Securitate.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostei Bănci Urbane, iar din 1978 este Sala cu Orgă. Este un monument de arhitectură de însemnătate naţională. Edificiul a fost construit în stil eclectic cu forme neoclasice şi baroce, tipic pentru clădirile publice de la începutul secolului XX. Construcţia a început în 1903 şi s-a finisat în 1911, iar între anii 1975 – 1978 clădirea a fost reconstruită pentru a deveni sală cu orgă.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt, bustul scriitorului Alexandr Pușkin.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostei Dume orăşeneşti, iar în prezent este clădirea Primăriei Capitalei. Construcţia sediului Dumei a fost încheiată în anul 1902. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost aproape în totalitate distrusă, fiind reconstruită în anii postbelici după fotografiile edificiului.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Aceasta este clădirea fostei comunităţi a surorilor medicale „Crucea Roşie a mănăstirii Hârbovăţ”, amplasată pe strada Vlaicu Pârcălab 46. În prezent, aici este amplasat sediul Consiliului Audiovizualului și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a găzduit anterior Muzeul zoo-agricol şi al meşteşugurilor populare. Muzeul a fost fondat de Zemstvă în 1889. Edificiul este un monument de arhitectură de însemnătate naţională.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Catedrala Nașterea Domnului este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este un monument de arhitectură de însemnătate națională.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clopotniţa catedralei Nașterea Domnului.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Piața Marii Adunări Naționale, iar în imediata apropiere a pieței se află Arcul de Triumf, Catedrala Mitropolitană, Casa Guvernului, precum și Grădina Publică Ștefan cel Mare.

  • Cum s-a schimbat Chișinăul în aproape un secol
    © Sputnik Caraus Mihai/Ion Ștefăniță

    Clădirea fostului azil pentru bătrâni este un monument de arhitectură de însemnătate locală. Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu reminiscenţe ale stilului neoclasic. În prezent, aici se află Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Tagurile:
poze, foto, chișinău

Загрузка...
Встреча президента Молдовы Майи Санду и украинского лидера Владимира Зеленского

Istoric: Ucraina are pretenții teritoriale față de Moldova - ce vor face Sandu și Zelenski

709
(reînnoit 15:48 18.04.2021)
Autoritățile din Ucraina au pretenții teritoriale față de Moldova, solicitându-i să plătească arenda pentru utilizarea unei părți nesemnificative de coastă de către republică în portul Giurgiulești.

CHIȘINĂU, 18 apr - Sputnik, Andrei Petric. Pământul cedat odinioară Moldovei de Ucraina în cadrul unui tratat internațional a devenit din nou subiectul regretului unor oficiali și al unei părți a opiniei publice a țării vecine. Este vorba despre partea nesemnificativă de coastă a Mării Negre unde a fost construit portul Giurgiulești. 

Printre cei mai înrăiți oponeniți ai așa-zisului „transfer ilegal” de pământ către Moldova se află primarul  orașului ucrainean Reni, Igor Plehov. El a decis cu toată seriozitate să ceară plată pentru „arendă” portului moldovenesc Giurgiulești în favoarea comunității Reni.

Ce a generat aceste acțiuni neprietenoase ale Ucrainei față de Moldova și cu ce se va încheia totul? Răspunsul la această întrebare l-a oferit în emisie la Radio Sputnik Moldova istoricul Igor Ivanenko.

"Atât Zelenski, cât și Sandu sunt interesați să demonstreze succesul în relațiile dintre cele două țări în fața partenerilor lor europeni și de peste mări, pentru a arăta că integrarea în UE se desfășoară conform planului, iar problemele statelor sunt rezolvate cu succes", a spus interlocutorul. 

Potrivit expertului, este puțin probabil ca această dispută teritorială să aibă loc la nivelul relațiilor dintre cei doi șefi de stat, adică, din proprie inițiativă, Sandu și Zelenski cel mai probabil nu vor discuta acest subiect.

"Dar politicienii ucraineni vor fi supuși unei presiuni serioase, în special din partea mai multor partide de opoziție. Vreau să menționez că această problemă este discutată activ în postările de pe rețelele sociale ale utilizatorilor din sudul Basarabiei", a adăugat istoricul.

În opinia sa, pretențiile față de portul Giurgiulești sunt cauzate nu atât de revendicările teritoriale, cât și de starea deplorabilă a portului din Reni, care a pierdut o pondere semnificativă din traficul de marfă.

709
Tagurile:
Moldova, Ucraina
Tematic
Analist MGIMO: Noul președinte Maia Sandu poate fi comparată cu Nikol Pashinyan
Cum comentează Kremlinul întrevederea Erdogan - Zelenski
Crimeea a comentat promisiunea pe care i-a făcut-o Erdogan lui Zelenski

Загрузка...

Avioanele de cercetare NATO efectuează zboruri frecvente în apropierea frontierelor Rusiei

0
Avioanele NATO și-au bătut propriul record în ultima săptămână. S-au apropiat de granițele rusești de 58 de ori. Potrivit Ministerului Apărării al Rusiei, cercetașii străini organizau provocări deliberate.

Au zburat într-atât de aproape, încât rușii au fost nevoiți să ridice în cer avioane de vânătoare și să alunge aviația Alianței. Ce încearcă să descopere avioanele NATO pe coasta peninsulei Kamceatka și pe coasta Mării Negre? Și de ce monitorizează linia de demarcație dintre Ucraina și republicile nerecunoscute din Donbas?

0
Tagurile:
Rusia, NATO, avioane

Загрузка...