Pavel Filip

Pavel Filip, despre eventualitatea Moldova va ajuta militar Kievul

366
(reînnoit 16:57 27.11.2018)
Premierul de la Chișinău a expus astăzi în cadrul unui briefing poziția oficială a Republicii Moldova față de tensiunile între Moscova și Kiev în urma incidentului de duminică din strâmtoarea Kerci.

CHIȘINĂU, 27 nov – Sputnik. Republica Moldova este o țară neutră și nu face parte din nici un bloc militar, a declarat astăzi premierul moldovean Pavel Filip în cadrul unui briefing susținut după o ședință convocată la Guvern în legătură cu situația din Ucraina.

Solicitat să răspundă la o întrebare despre vreo eventuală dislocare a forțelor militare moldovenești în contextul instituirii stării de război în Ucraina, șeful Guvernului de la Chișinău a răspuns: ”Nu este o întrebare pertinentă. Nu avem acorduri de colaborare de suport militar. Republica Moldova este un stat neutru, conform Constituției, nu facem parte din blocuri militare”.

Premierul a declarat că a discutat astăzi cu omologul său ucrainean, Volodimir Groisman, despre escaladarea situației în urma incidentului din strâmtoarea Kerci.

”Cetățenii Republicii Moldova trebuie să știe că nu există pericole în acest moment pentru siguranța țării noastre”, a declarat premierul moldovean.

Pavel Filip a precizat că activitatea de trecere prin punctele de la hotarul moldo-ucrainean nu a fost afectată.

Potrivit premierului, Poliția de Frontieră monitorizează situația în toate punctele de trecere a hotarului cu Ucraina, inclusiv pe segmentul transnistrean, și va comunica despre eventualele schimbări care vor interveni.

Guvernul recomandă cetățenilor Republicii Moldova care vor să plece în Ucraina să manifeste prudență maximă la traversarea frontierei și să fie pregătiți pentru verificări suplimentare din partea autorităților ucrainene.

Republica Moldova are frontieră comună cu Ucraina pe o lungime de 1222 de kilometri.

Pe sectorul moldo-ucrainean de frontieră, cu excepția segmentului transnistrean, se află 31 de puncte pentru controlul trecerii frontierei, dintre care 19 în regim de trafic internațional: 12 rutiere, 6 feroviare și 1 fluvial, 5 în regim de trafic interstatal: 4 rutiere și 1 fluvial, și 7 în regim de trafic local – numai pentru cetățenii moldoveni și ucraineni cu domiciliul permanent în raioanele și regiunile de frontieră: 5 rutiere și 2 fluviale.

Rada Supremă
Пресс-служба президента Украины

Potrivit legislației ucrainene, în cazul instituirii în țară a stării de război, se pune în aplicare un regim special de traversare a frontierei de stat. De asemenea, în această perioadă este limitată deplasarea în interiorul țării a cetățenilor, a străinilor și a transportului. 

În condițiile unei situații de război, cetățenii trebuie să fie pregătiți în orice moment să prezinte la solicitarea autorităților actele de identitate, să prezinte conținutul bagajelor, să permită verificarea mijlocului de transport, a încărcăturilor, percheziționarea birourilor, a locuințelor, cu excepția cazurilor prevăzute în Constituția Ucrainei. 

Totodată, din moment ce a fost decretată stare de război libera circulație în țară poate fi limitată.

366
Tagurile:
declarație, militar, ajutor, Moldova, Pavel Filip
Тема:
Situația din strâmtoarea Kerci: incidentul dintre Ucraina și Rusia (30)
Tematic
Momentul reținerii navelor ucrainene în Kerci
Lavrov despre incidentul din Kerci: nu e nevoie de mediatori
Vladimir Putin și Angela Merkel au discutat despre incidentul din strâmtoarea Kerci
EU border control

Veste proastă pentru Republica Moldova s-a dat interzis într-o țară UE de prim rang!

729
(reînnoit 09:14 10.07.2020)
Interdicţia de călătorie se aplică pentru Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană

BUCUREȘTI, 10 iul – Sputnik, Evan Răutu. Una dintre cele mai importante destinații europene pentru cetățenii moldoveni, Italia, şi-a închis joi graniţele pentru cei care sosesc din 13 ţări, printre care și Republica Moldova, informează agenția oficială Agerpres, preluând surse internaționale.

Cele 13 state vizate sunt de interdicţia de călătorie în Italia sunt Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană.

Ministerul italian al Sănătăţii motivează că statele acestea sunt considerate ”locuri cu risc ridicat de răspândire a infecţiilor cu noul coronavirus”.

”La nivel global, pandemia este în cea mai acută fază - nu putem pune în pericol sacrificiile făcute de italieni în aceste luni”, a explicat ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza, completând ”de aceea am ales calea cu cea mai mare precauţie”.

Atenție însă: e vorba de ”persoanele care au locuit în sau au tranzitat aceste ţări cu două săptămâni înainte de a intra pe teritoriul Italiei”, acestea urmează să fie oprite la frontieră.

De asemenea, oficialii italieni anunță că Italia a suspendat zborurile directe şi indirecte către ţările menţionate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

729

Загрузка...
 Focul Olimpic la Chișinău în anul 1980

Flacăra păcii și prieteniei: Cum a întâmpinat Moldova Focul Olimpic în anul 1980

42
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
În 2020 se împlinesc 40 de ani de la legendara Olimpiadă de la Moscova. Moldova a avut norocul să fie prima dintre republicile sovietice care a preluat ștafeta Torței Olimpice. Cursa solemnă în RSS Moldovenească - în fotografii și amintiri ale martorilor oculari.

CHIȘINĂU, 9 iul– Sputnik. Acum patruzeci de ani, Moscova a fost gazda celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice, care urmau să se desfășoare pentru prima dată pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ștafeta Focului Olimpic – simbolul jocurilor – a pornit din orașul grecesc Olimp. La procesiune au participat aproximativ cinci mii de alergători care au purtat torța olimpică pe drumurile Greciei, Bulgariei, României și URSS.

Олимпийский огонь
Programul ștafetei Torței Olimpice

„Când am întâlnit flacăra la Leușeni era cât pe ce să cad în Prut”

Pentru RSSM, evenimentele din călduroasa lună iulie 1980 au devenit o sărbătoare luminoasă și un adevărat motiv de mândrie, pentru că anume locuitorii țării noastre au fost primii din cadrul URSS care au văzut Focul Olimpic. Transmiterea torței a avut loc la punctul de control din Leuseni.

Atmosfera era una solemnă: delegația a fost întâmpinată de conducerea țării, de fotografi, precum și de o coloană de fete îmbrăcate în costume naționale din toate cele 15 republici sovietice. Onoarea de a prelua torța olimpică la granița Uniunii Sovietice i-a revenit eminentului alergător sovietic, campionului olimpic Piotr Bolotnikov.

Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Transmiterea Focului Olimpic la Leuseni, la granița URSS

Apropo, pe podul care trecea peste Prut și separa România și RSSM a avut loc un caz interesant. Cunoscutul fotoreporter Igor Zenin a declarat pentru Sputnik Moldova că în centrul podului s-a instalat un piedestal cu o torță simbolică, unde urma să aibă loc transmiterea focului.

”Eram atunci angajat fotograf la ziarul ”Chișinăul de Seară” și așteptam momentul solemn de trecere a graniței URSS. La un moment dat, sportivii au apărut: au fost aproximativ 50 de oameni care alergau din partea românească și aproximativ același număr de sportivi de-ai noștri. Echipa românească și cea moldovenească mergeau într-un pas, ceea ce a provocat vibrația podului. Construcția a început să se clatine rău și ne-am gândit că acum, cu toată mulțimea și cu piedestalul, ne vom pomeni în Prut”, își amintește Zenin, râzând.
Олимпийский огонь в 1980 году
Piotr Bolotnicov cu Torța Olimpică în mână

Dar totul s-a sfârșit cu bine. După transmiterea focului, simbolul etern al Jocurilor Olimpice, procesiunea solemnă s-a îndreptat spre Chișinău. Apropo, pentru a asigura securitatea participanților, au fost întreprinse măsuri dure de precauție: alergătorii au fost păziți cu atenție, iar ștafeta însăși a fost însoțită de un microbuz blindat cu diverse echipamente și o torță de rezervă.

Олимпийский огонь в 1980 году
Startul ștafetei de la Leușeni

"Zburam, de parcă aveam aripi"

Cartierul Sculeni din Capitală a fost primul care a întâmpinat flacăra „sacră” a celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice. Procesiunea a ajuns în Capitală pe strada Kuibîșev, api pe Calea Ieșilor.

Serghei Cupțov, unul dintre participanții la ștafetă, a alergat anume în această parte a orașului, pe lângă combinatul ”ISCOJ” (”ИСКОЖ”). Sportivul a povestit că selecta alergătorii după două criterii: pregătirea fizică și meritele sportive.

”Toți doritorii au alergat un kilometru - anume acestă distanță urma să fie parcursă de cel care ducea torța. Acestea au fost competiții de viteză, iar în funcție de rezultate erau selectați cei mai buni. Dar rezultatele cursei de calificare nu garantau participarea la ștafetă - era preferabil să mai avem un anumit statut sportiv. Eu am avut noroc - am fost multiplu campion al Moldovei la toate categoriile masculine și, prin urmare, am putut să fac parte din echipă”, a declarat interlocutorul.

Олимпийский огонь в 1980 году
Participanții la alergare

La ștafetă au participat și unii sportivi de clasă superioară. Astfel, Cupțov a primit flacăra de la legendarul sportiv din Moldova Guzman Kosanov, care în 1960 a câștigat medalia de argint la Olimpiada de la Roma.

Pe vremea Jocurilor Olimpice de la Moscova, Kosanov avea deja 45 de ani și, părăsind sportul de performanță, activa în calitate de director al școlii din Alma-Ata. Serghei Petrovici își amintește de campionul de cândva că nu mai era în cea mai bună formă, iar organizatorii ștafetei au încercat să-l liniștească: „Ei, nu-i nimic, Guzman, tu ai să alergi mai puțin, dar atunci Serioja va alerga mai mult în locul tău”.

În pofida la toate întâmplările, și acum, peste ani, Cupțov vorbește înflăcărat despre acea zi fierbinte de iulie, când a alergat pe segmentul său de drum, fiind aplaudat și adulat de mulțime. Flacăra olimpică a aprins nu numai torțele sportivilor, ci și mii de inimi ale oamenilor.

"Sunt o persoană foarte cumpătată, dar chiar și pe mine m-a impresionat foarte mult acea atmosferă care predomina în acele zile la Chișinău. Nu voi uita niciodată mulțimea imensă, au fost un număr incredibil de oameni. Am simțit o ascensiune emoțională incredibilă și de parcă zburam, de parcă aveam aripi", a declarat sportivul.
Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Locuitorii Moldovei îi întâmpină pe sportivi

"Și când mă gândesc că au trecut deja 40 de ani…"

Flacăra Olimpică care a fost dusă prin sectorul Sculeni s-a îndreptat spre Piața Victoriei (în prezent Piața Marii Adunări Naționale - n.r.). Aici au fost organizate acțiuni de amploare unde trecerea era permisă doar în baza invitațiilor.

În piață, în inima Chișinăului, a avut loc ceremonia solemnă de aprindere a focului cu participarea sportivului Viktor Bolișov, unul dintre cei mai puternici săritori în înălțime din URSS.

Олимпийский огонь
© Photo : Игонь Зенин, из личного архива
Viktor Bolișov aprinde Flacăra Olimpică la Chișinău

Laurenția Zaharia este una dintre participantele la acele evenimente. În 1980 ea avea 9 ani și împreună cu alți copii a fost implicată în acțiunile care se desfășurau în Piață.

”A fost o scenă de dans cu elemente de gimnastică. Am repetat pe stadionul școlii timp de două săptămâni. Aveam o uniformă specială - pantaloni scurți, tricouri și umbrele cu simboluri olimpice pe care le-am fluturat în timpul spectacolului. Ne-am pregătit și am așteptat atât de mult pentru această zi și a trecut ca o clipă. Dar îmi amintesc în continuare acel sentiment înălțător, de credință și speranță pentru realizări mărețe, care domnea peste tot atunci", a declarat Laurenția pentru Sputnik Moldova.
Олимпийский огонь в 1980 году
Ștafeta Focului Olimpic în Piața Victoriei

În aceeași zi, focul a rămas la hotelul ”Inturist”, (Național), pentru ca în dimineața zilei următoare să meargă în sectorul Râșcani al Capitalei.

”Nu fac comerț cu memoria olimpică”

Conducerea RSSM s-a pregătit minuțios de ștafetă. Astfel, magistrala principală din sectorul Râșcani - bulevardul Moscovei, pe care urma să se desfășoare alergarea, a fost reconstruită. Aici a fost înlăturat gazonul ce separa sensurile și a fost turnat asfalt de înaltă calitate.

Олимпийский огонь
Asfaltarea bulevardului Moscovei în anul 1980

Este simbolic faptul că flacăra olimpică a părăsit Chișinăul tocmai prin bulevardul Moscovei și, ocolind strada Studenților, a mers în nordul Moldovei. Ștafeta a trecut prin orașele Orhei, Bălți, Edineț, Briceni, iar apoi prin Ucraina a mers mai departe spre Moscova.

Олимпийский огонь в 1980 году
Traseul Ștafetei Torței Olimpice prin Moldova, iulie 1980

Fiecărui sportiv i-a fost lăsată torța olimpică, cu care a alergat pe segmentul său și a primit o medalie comemorativă, precum și un certificat de onoare. Participanta la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț Raisa Levițkaia a spus că a reușit să-și păstreze torța și uniforma olimpică. Pentru ea, acestea îi provoacă emoții speciale, care chiar și acum, după 40 de ani, îi amintesc de ziua în care a parcurs segmentul său de drum sub soarele din iulie.

”În anii optzeci, colecționarii au încercat să-mi cumpere o torță de la mine, au oferit sume pentru care era foarte posibil să cumperi un apartament sau o mașină. Da, și acum am auzit că o torță poate fi vândută cu 350 de mii de lire sterline. Dar acest lucru este exclus, aceste amintiri nu pot fi cumpărate pe bani, iar torța deja i-am lăsat-o moștenire nepotului meu. Nu fac comerț cu memoria olimpică", a conchis interlocutoarea.
Олимпийский огонь
© Photo : Раиса Левицкая, из личного архива
Raisa Levițki, participant la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț

"Сândva erau alte valori"

Pe lângă participanții la ștafeta Focului Olimpic, astăzi în Moldova puteți găsi alți martori ai festivalului sportiv unic din 1980, care a rescris pentru totdeauna istoria republicii sovietice. Alla Ojoga și soțul ei Vladimir erau studenți ai Universității de Stat din Moldova, care au avut norocul să fie selectați ca să fie interpreți-ghid la Moscova și Leningrad - au deservit turiștii din România.

"Eram o fată simplă dintr-o familie de țărani, părinții mei nu au visat niciodată că voi merge la Moscova pentru a lucra la Olimpiadă. Atunci erau oportunități complet diferite pentru toată lumea, iar oamenii erau mai deschiși, bucuroși, nu la fel de mercantili ca acum. Erau alte valori - pace, patrie, prietenie. Ne lipsesc aceste lucruri”, a mărturisit Alla.
Олимпийский огонь
© Photo : Алла Ожога, из личного архива
Vladimir și Alla Ojog

Ștafeta memoriei

Au trecut 40 de ani din ziua în care Moldova sovietică și-a deschis brațele pentru a primi ștafeta Focului Olimpic. Republica și-a îndeplinit cu demnitate sarcina de a primi flacăra pe teritoriul URSS și de a o transmite mai departe. 40 de ani au trecut ca o zi de iulie, iar o zi de iulie - ca 40 de ani.

Atâta timp cât trăiesc oamenii care au făurit istoria cu propriile mâini și pot să transmită amintirile mai departe, este vie și Olimpiada. Este o adevărată ștafetă a memoriei, a valorilor comune și a păcii.

Așadar, nu a fost în zădar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

42
Tagurile:
Focul Olimpic, Moldova

Загрузка...
Carmen Avram

Carmen Avram anunță cea mai grea înfrângere pentru Iohannis și Orban cei doi tac mâlc!

0
Ce vor face Orban și Iohannis? Vor tăcea mai departe asupra subiectului – sau vor da vina pe guvernarea PSD – Dăncilă?!

BUCUREȘTI, 13 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. În ciuda cifrelor prezentate de analiști și de Opoziție privind datele economice și mai ales îndatorarea, reprezentanții Guvernului afirmă că totul merge bine, iar Florin Cîțu pare pur și simplu entuziasmat!

Președintele Iohannis, cel care asigură susținerea Guvernului și îl girează în fața electoratului nu pierde nici un prilej pentru a felicita guvernul pentru ceea ce face, trecând peste toate gafele și mai ales ignorând orice critică, ba chiar și cifrele venite din Europa.

Dar, din păcate un fapt NU îl pot contrazice și Iohannis și Orban – și atunci îl ignoră, tăcând mâlc în privința lui: zona euro, obiectiv prioritar al României, nerealizat de România… dar de care se apropie Bulgaria!

Ori, acest fapt îl aruncă în față Carmen Avram, reputată realizatorare TV devenită europarlamentar.  

”E oficial: Bulgaria e în anticamera zonei euro - a fost admisă (alături de Croația) în mecanismul european al ratei de schimb”, arată Carmen Avram, explicând că ”moneda bulgară va fi acum „conectată” la euro, la rata de 1 euro= 1.95583 leva, în pregătirea aderării”.

Altfel spus, ”în doi ani, Bulgaria ne va lăsa definitiv în urmă, trecând la euro”.

Ceea ce ascund Iohannis și Orban este că în timp ce Bulgaria obține un asemenea succes, ”România nu îndeplinește niciuna dintre cele 4 condiții pentru a face pasul”.

”Nu cred ca i-ați auzit vreodată pe bulgari bârfindu-și patria prin Europa și prin ziarele ei și nici nu i-ați văzut pe liderii de la Sofia să creeze haos, doar ca să stăpânească ei, de unii singuri, țara până la sfârșitul timpurilor”, scrie Carmen Avram.

Iar marea problemă, pe care PNL și cei care se declară ”anti-PSD” o ignoră, este următoarea, perfect spusă de Carmen Avram:

”Nicio națiune n-a crescut vreodată în haos, scandal și lipsă de patriotism”, scrie Carmen Avram, punctând final: ”Când o să înțelegem asta, o să-i ajungem din urmă pe bulgari”.

Oare ce vor face Orban și Iohannis? Vor tăcea mâlc asupra subiectului – sau vor da vina pe guvernarea PSD – Dăncilă… asta chiar după ce Banca Mondială a evidențiat realizările economice ale respectivului cabinet?!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
PSD, Moneda Euro, Zona euro, Bulgaria, Klaus Iohannis, Carmen Avram

Загрузка...