Mere

Jale mare ce se întâmplă cu merele în Moldova: Indignarea producătorilor, la cote maxime

287
(reînnoit 09:07 09.09.2019)
Producătorii de mere cer ajutorul statului: peste 50% din recolta de mere este bună doar pentru suc, iar procesatorii locali oferă un preț de două ori mai mic decât în alte țări. Este previzibil că prețul merelor proaspete va crește – producătorii vor încerca să-și recupereze investiția.

CHIȘINĂU, 9 sept – Sputnik, Eleonora Lisnic. Producătorii de mere, membri ai Asociației „Moldova Fruct”, își exprimă „indignarea față de prețurile derizorii oferite de fabricile de procesare”.

Pentru merele destinate producerii sucului concentrat, procesatorii din Republica Moldova oferă un preț de aproape două ori mai mic decât cel oferit în Polonia, Ucraina și România, susține „Moldova Fruct”.

Solicită ajutorul statului și doresc afaceri cu procesatori străini

Supărați pe procesatorii locali, producătorii „invită fabricile de procesare din Polonia, România și Ucraina să negocieze achiziționarea unei cantități de cca 200 de mii de tone de mere destinate procesării”. 

Producătorii de mere și-au exprimat indignarea și nemulțumirea într-un apel expediat pe 2 septembrie premierului Maia Sandu, Ministerului Agriculturii, Comisiei parlamentare pentru agricultură și Consiliului Concurenței.   

Prețurile la mere practicate de procesatori din UE și cei moldoveni

În mesajul către autorități, „Moldova Fruct” a subliniat că „pragul de jos al prețurilor la merele destinate procesării în țările din UE este determinat de prețul care va fi stabilit în Polonia”. 

În sezonul 2019-2020, prețul va fi de aproximativ 150 de euro pentru o tonă (3.000 lei).

„Acest lucru se datorează reducerii de 2,2 ori a volumului de mere disponibile pentru procesare” în Polonia, „unde producția globală de mere se reduce cu cca 44% în 2019 față de anul 2018, respectiv de la 4.880 de mii de tone la 2.710 mii de tone”, precizează asociația.

Conform cercetărilor efectuate de Asociația „Moldova Fruct”, „la data de 30 august 2019 prețurile medii (fără TVA) plătite de fabricile de procesare pentru merele achiziționate au fost după cum urmează: Polonia - 130 euro/tona, România – 113 euro/tona, Ucraina – 105 euro/tona, în Republica Moldova – 65 euro/tona”.

„Prețurile de cost la producerea merelor în țările menționate sunt aproximativ la același nivel: de 100-112 euro per tonă”, precizează Asociația.

Merele, afectate de ploile cu grindină în proporție de peste 50%

Conform prognozei „Moldova Fruct”, în anul 2019, în Republica Moldova se așteaptă o recoltă globală de mere de cca 670 de mii de tone.

Din cauza ploilor violente cu grindină și furtuni, care au afectat negativ livezile în 2019, aproximativ 370 de mii de tone de mere (peste 50% din total) nu au aspect comercial și sunt bune doar pentru procesare.

„Moldova Fruct” solicită convocarea în regim de urgență a ședinței Consiliului pe filiera de produs „legume – fructe proaspete și procesate”, cu participarea reprezentanților producătorilor de fructe, a fabricilor de procesare a fructelor și a Consiliului Concurenței, pentru a discuta modul de formare a prețurilor pentru merele destinate procesării în anul 2019.

Merele în stare proaspătă vor fi mai scumpe

Recolta de mere de anul acesta este bună, chiar mai mare cu vreo 5 mii de tone (1%) decât cea din 2018, însă fructele sunt de o calitate mai redusă din cauza ploilor cu grindină din mai-iunie.

Ploile cu grindină au afectat în special livezile de meri din nordul Republicii Moldova, cum ar fi cele din Briceni și Edineț, care, de regulă, furnizau fructe de o calitate superioară, a declarat pentru Sputnik președintele Asociației „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi.

În situația în care mai puțin de 50% din recolta de mere va fi propusă pentru consum în stare proaspătă, pe piața internă și externă, este previzibil că prețul acestor fructe va crește în Republica Moldova, comparativ cu anul trecut.

Producătorii de mere vor fi nevoiți să majoreze prețul, pentru a-și acoperi investiția făcută.

Vitalie Gorincioi a evitat să estimeze cu cât anume va crește prețul merelor, menționând că acest aspect va deveni clar mai târziu.

Totodată, Vitalie Gorincioi a precizat că Republica Moldova va fi în măsură să satisfacă cererile pentru exportul de mere de calitate superioară, în volum total anual de vreo 200-220 de mii de tone.

287
Tagurile:
Moldova, agricultori
Tematic
Alertă în piețe și magazine la fructe și legume: 78% din cei verificați - amendați
Primele căpșune autohtone în piețe și magazine
Alarmant: Otrava pe care o cumpărăm din piețe și magazine - Video
Vaccinul Sputnik V

Expert: Este oare posibilă producerea vaccinului ”Sputnik V” în Moldova

116
Virologul rus, doctor în științe medicale, cercetător principal la Centrul de epidemiologiei și microbiologiei ”Gamalei ”, Anatoli Altștein a vorbit despre complexitatea producerii vaccinurilor.

CHIȘINĂU, 10 apr – Sputnik. Moldova rămâne cu mult în urma țărilor dezvoltate în ceea ce privește vaccinarea împotriva coronavirusului. Este oare posibilă producerea vaccinurilor chiar în Moldova - la această întrebare a răspunsul în studioul Sputnik Moldova virusologul rus, doctor în științe medicale, cercetător principal la centrul de Cercetări Științifice în domeniul epidemiologiei și  microbiologiei ”Gamalei ”, Anatoli Altștein.

Vaccinul rusesc ”Sputnik V”, cel mai popular printre moldoveni>>>

"Nu aș da un răspuns pozitiv la această întrebare. Din câte știu, în Moldova nu au fost produse alte vaccinuri, am îndoieli în ceea ce privește dezvoltarea virologiei în Moldova", a declarat savantul.

Pentru Republica Moldova este mai simplu să cumpere vaccinul, nu să-l producă, este sigur expertul.

”Trebuie să existe virologi calificați, este necesar să fie instruiți laboranți, toată această procedură durează. Dacă în Moldova  nu există o industrie gata pregătită, atunci este mai oportun ca vaccinul să fie cumpărat din alte țări unde aceasta este  dezvoltată”, a menționat  Altștein.

Producerea vaccinurilor este un proces științific complex și nu poate fi pus rapid pe roate.

Germania, pe punctul de a începe negocierile cu Rusia pentru vaccinul ”Sputnik V”>>>

"Principalele țări producătorii de vaccinuri sunt China, India, Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Belgia. SUA au o industrie imensă în acest sens. Nu este oportun ca Moldova să înceapă propria producție de vaccinuri. Specialiștii evident pot fi instruiți, dar aceasta va lua mult timp ", - a conchis interlocutorul.
116
Tagurile:
Sputnik V, vaccin
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Militari din Moldova și SUA la JCET-2021

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

1253
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Serghei Reabkov
© Sputnik / Александр Натрускин

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Militari ai armatei SUA și avioane militare americane
© Sputnik / Евгений Биятов

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

1253
Tagurile:
Moldova, SUA, Exerciții militare

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Sondaj de ultimă oră: Diana Șoșoacă face praf partidele!

0
(reînnoit 07:34 13.04.2021)
Azi, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Senatului va judeca sesizarea grupului PNL împotriva Dianei Şoşoacă. Prezentăm, în exclusivitate, rezultatele unui SONDAJ care arată opinia românilor față de încercarea partidelor de o opri pe senatoarea independentă

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Prin vocea Alinei Gorghiu, PNL a sesizat Biroul permanent al Senatului în legătură cu atitudinea și activitatea senatoarei independente Diana Șoșoacă.

Biroul Permanent a trimis Comisiei juridice o sesizarea în care liberalii propun ”eliminarea unei probleme care se perpetuează de la începutul legislaturii în Parlamentul României: comportamentul necorespunzător, nociv şi neregulamentar al doamnei senator Diana Iovanovici-Şoşoacă”.

Astfel, liberalii, care au susținut manifestările ilegale și violente în care instituții ale statului – și mai ales Parlamentul – au fost terfelite și insultate mai grav ca oricând, scriu acum că este ”inadmisibil să mai tolerăm ca parlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă să sfideze orice normă legală şi orice regulă a bunului-simţ în cea mai prestigioasă instituţie a ţării (…) o asemenea atitudine reprezintă o gravă ofensă adusă atât Parlamentului, cât şi românilor”.

Liberalii o acuză pe Diana Șoșoacă de instigare la ”ură şi haos în luările de cuvânt din plenul Senatului, jigneşte, aduce ofense şi grave acuzaţii neîntemeiate, utilizează discurs homofob, xenofob, extremist” – dar nu dau exemple!

Ca o paranteză, aceeași liberali erau mândri de prezența printre ei a lui Gigi Becali, parlamentar și europarlamentar, dar atunci nu mai erau deranjați de excesele de limbaj ale acestuia! 

Precizăm că intervențiile senatoarei Diana Șoșoacă sunt publice, fiind postate pe site-ul Senatului – și nu am găsit în ele aspecte de tip ”homofob, xenofob, extremist”… decât dacă apărarea credinței și tradițiilor românești presupune toate astea!

În aceste condiții, multă lume a tras concluzia că liberalii și celelalte partide vor, prin sesizarea lor, să-i închidă gura senatoarei!

Voci din spațiul public consideră că ”mafia politică” s-a speriat de Diana Șoșoacă și vrea să o reducă la tăcere, așa a urmărit, fără succes, în cazul lui Vadim Tudor.

În aceste condiții, am realizat un sondaj pe site-ul agenției noastre, lansând o singură întrebare: ”Vor partidele și grupurile de interese să o blocheze pe Diana Șoșoacă?”

Sondajul propunea trei variante de răspuns:

  • DA – Diana Șoșoacă le dă în vileag secretele și faptele de care nu se vorbește
  • NU – Diana Șoșoacă trebuie sancționată, a depășit limitele
  • Nu știu

Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 10 aprilie 2021, pe internet, pe sistemul un singur vot pentru un IP.

Iată rezultatele celor 1373 de voturi exprimate:

  • 89.5% (1228 persoane) – au votat DA – Diana Șoșoacă le dă în vileag secretele și faptele de care nu se vorbește
  • 9.2% (127 persoane) – au votat NU – Diana Șoșoacă trebuie sancționată, a depășit limitele
  • 1.3% (18 persoane) – au ales opțiunea ”Nu știu”

Deci, un scor covârșitor în favoarea ”senatoarei fenomen” – și un semnal negativ pentru partidele și grupurile de interese care vor să o blocheze pe Diana Șoșoacă să le dă în vileag secretele și faptele de care nu se vorbește.

De remarcat că decizia de a vota nu a fost una ușoară – numai 1 din 6 care au citit textul sondajului au decis să voteze. Cum se traduce asta? Cel mai probabil, teama de partide și grupurile de interese i-a făcut pe români reticenți în a-și exprima votul.

Oricum, este un scor zdrobitor, care arată clar susținerea românilor pentru Diana Șoșoacă.

0
Tagurile:
Sputnik, Diana Șoșoacă, Sondaj

Загрузка...