Încălcările nesemnificative care au fost constatate de către Misiunea CSI nu pot influența asupra rezultatelor alegerilor, au declarat luni membrii delegației în cadrul unei conferinței de presă.

Observatorii au menționat activitatea profesionistă a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova și nivelul organizării procesului electoral. Totuși, potrivit observatorilor, „criteriile de determinare a numărului și a locului amplasării secțiilor de votare peste hotare ar fi putut fi precizate”.

© Sputnik / Irina Leahova

Observatori CSI

De asemenea, membrii Misiunii consideră că activitatea organizatorilor alegerilor, din momentul demarării campaniei electorale și până la încheierea acesteia, a fost orientată spre asigurarea respectării normelor legislative. Potrivit observatorilor din partea CSI, procedura de întocmire a listelor alegătorilor a decurs în conformitate cu legislația electorală a țării.

© Sputnik / Miroslav Rotari

Cum au votat moldovenii la Referendumul din 24 februarie - rezultate preliminare

În rapoartele lor, observatorii au menționat puținele încălcări, care însă nu au avut cum să influențeze rezultatele alegerilor. Monitorizând procesul de numărare a voturilor, observatorii au constatat că procedura s-a desfășurat conform legii.

„Alegerile au avut loc în conformitate cu Constituția și Codul electoral ale Republicii Moldova. S-au desfășurat pe bază de concurență, deschis și public. CEC, împreună cu organele electorale subordonate, au asigurat în timpul desfășurării alegerilor realizarea drepturilor cetățenilor de a-și exprima liber voința”, se spune în declarația observatorilor din partea CSI.

„Alegerile s-au desfășurat suficient de deschis, în baza Constituției, fiind asigurată posibilitățile de exprimare a voinței. În fiecare țară, dreptul electoral este realizat în mod diferit. Însă acest lucru ține de competența statului. Jurnaliștii unor posturi TV și mass-media ruse nu au fost admiși pentru a reflecta alegerile din Moldova, fiind opriți pe aeroport și întorși acasă”, a declarat Leonid Kalașnikov, președintele Comitetului Dumei de Stat a Federației Ruse pentru afaceri cu CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții.

Potrivit acestuia, atenția observatorilor a fost concentrată asupra prevederilor Convenției privind standardele alegerilor democratice, drepturile și libertățile electorale în țările CSI, care a fost semnată la Chișinău.

Convenția prevede inclusiv modul de participare a mass-media în procesul electoral.

„Am atras atenția reprezentanților CEC asupra încălcării flagrante a acestei Convenții, asupra faptului că mijloacelor de informare ruse nu li s-a permis să evalueze alegerile, pregătirea către acestea, și să difuzeze liber această informație”, a menționat Kalașnikov.

© Sputnik / Miroslav Rotari

Rezultate preliminare, 99,07% : cum arată componența viitorului Parlament

Pentru prima dată, alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza unui sistem mixt: proporțional și majoritar, într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale – 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Concomitent cu alegerile parlamentare a avut loc și un referendum consultativ la care cetățenii urmau să se pronunțe dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61 și dacă susțin ideea ca poporul să poată revoca din funcție deputații dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile pe care le au.

Conform rezultatelor procesării a 99,07% din procesele verbale ale secțiilor de votare, socialiștii sunt pe primul loc cu 31,31% pe listele de partid, blocul electoral ACUM a acumulat 26,54%, democrații – 23,77%, partidul „Șor” – 8,36% din voturi. Celelalte partide nu au trecut pragul electoral de 6%.

Deocamdată, nici o formațiune care a acces în Parlament nu dispune de numărul necesar de voturi pentru a forma de sine stătător majoritatea parlamentară.

Poliția oalndeză s-a confruntat cu mulțimile care a sfidat starea de asediu la Haga, Amsterdam, Eindhoven, Enschede, Venlo, Stein, Roermond, Oosterhout, Breda și în alte părți ale țării pentru a doua zi consecutiv, duminică.

Cel puțin 190 de persoane, inclusiv minori, au fost reținute doar în Amsterdam, unde aproximativ 1 500 de protestatari s-au adunat în piața centrală a Muzeului, potrivit presei locale.

În timp ce majoritatea manifestanților erau pașnici, unii stând liniștiți cu pancarte, autoritățile au declarat că întreaga adunare este ilegală în conformitate cu actualele reguli de lockdown anti-Covid, iar poliția a dispersat-o cu forță folosind tunuri de apă și bastoane.

În Eindhoven, sute de protestatari s-au ciocnit cu poliția, aruncând focuri de artificii și pietre asupra ofițerilor și camionetelor poliției, în timp ce polițiștii atacau mulțimea și foloseau gaze lacrimogene împotriva manifestanților.

Între timp, un grup de protestatari din Enschede au încercat să spargă ferestrele la Medisch Spectrum Twente, forțând spitalul să solicite securitate suplimentară.

​Mai târziu, seara, mai multe incendieri puteau fi observate pe străzile din Haga, protestatarii ar fi incendiat și o motocicletă a poliției după ce l-au forțat pe un ofițer să fugă.

​Primarul din Venlo a fost forțat să emită un ordin de urgență, după ce o mulțime neregulată a cutreierat străzile spărgând vitrinele, trăgând artificii și aruncând pietre.

​Poliția militară regală olandeză a fost desfășurată pentru a controla neliniștile din Stein și Roermond.

​Ambele autorități din vecinătatea Breda și Tilburg au emis decrete de urgență, oferind poliției mai multă putere pentru a restabili ordinea publică.

​Anterior, în urma ciocnirilor de sâmbătă seara, poliția a arestat 25 de persoane, în timp ce alte 3 600 au fost amendate pentru încălcarea ordinelor de lockdown.