Premierul României, Vasilica-Viorica Dăncilă, întreprinde o vizită în Republica Moldova

Pavel Filip - declarație șoc în presa străină despre unirea Moldovei cu România

410
Tabloidul britanic The Guardian a luat câteva declarații exclusive de la premierul moldovean Pavel Filip despre unirea Republicii Moldova cu România, precizând că este o cerere în creștere a reunificării celor două state vecine.

BUCUREȘTI, 11 mai — Sputnik. Într-un interviu exclusiv pentru un tabloid britanic, prim-ministrul Republicii Moldova a exclus reunificarea cu România.

Potrivit The Guardian, premierul Pavel Filip a declarat că locul Moldovei este ca stat suveran, independent de România. "Prea mult a fost spus despre reunificare, identitate, limbă și vreau să ne axăm pe dezvoltarea concretă a țării", adăugând că "toate problemele legate de sentimente ar trebui lăsate pentru momente mai bune".

Portalul britanic scrie că la sfârșitul lunii martie a avut loc un miting pro-unire în capitala Republicii Moldova, Chișinău, la care ar fi participat 10.000 de persoane, printre care și fostul președinte român Traian Băsescu. Sursa citată mai precizează că două zile mai târziu, Parlamentul României a votat simbolic pentru reunificare, iar deputații au afirmat că vor accepta un astfel de pas al Moldovei. Evenimentele au avut loc cu prilejul celei de-a 100-a aniversări de la Marea Unire din 1918.

Pavel Filip a mai declarat, potrivit The Guardian, că vrea să aducă Moldova în Uniunea Europeană. „Fostul teritoriu sovietic, cea mai săracă țară din Europa, se află cu mult în urma vecinilor săi — inclusiv România, care a aderat la UE în 2007”, scrie sursa, citându-i afirmația lui Filip care a prezis: "Vom fi împreună cu România în UE".

Șeful guvernului a exprimat nemulțumirea față de o serie de încercări din afară de a "agita sentimentele naționaliste". "Nu vrem să fim atrași în acest joc", a spus premierul. 

În același timp, Filip a confirmat că guvernul moldovean va continua cursul integrării europene. În Moldova, politica externă a țării rămâne principalul subiect al disputelor politice. Ele au dus la confruntarea președintelui Igor Dodon cu majoritatea parlamentară și cu guvernul. Șeful statului insistă asupra apropierii față de Rusia, în timp ce coaliția pro-europeană și guvernul tind spre vest.

Potrivit sondajelor de opinie publică, în ultimii ani numărul de susținători ai cursului declarat de guvern privind integrarea europeană a scăzut aproape în jumătate, de la 70% la 38%.

410
Birou Vamal Albița, România

Grecia, inclusă pe lista galbenă, Republica Moldova scoasă

88
(reînnoit 19:02 22.04.2021)
Lista zonelor considerate cu risc epidemiologic a fost actualizată astăzi, Grecia fiind introdusă pe listă, iar Republica Moldova eliminată de pe ea

BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat astăzi lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. În mod surprinzător, Grecia a fost inclusă pe listă, dar decizia este motivată de numărul mare de infectări. Dimpotrivă, Republica Moldova a fost scoasă de pe lista galbenă.

”Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 22.04.2021, Hotărârea numărul 23 prin care a fost actualizată lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. Reamintim că de la măsura de carantinare pentru persoanele care sosesc din aceste state sunt prevăzute mai multe excepţii”, a anunțat CNSU.

Astfel, nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:

- au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doze şi au trecut cel puţin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România;

- au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară, fapt dovedit prin documente medicale (ex : test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară) şi au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrarării în ţară;

- rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.

Lista ţărilor incluse pe lista galbenă cuprinde următoarele state: Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franţa, Croația, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles, Bosnia si Herţegovina, Chile, Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina,  Kosovo, Belgia, Paraguay,  Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveţia, Insulele, Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica şi Africa de Sud.

88
Tagurile:
coronavirus, România, Moldova
Tematic
Moldova, lecție de diplomație României! Rușine, epigoni ai lui Titulescu și Ștefan Andrei!
Istoric: Ucraina are pretenții teritoriale față de Moldova - ce vor face Sandu și Zelenski
Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

Загрузка...
Feodor Lukianov

Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

157
În condițiile înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Occident, Moldova nu ar trebui să dea preferință niciunei părți, concentrându-se pe dezvoltarea internă, consideră redactorul-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

Implicarea în jocurile geopolitice străine niciodată nu a fost spre binele cuiva. Nici în Moldova nu trebuie să se mizeze pe acest lucru, a declarat cunoscutul politolog rus, redactor-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

“State precum Moldova au ajuns divizate din punct de vedere al opiniei publice, al acțiunilor interne ale diverselor forțe politice, iar acum, din câte îmi dau seama, ajung într-o situație dificilă”, declară Lukianov într-un interviu oferit Sputnik Moldova. – Pentru că pe marea arenă internațională s-a declanșat un război rece de proporții 2.0, care după formă se deosebește de cel din a doua jumătate a secolului XX, însă în conținut este același. Acest lucru presupune că statele care se află la o răscruce de drumuri, iar Moldova se află printre ele, pierd foarte mult din spațiul de manevră”.

Lukianov consideră că pasiunile care se aprind în relațiile dintre Rusia și comunitatea occidentală se vor replica într-o versiune miniaturală în politica internă a țărilor care se află într-o situație similară cu cea a Moldovei. Tot aici el concluzionează: aceste procese nu vor avea un final fericit.

“Cum trebuie să se comporte Moldova în această situație? Cred că republica nu trebuie să penduleze dintr-o parte în alta, ci să încerce să-și traseze o direcție de protejare a propriilor interese. Chiar dacă acestea nu vor coincide întru totul cu prioritățile rusești, oricum vor fi luate în considerație de Federația Rusă cu tot respectul”, se arată convins politologul.

Altceva este, presupune Lukianov, că și Moldova, și multe alte state din spațiul fostei URSS nu sunt capabile să-și formuleze clar propriile interese. Prin urmare, se transformă într-o arena a realizării unor interese străine. Anume acest lucru, în opinia redactorului-șef al revistei “Rusia în politica globală”, provoacă cele mai multe îngrijorări – “am temeri că tulburările interne din Moldova vor fi agravate de contextul conflictual extern”.

Valentina Matvienko
© Photo : предоставлено пресс-службой Совета Федерации

În același timp, Lukianov consideră pentru multe țări conceptul de opțiune devine vag.

Pe de o parte, relațiile dintre Rusia și Occident se tensionează, iar pe de altă parte, din câte îmi dau seama, Rusia, statele europene și SUA se concentrează tot mai mult pe propriile probleme interne, în special, în condițiile extraordinare ale pandemiei.

Prin urmare, interesul sau entuziasmul față de luptele geopolitice și încercările de a atrage de partea lor statele care se află în fața unor opțiuni se diminuează la toți. Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident”, susține expertul rus.

Acest lucru doar subliniază necesitatea statelor din fosta URSS să atragă atenția la propria dezvoltare internă.

“Moldova, cred eu, trebuie să răspundă sie însăși la întrebarea: este viabilă în calitate de formațiune statală, are capacitatea de a asigura dezvoltarea propriei societăți? Nu să aleagă la infinit între Rusia și Occident în calitate de direcție de bază a politicii”, a conchis Lukianov.

Reamintim că pe 19 aprilie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și în decurs de 40 de minute a răspuns la întrebările adresate de deputații APCE. La subiectul legat de relațiile cu Federația Rusă, șeful statului, de facto, a recunoscut că odată cu preluarea mandantului de președinte, relațiile s-au înrăutățit. Totodată, Sandu a declarat că cele două state au “o agendă serioasă” – comerțul, migranții, Transnistria, trupele de menținere a păcii. În afară de aceasta, președintele Sandu și-a exprimat speranța că se va reveni la regimul moldo-rus de comerț, care a existat până la semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

157
Tagurile:
Occident, Moldova, Rusia

Загрузка...
Testare coronavirus

Coronavirus în România, 23 aprilie: număr mare de infectați

0
Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică informează care este situația infectărilor cu noul coronavirus pe teritoriul României până astăzi, 23 aprilie 2021.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Autoritățile precizează că, până astăzi, 23 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.042.521 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 963.840 de pacienți au fost declarați vindecați. 

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.523 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. 

Până astăzi, 27.113 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În ultimele 24 de ore, de ieri dimineață de la ora 10.00 și până astăzi, la aceeași oră, au fost raportate 170 de decese - 100 bărbați și 70 femei, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare,  Sibiu,  Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 50 decese la categoria de peste 80 de ani.

Majoritatea deceselor înregistrate – 164 - sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.901. Dintre acestea, 1.391 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.228.196 de  teste RT-PCR și 831.562 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.386 de teste RT-PCR (13.118 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.268 la cerere) și 12.923 de teste rapide antigenice. 

Pe teritoriul României, 42.195 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.939 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.077 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 85 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.352 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.334 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Polițiștii și jandarmii au aplicat, ieri, 22 aprilie 2021, ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, 4.726 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 917.070 de lei.

Prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Autoritățile reamintesc cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

Referitor la situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.511 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.124 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 48 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 4 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Reprezentanții GCS spun că aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

0
Tagurile:
coronavirus, România
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Coronavirus în România, 20 aprilie: cifrele momentului
Coronavirus în România, 21 aprilie: mii de cazuri noi
Coronavirus în România, 22 aprilie: situația în Diaspora

Загрузка...