Observatorii CSI, despre încălcările înregistrate în timpul alegerilor din Moldova
(reînnoit 16:38 25.02.2019)
Conducătorul Misiunii observatorilor CSI, Victor Guminski, a făcut publice concluziile privind monitorizarea scrutinului.Încălcările nesemnificative care au fost constatate de către Misiunea CSI nu pot influența asupra rezultatelor alegerilor, au declarat luni membrii delegației în cadrul unei conferinței de presă.
Observatorii au menționat activitatea profesionistă a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova și nivelul organizării procesului electoral. Totuși, potrivit observatorilor, „criteriile de determinare a numărului și a locului amplasării secțiilor de votare peste hotare ar fi putut fi precizate”.
©
Sputnik / Irina Leahova
Observatori CSI
De asemenea, membrii Misiunii consideră că activitatea organizatorilor alegerilor, din momentul demarării campaniei electorale și până la încheierea acesteia, a fost orientată spre asigurarea respectării normelor legislative. Potrivit observatorilor din partea CSI, procedura de întocmire a listelor alegătorilor a decurs în conformitate cu legislația electorală a țării.
©
Sputnik / Miroslav Rotari
În rapoartele lor, observatorii au menționat puținele încălcări, care însă nu au avut cum să influențeze rezultatele alegerilor. Monitorizând procesul de numărare a voturilor, observatorii au constatat că procedura s-a desfășurat conform legii.
„Alegerile au avut loc în conformitate cu Constituția și Codul electoral ale Republicii Moldova. S-au desfășurat pe bază de concurență, deschis și public. CEC, împreună cu organele electorale subordonate, au asigurat în timpul desfășurării alegerilor realizarea drepturilor cetățenilor de a-și exprima liber voința”, se spune în declarația observatorilor din partea CSI.
„Alegerile s-au desfășurat suficient de deschis, în baza Constituției, fiind asigurată posibilitățile de exprimare a voinței. În fiecare țară, dreptul electoral este realizat în mod diferit. Însă acest lucru ține de competența statului. Jurnaliștii unor posturi TV și mass-media ruse nu au fost admiși pentru a reflecta alegerile din Moldova, fiind opriți pe aeroport și întorși acasă”, a declarat Leonid Kalașnikov, președintele Comitetului Dumei de Stat a Federației Ruse pentru afaceri cu CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții.
Potrivit acestuia, atenția observatorilor a fost concentrată asupra prevederilor Convenției privind standardele alegerilor democratice, drepturile și libertățile electorale în țările CSI, care a fost semnată la Chișinău.
Convenția prevede inclusiv modul de participare a mass-media în procesul electoral.
„Am atras atenția reprezentanților CEC asupra încălcării flagrante a acestei Convenții, asupra faptului că mijloacelor de informare ruse nu li s-a permis să evalueze alegerile, pregătirea către acestea, și să difuzeze liber această informație”, a menționat Kalașnikov.
©
Sputnik / Miroslav Rotari
Pentru prima dată, alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza unui sistem mixt: proporțional și majoritar, într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale – 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Concomitent cu alegerile parlamentare a avut loc și un referendum consultativ la care cetățenii urmau să se pronunțe dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61 și dacă susțin ideea ca poporul să poată revoca din funcție deputații dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile pe care le au.
Conform rezultatelor procesării a 99,07% din procesele verbale ale secțiilor de votare, socialiștii sunt pe primul loc cu 31,31% pe listele de partid, blocul electoral ACUM a acumulat 26,54%, democrații – 23,77%, partidul „Șor” – 8,36% din voturi. Celelalte partide nu au trecut pragul electoral de 6%.
Deocamdată, nici o formațiune care a acces în Parlament nu dispune de numărul necesar de voturi pentru a forma de sine stătător majoritatea parlamentară.
00
Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale
(reînnoit 15:02 31.10.2020)
Rezultatele finale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate după închiderea secțiilor de votare, la orele 22:00, potrivit organizatorilor – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice. Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat joi, în Studioul Radio Sputnik că CEC trebuie să decidă dacă va fi sau nu permis efectuarea unui Exit Poll în cadrul alegerilor prezidențiale, programate pentru ziua de 1 noiembrie. Dar în niciuna dintre cele două ședințe publice ale CEC nu a fost pronunțată vreo hotărâre.
Totuși, cei de la WatchDog.md și Institutul de Politici Publice deja au anunțat când vor prezenta rezultatele finale ale Exit Poll-ului.
Anterior aceștia au anunțat că un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.
Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic.
Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an, sondajul, dacă va avea loc, va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.
CEC-ul a reacționat după anunțarea intenției de organizării unui astfel de sindaj, declarând, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.
„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.
Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.
Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.
Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul Electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.
00
Medic de pe ambulanță: Mor oamenii în mâinile mele - Foto
(reînnoit 16:29 31.10.2020)
Viața medicilor de pe ambulanță înainte de și în perioada pandemiei - despre asta am discutat cu medicul Natalia Panco.CHIȘINĂU, 30 oct – Sputnik, Rodica Gherciu. Pe Natalia Panco, medic în echipa specializată Terapie Intensivă Mobilă din cadrul Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească, am găsit-o la muncă. Este angajată a Substației de Asistență Medicală Urgentă Botanica. În ziua interviului, revenise alături de echipa ei după două zile de odihnă. Iar asta după o tură, spune medicul, relativ ușoară și nu foarte încărcată. A avut doar nouă chemări, adevărat că destul de grave, ceea ce pentru ea și echipă este puțin.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Pe timpuri aveau mai multe echipaje, mai ales că Botanica este unul dintre cele mai mari sectoare ale Chișinăului. Acum, la o populație de aproximativ 250 de mii de persoane, au rămas doar nouă ambulanțe, dintre care două merg în suburbii. Numărul de chemări a rămas același, iar în unele cazuri chiar mai multe. Viața medicilor de la ambulanță s-a schimbat și odată cu începutul pandemiei. Echipe și angajați din ce în ce mai puțini, iar chemări din ce în ce mai multe.
„Înainte erau 25 de ambulanțe, câte una la zece mii de locuitori. Acum, fizic nu reușim uneori. Mai ales că aproximativ 80% din chemări sunt nefondate. Din această cauză sunt cazuri când oamenii care cu adevărat au nevoie în acel moment trebuie să aștepte echipajul câte 40 de minute sau chiar și câte o oră-două”, menționează medicul.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Cum spuneam, numărul cazurilor în care este solicitată echipa de pe ambulanță a crescut semnificativ în perioada pandemiei, ceea ce le-a făcut mai dificilă munca angajaților. Se întâmplă să fie chemați la pacienți cu simptome de COVID-19, dar în același timp să se producă accidente rutiere cu persoane traumatizate.
În aceste cazuri, echipajul îndreptat spre pacienții cu semne de coronavirus, dacă nu există altul liber, va fi întors din drum și îndreptat la locul accidentului. Natalia Panco spune că aceste decizii se iau deoarece prioritate au chemările în stradă, unde sunt raportate persoane căzute fără cunoștință, implicate în accidente, care au făcut infarct sau chiar alergii grave. Copiii mici până la un an, la fel, constituie o prioritate. M-am gândit atunci și i-am spus doamnei doctor că mi se pare grav, chiar inuman să faci astfel de alegeri și să stabilești priorități în funcție de cine sunt acești oameni. M-a contrazis.
„Prioritățile nu se fac față de oameni, ci în funcție de starea de sănătate a acestora. E logic că vom alege să mergem mai întâi la un caz în care persoana a fost implicată într-un accident, iar mai apoi la cei care prezintă febră, sau dureri de cap”, spune doctorița.
Cel mai grav în perioada asta e că ei, medicii, sunt cei mai expuși riscului. Zilnic sunt în focare deschise și se simt absolut neprotejați.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că, la fel ca ei, și noi suntem oameni vii, care avem familii. Atunci când cheamă ambulanța, îi rog să fie sinceri și să spună exact ce îi supără. Bine, noi mereu purtăm masca, mănuși și viziere. Dar în cazul simptomelor de COVID-19 suntem obligați să purtăm echipamentul de protecție. Vă dau un exemplu. Ne-au chemat că acuză durere mare de inimă și că nu are termometru ca să-și verifice temperatura. Când am ajuns, persoana avea febra mare, am constata că fiica era pozitivă la coronavirus. Oamenii cred că dacă ne vor spune că au febră, noi, cei de la ambulanță, îi vom ignora. Nu. Noi mergem oriunde suntem solicitați”, ne spune Natalia Panco.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Oamenii au devenit indiferenți. Lasă tot greul lor pe spatele altora. Nu se obosesc măcar să verifice temperatura ca ulterior să anunțe doctorii de pe ambulanță. Aceștia merg la chemare neechipați în totalitate, iar în cazul în care persoana la care au fost este testată pozitiv, întreg echipajul intră în carantină. Mai mult, persoanele care au contactat cu membrii echipei respective, la fel nu vor ieși la muncă. Iar asta înseamnă că numărul angajaților la Ambulanță pentru cel puțin 14 zile este și mai mic. În perioada regimului de izolare nu le rămâne decât să se roage să nu se fi infectat.
O zi din viața unui medic de la salvare, înainte de pandemie
Mi-am dorit să aflu și o altă parte a acestei meserii, cea de dinainte de pandemie. Credeam că e mai ușoară, dar... Își începe ziua de muncă la ora 09:00 și o încheie la aceiași oră a zilei următoare. Sau mai exact, acesta ar fi programul perfect, dacă ultima chemare din tură nu ar fi înregistrată cu 15 sau chiar cinci minte înainte de finalizarea acesteia. Nu se supără, pentru că a râvnit mult la această meserie și a luptat și mai mult ca să ajungă doctor.
„Am început să lucrez în acest domeniu din 2010. Drumul meu până aici a fost foarte greu, dar asumat. Am terminat studiile gimnaziale în 1992, dar am reușit să mă înscriu la facultate doar după șapte ani. M-am oprit la medicină pentru că mereu mi-a plăcut să ajut oamenii, să le fiu alături în momentele grele”, ne-a povestit emoționată Natalia Panco.
În perioada rezidenturii deja făcea parte din echipa medicilor de pe ambulanță. A ajuns la terapia intensivă cu două luni în urmă. Înainte, o perioadă de șase ani, a făcut parte din echipa celor de la cardiologie. Nu era deloc simplu nici acolo, dar terapia intensivă este una din cele mai stresante și responsabile specialități din medicină. Lucrează în condiții severe, în care un minut poate face diferența dintre viață și moarte, iar asta creează o încărcătură psihologică sporită.
„Noi nu avem timp. Trebuie să gândim rapid, să evaluăm situația și să creăm condiții pentru a salva viețile. Spre deosebire de alți lucrători din domeniul sănătății, în cazul nostru diagnosticul se efectuează în condiții extreme. Uneori nu există suficiente informații. E aproape imposibil să le aflăm atunci când pacientul este inconștient”, spune medicul.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Munca pe timp de noapte, responsabilitatea pentru viața și starea pacientului, toate acestea necesită implicare și o gândire mai profundă pentru identificarea diagnosticului. Dna doctor mai spune că este foarte important și absolut necesar să stăpânești perfect abilitățile de resuscitare cardiopulmonară, manipulări medicale suplimentare. Mai pe înțeles, să readuci un om la viață. De ce Medicina de Urgență, am întrebat-o. A răspuns simplu.
„Pentru că totul aici este diferit și deosebit. Ești mereu înaintea altora, pe linia întâi. Fie este vorba de accidente sau înrăutățirea stării de sănătate a pacienților grav bolnavi, noi suntem primii care ajung la aceștia”, ne-a povestit entuziasmată doctorița.
Medicii de la terapie intensivă, solicitați în cele mai grave cazuri
Și-a ales un domeniu în care este solicitată pentru cele mai grave cazuri. A văzut de toate la viața ei, iar cuvintele cheie în munca zilnică sunt viața și moartea. Nu are voie să intre în panică, să cadă în disperare. Și ce dacă e om care are fricile și temerile sale? Și ce dacă e femeie, care la prima vedere pare atât de sensibilă și firavă? În această meserie nu e loc decât de curaj, atenție și concentrare maximă.
©
Photo : Alexandru Holostenco, arhiva personală
„Nu mi-a fost frică nici de la începutul începutului. Poate pentru că am venit foarte pregătită în acest domeniu. Îmi amintesc și acum primele cazuri la care a fost solicitată echipa cu care lucram. Prima mea zi de lucru a fost pe 1 ianuarie 2010. O zi foarte grea și foarte încărcată, 24 de chemări în doar 24 de ore”, a mai spus medicul.
Pentru ea cele mai grave cazuri rămân a fi cele când pierde oamenii. Și nu au fost puține, când au murit oameni în mâinile ei.
„Faci și dai totul ca să poți salva omul, dar uneori este prea târziu. Când în prezența mea moare un om, acest lucru nu poate să nu mă afecteze, oricât de puternică aș fi. Există uneori și sentimentul de vinovăție și mă întreb: poate aș fi putu să fac mai mult, poate ar fi trebuit să acționez altfel. Cu timpul am învățat să nu dau frâu liber emoțiilor. Ca medic, nu am voie să arăt slăbiciune”, își amintește medicul.
Mai mult, nu a plâns niciodată în fața rudelor sau prietenilor persoanei decedate. A așteptat momentele de singurătate ca să se poată descărca emoțional. Natalia Panco spune că, în unele cazuri, oamenii mor doar din vina lor. Nu dau atenție stării de sănătate, nu se adresează la timp medicului, rabdă durerea și ajung la o stare în care medicii nu mai pot face o minune.
Mai mult, sunt din cei care parcă intenționat se aruncă în fața morții. Medicul se referă aici la accidentele provocate de alcool sau viteză exagerată.
„De ce trebuie să te grăbești să mori? Cu soarta nu trebuie să ne jucăm. Oamenii trebuie să înțeleagă că medicul nu face minuni. Medicul ajută, tratează și, dacă nu e prea târziu, salvează. În ce mă privește, cazurile când am „reînviat” oameni au fost mai dese decât cele în care i-am pierdut. Utilizez toate resursele pe care le dețin pentru a readuce pacientul la viață. Îmi amintesc, când lucram în echipa de cardiologie, aveam un pacient de 47 de ani într-o stare foarte gravă. Suferise un infarct. I-am acordat primul ajutor medical, l-am transportat la spital la terapie intensivă, iar mai târziu a revenit acasă. Așa s-a întâmplat că peste o perioadă am fost chemați la același pacient și l-am internat din nou în secția reanimare. Și-a revenit și de acea dată. Nu pot să vă descriu ce am simțit când de două ori am reușit să readuc omul la viață. Nu cred că vă imaginați ce simțim când auzim de la pacient: „Mulțumesc, doctore”, ne-a mai spus medicul de la SAMU Botanica.
Un minut face diferență între viață și moarte
Cum spuneam, medicii de la terapie intensivă sunt cei care sunt aici și acum. Secundele pentru ei sunt unitatea de măsură a timpului atunci când le este solicitată prezența. Și când viața pacientului parcă se răzbună pe efortul depus de medic, își primesc poate cea mai dură lovitură în această meserie.
„Primele secunde în acordarea primului ajutor medical contează enorm de mult. Îmi crește inima când persoana își revine, mă privește și chiar începe să vorbească. Și când, peste scurt timp, nu mai are ochi să te vadă sau glas să-ți vorbească este extrem de dureros”, își amintește medicul din experiența sa.
Are un sfat, sau mai bine zis o mare rugăminte către oameni. Natalia Panco spune că noi, cetățenii, ar fi bine să înțelegem exact care este specificul medicinii de urgență și în ce cazuri să solicităm serviciile echipelor de la ambulanță. De foarte multe ori, de unii dintre noi depinde viața altor oameni.
„Se întâmplă foarte des când ne cheamă și, ajunși la fața locului, constatăm că persoana are o mică rană la un deget după ce s-a tăiat în timpul gătitului. Ne cheamă oamenii și când ajungem la ei îi găsim cu o simplă durere de cap. Avem cazuri când, la o ușoară creștere a temperaturii, persoanele solicită ambulanța”, ne-a mai spus Panco.
Mai mult, a avut cazuri când au fost chemați la bătrâni care se simțeau singuratici Da, da. Ajunși la fața locului, așa zișii pacienți le-au spus că pur și simplu aveau nevoie să stea de vorbă cu cineva care să-i asculte. Natalia Panco ne mai spune că, atunci când ne-am pomenit că pe stradă întâlnim o persoană care doarme pe o bancă sau oriunde în altă parte să chemăm poliția, nu ambulanța. De cele mai dese ori, în aceste cazuri persoanele sunt în stare de ebrietate, iar intervenția unei echipe de medici este nefondată.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Toate aceste sacrificii pentru noi, oamenii, acești medici le fac cu salarii foarte mici. Până nu demult, ducea acasă un salariu de 2 800 de lei, din care trebuie să-și întrețină și părinții care sunt în îngrijirea ei.
Ziceam că munca pe care o exercită este una frumoasă, dar și foarte, foarte riscantă. Niciodată nu știe pe cine întâlnește la locul chemării. Oameni agresivi, drogați, alcoolici. De toate a văzut și cu majoritatea categoriilor sociale a contactat. Din fericire pentru ea, nu i s-au întâmplat cazuri în care să fie victimă a violenței, dar mulți dintre colegii ei s-au ales cu traumatisme și chiar spitalizare.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Chiar și așa, niciodată nu i-a venit gândul să plece din acest domeniu. Spune că este la locul potrivit și că aici se simte în apele ei. E medic, dar rezultatul muncii ei depinde și de colegii din echipă. Le-a mulțumit tuturor asistenților cu care merge la chemări și le-a urat sănătate. Și da, ca oamenii să înțeleagă exact ce înseamnă și cum decurge o zi la salvare, își dorește ca să se organizeze ziua ușilor deschise. Cei care cred că membrii echipajelor stau la ceai în incinta substațiilor, ar fi bine să urce în ambulanță și să-i însoțească.
©
Sputnik / Mihai Caraus
Activitatea SAMU Botanica
Poate doar după ce vor vedea cazuri când un om moare sau altul se zbate între viață și moarte, când medicul cu asistentul sunt și pe post de infirmieri care trebuie să curețe interiorul ambulanței de sânge, vor înțelege mai bine când și în care cazuri să solicite ambulanța.
00