Încălcările nesemnificative care au fost constatate de către Misiunea CSI nu pot influența asupra rezultatelor alegerilor, au declarat luni membrii delegației în cadrul unei conferinței de presă.

Observatorii au menționat activitatea profesionistă a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova și nivelul organizării procesului electoral. Totuși, potrivit observatorilor, „criteriile de determinare a numărului și a locului amplasării secțiilor de votare peste hotare ar fi putut fi precizate”.

© Sputnik / Irina Leahova

Observatori CSI

De asemenea, membrii Misiunii consideră că activitatea organizatorilor alegerilor, din momentul demarării campaniei electorale și până la încheierea acesteia, a fost orientată spre asigurarea respectării normelor legislative. Potrivit observatorilor din partea CSI, procedura de întocmire a listelor alegătorilor a decurs în conformitate cu legislația electorală a țării.

© Sputnik / Miroslav Rotari

Cum au votat moldovenii la Referendumul din 24 februarie - rezultate preliminare

În rapoartele lor, observatorii au menționat puținele încălcări, care însă nu au avut cum să influențeze rezultatele alegerilor. Monitorizând procesul de numărare a voturilor, observatorii au constatat că procedura s-a desfășurat conform legii.

„Alegerile au avut loc în conformitate cu Constituția și Codul electoral ale Republicii Moldova. S-au desfășurat pe bază de concurență, deschis și public. CEC, împreună cu organele electorale subordonate, au asigurat în timpul desfășurării alegerilor realizarea drepturilor cetățenilor de a-și exprima liber voința”, se spune în declarația observatorilor din partea CSI.

„Alegerile s-au desfășurat suficient de deschis, în baza Constituției, fiind asigurată posibilitățile de exprimare a voinței. În fiecare țară, dreptul electoral este realizat în mod diferit. Însă acest lucru ține de competența statului. Jurnaliștii unor posturi TV și mass-media ruse nu au fost admiși pentru a reflecta alegerile din Moldova, fiind opriți pe aeroport și întorși acasă”, a declarat Leonid Kalașnikov, președintele Comitetului Dumei de Stat a Federației Ruse pentru afaceri cu CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții.

Potrivit acestuia, atenția observatorilor a fost concentrată asupra prevederilor Convenției privind standardele alegerilor democratice, drepturile și libertățile electorale în țările CSI, care a fost semnată la Chișinău.

Convenția prevede inclusiv modul de participare a mass-media în procesul electoral.

„Am atras atenția reprezentanților CEC asupra încălcării flagrante a acestei Convenții, asupra faptului că mijloacelor de informare ruse nu li s-a permis să evalueze alegerile, pregătirea către acestea, și să difuzeze liber această informație”, a menționat Kalașnikov.

© Sputnik / Miroslav Rotari

Rezultate preliminare, 99,07% : cum arată componența viitorului Parlament

Pentru prima dată, alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza unui sistem mixt: proporțional și majoritar, într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale – 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Concomitent cu alegerile parlamentare a avut loc și un referendum consultativ la care cetățenii urmau să se pronunțe dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61 și dacă susțin ideea ca poporul să poată revoca din funcție deputații dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile pe care le au.

Conform rezultatelor procesării a 99,07% din procesele verbale ale secțiilor de votare, socialiștii sunt pe primul loc cu 31,31% pe listele de partid, blocul electoral ACUM a acumulat 26,54%, democrații – 23,77%, partidul „Șor” – 8,36% din voturi. Celelalte partide nu au trecut pragul electoral de 6%.

Deocamdată, nici o formațiune care a acces în Parlament nu dispune de numărul necesar de voturi pentru a forma de sine stătător majoritatea parlamentară.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.