Curtea Constituțională a RM

Cum se va schimba statutul limbii ruse în Moldova după decizia Curții Constituționale

161
Curtea Constituțională a examinat sesizarea deputaților liberali cu privire la statutul limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

CHIȘINĂU, 5 iun – Sputnik. Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea deputaților liberali prin care s-a pretins că obligativitatea utilizării limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă în Republica Moldova ar contraveni Constituției.

”Curtea a admis parțial sesizarea depusă de către deputații în Parlament Mihai Ghimpu, Lilian Carp, Petru Cosoi, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Apostol, Ion Casian, Alina Zotea-Durnea și Ștefan Vlas. Curtea a declarat neconstituționale articolul 4 alin. (2) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, adoptat prin Legea nr. 502 din 16 iunie 1995, și articolul 31 alin. (2) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională. Curtea a  constatat desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti și a declarat inadmisibile celelalte capete ale sesizării”, a declarat președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi.

Deputații PL au susținut în fața magistraților Curții că includerea limbii ruse în cerințele prevăzute de cele cinci legi contestate ar încălca dreptul la egalitate al tuturor cetățenilor în fața legii, așa cum etnia rusă ar constitui doar 4 la sută din populația Republicii Moldova (conform datelor ultimului recensământ publicat), iar în acest fel obligativitatea utilizării limbii ruse instituie un tratament diferențiat pentru vorbirea celorlalte limbi minoritare. Potrivit autorilor sesizării, „niciun act internațional din domeniul protecției drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale nu consacră dreptul de a comunica cu autoritățile publice în altă limbă decât cea oficială/oficiale, excepție fiind zonele locuite tradițional sau în număr substanțial de astfel de persoane, unde, în anumite condiții, în relațiile cu autoritățile publice poate fi utilizată limba minoritară”.

De asemenea, deputații PL au semnalat că aceste legi ar încălca dreptul cetățenilor consacrat în Constituție privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și lingvistice.

În hotărârea sa, Curtea a reținut că caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorități centrale ale Republicii Moldova în alte limbi, garantarea de către stat a dreptului la educație în limba rusă, publicarea actelor normative, a comunicărilor oficiale și a altor informații de importanță națională în limba rusă și afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba rusă. 

”Textele de lege contestate din acest punct de vedere nu prevăd publicarea actelor normative, desfășurarea procesului de învățământ sau afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice exclusiv în limba rusă, ci, în primul rând, în limba română, limba rusă constituind o opțiune subsecventă”, susțin magistrații.

Curtea a reținut că, atât timp cât există condiția prioritară a publicării actelor normative, a desfășurării procesului de învățământ, a comunicării de informații oficiale sau de importanță națională, a afișării denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba română, articolul 13 din Constituție nu devine incident.

”Problema unei presupuse discriminări a minorităților de alte limbi decât limba rusă nu trebuie să conducă la eliminarea limbii ruse din prevederile legale contestate”, subliniază magistrații Curții în decizia adoptată astăzi. 

Curtea menționează acest fapt inclusiv prin prisma dispozițiilor Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, care prevăd că trebuie încurajată preţioasa contribuţie a minorităţilor naţionale în viaţa societăţilor noastre și că trebuie îmbunătățită în continuare situaţia acestora. 

”Prin semnarea acestei Carte, Republica Moldova și-a exprimat profunda convingere că pacea, dreptatea, stabilitatea şi democraţia reclamă protejarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale şi crearea condiţiilor pentru promovarea acestei identităţi. Republica Moldova s-a obligat să soluționeze problemele referitoare la minorităţile naţionale în mod satisfăcător numai într-un cadru politic democratic”, se spune în decizia Curții Constituționale.

Curtea a mai subliniat că efectele declarării desuetudinii unei legi echivalează cu abrogarea acesteia. În consecință, ea a declarat inadmisibil capătul de sesizare referitor la Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

Astfel, Curtea a menționat că nu poate permite ca mecanismul constituțional de protecție a drepturilor fundamentale ”să le acorde oponenților parlamentari dezamăgiți de o anumită politică statală – conformă cu standardele internaționale în materie – obținerea unei victorii la Curtea Constituțională, victorie pe care nu au putut-o obține în forul electiv și democratic al țării lor, acolo unde prevăd convențiile internaționale că trebuie dezbătută problema minorităților naționale”.

Curtea a mai reținut că își poate exercita misiunea de verificare a constituționalității legilor adoptate anterior intrării în vigoare a Constituţiei din 29 iulie 1994.

161

Загрузка...