Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

Putin este considerat în Moldova liderul străin cu cea mai mare autoritate

82
(reînnoit 08:02 29.04.2018)
Potrivit președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, majoritatea locuitorilor ţării noastre pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și consideră că Vladimir Putin este liderul străin cu cea mai mare autoritate.

CHIȘINĂU, 27 apr — Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a discutat cu Gheorghi Poltavcenko, guvernatorul orașului Sankt Petersburg, despre relațiile Moldovei cu Rusia, menționează RIA Novosti.

„Majoritatea poporului Moldovei se pronunță pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia. În ţara noastră, Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost şi rămâne a fi cel mai influent lider de stat din străinătate", a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Președintele moldovean susține că relațiile dintre cele două țări „înregistrează o dezvoltare eficientă și rezultativă" la nivelul șefilor de stat, dar și la nivel de regiuni.

"Sunt convins că, după alegerile parlamentare care se vor desfășura în țara noastră în acest an, contactele bilaterale vor cunoaște un alt stadiu de colaborare strategică între guvernele, dar şi între parlamentele ambelor state", a spus șeful statului moldovenesc.

Igor Dodon a adăugat că pe 9 mai la Chișinău va avea loc un Marș al Victoriei.

„În Moldova 9 mai a fost și va rămâne Ziua Victoriei. Noi ne pregătim serios de această sărbătoare, în fiecare an organizăm o acțiune foarte serioasă — Marșul Victoriei. În acest an coloana o voi conduce eu", a precizat Dodon.

Acesta a menționat totodată că „încercările de a schimba istoria" nu vor avea succes.

Dodon i-a comunicat lui Poltavcenko că, în curând, la Chișinău, va avea loc Forumul regiunilor la care vor fi invitați reprezentanții tuturor regiunilor Federației Ruse cu care au fost semnate contracte de cooperare.

În afară de aceasta, Dodon a subliniat că Moldova este interesată să obțină „informaţii cît mai ample despre activitatea Uniunii Economice Eurasiaticee" și și-a exprimat speranța că în curând va obține statutul de observator în această structură.

82
Birou Vamal Albița, România

Grecia, inclusă pe lista galbenă, Republica Moldova scoasă

88
(reînnoit 19:02 22.04.2021)
Lista zonelor considerate cu risc epidemiologic a fost actualizată astăzi, Grecia fiind introdusă pe listă, iar Republica Moldova eliminată de pe ea

BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat astăzi lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. În mod surprinzător, Grecia a fost inclusă pe listă, dar decizia este motivată de numărul mare de infectări. Dimpotrivă, Republica Moldova a fost scoasă de pe lista galbenă.

”Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 22.04.2021, Hotărârea numărul 23 prin care a fost actualizată lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. Reamintim că de la măsura de carantinare pentru persoanele care sosesc din aceste state sunt prevăzute mai multe excepţii”, a anunțat CNSU.

Astfel, nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:

- au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doze şi au trecut cel puţin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România;

- au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară, fapt dovedit prin documente medicale (ex : test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară) şi au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrarării în ţară;

- rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.

Lista ţărilor incluse pe lista galbenă cuprinde următoarele state: Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franţa, Croația, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles, Bosnia si Herţegovina, Chile, Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina,  Kosovo, Belgia, Paraguay,  Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveţia, Insulele, Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica şi Africa de Sud.

88
Tagurile:
coronavirus, România, Moldova
Tematic
Moldova, lecție de diplomație României! Rușine, epigoni ai lui Titulescu și Ștefan Andrei!
Istoric: Ucraina are pretenții teritoriale față de Moldova - ce vor face Sandu și Zelenski
Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

Загрузка...
Feodor Lukianov

Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

157
În condițiile înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Occident, Moldova nu ar trebui să dea preferință niciunei părți, concentrându-se pe dezvoltarea internă, consideră redactorul-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

Implicarea în jocurile geopolitice străine niciodată nu a fost spre binele cuiva. Nici în Moldova nu trebuie să se mizeze pe acest lucru, a declarat cunoscutul politolog rus, redactor-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

“State precum Moldova au ajuns divizate din punct de vedere al opiniei publice, al acțiunilor interne ale diverselor forțe politice, iar acum, din câte îmi dau seama, ajung într-o situație dificilă”, declară Lukianov într-un interviu oferit Sputnik Moldova. – Pentru că pe marea arenă internațională s-a declanșat un război rece de proporții 2.0, care după formă se deosebește de cel din a doua jumătate a secolului XX, însă în conținut este același. Acest lucru presupune că statele care se află la o răscruce de drumuri, iar Moldova se află printre ele, pierd foarte mult din spațiul de manevră”.

Lukianov consideră că pasiunile care se aprind în relațiile dintre Rusia și comunitatea occidentală se vor replica într-o versiune miniaturală în politica internă a țărilor care se află într-o situație similară cu cea a Moldovei. Tot aici el concluzionează: aceste procese nu vor avea un final fericit.

“Cum trebuie să se comporte Moldova în această situație? Cred că republica nu trebuie să penduleze dintr-o parte în alta, ci să încerce să-și traseze o direcție de protejare a propriilor interese. Chiar dacă acestea nu vor coincide întru totul cu prioritățile rusești, oricum vor fi luate în considerație de Federația Rusă cu tot respectul”, se arată convins politologul.

Altceva este, presupune Lukianov, că și Moldova, și multe alte state din spațiul fostei URSS nu sunt capabile să-și formuleze clar propriile interese. Prin urmare, se transformă într-o arena a realizării unor interese străine. Anume acest lucru, în opinia redactorului-șef al revistei “Rusia în politica globală”, provoacă cele mai multe îngrijorări – “am temeri că tulburările interne din Moldova vor fi agravate de contextul conflictual extern”.

Valentina Matvienko
© Photo : предоставлено пресс-службой Совета Федерации

În același timp, Lukianov consideră pentru multe țări conceptul de opțiune devine vag.

Pe de o parte, relațiile dintre Rusia și Occident se tensionează, iar pe de altă parte, din câte îmi dau seama, Rusia, statele europene și SUA se concentrează tot mai mult pe propriile probleme interne, în special, în condițiile extraordinare ale pandemiei.

Prin urmare, interesul sau entuziasmul față de luptele geopolitice și încercările de a atrage de partea lor statele care se află în fața unor opțiuni se diminuează la toți. Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident”, susține expertul rus.

Acest lucru doar subliniază necesitatea statelor din fosta URSS să atragă atenția la propria dezvoltare internă.

“Moldova, cred eu, trebuie să răspundă sie însăși la întrebarea: este viabilă în calitate de formațiune statală, are capacitatea de a asigura dezvoltarea propriei societăți? Nu să aleagă la infinit între Rusia și Occident în calitate de direcție de bază a politicii”, a conchis Lukianov.

Reamintim că pe 19 aprilie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și în decurs de 40 de minute a răspuns la întrebările adresate de deputații APCE. La subiectul legat de relațiile cu Federația Rusă, șeful statului, de facto, a recunoscut că odată cu preluarea mandantului de președinte, relațiile s-au înrăutățit. Totodată, Sandu a declarat că cele două state au “o agendă serioasă” – comerțul, migranții, Transnistria, trupele de menținere a păcii. În afară de aceasta, președintele Sandu și-a exprimat speranța că se va reveni la regimul moldo-rus de comerț, care a existat până la semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

157
Tagurile:
Occident, Moldova, Rusia

Загрузка...
Heiko Maas

Germania respinge modificarea granițelor în Balcani

0
Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că Germania respinge redesenarea graniţelor în vestul Balcanilor, ideea fiind ”pusă în sertar”.

BRUXELLES, 23 apr – Sputnik. Ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas, a vrut să închidă controversatul subiect al redesenării unor granițe în Balcani și a respins categoric această idee care a apărut într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene.

Documentul, care a agitat mult spiritele, i-a alarmat pe bosniaci, care au văzut-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor.

În document se vorbea despre posibilitatea ca prin crearea Serbiei Mari, a Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari să se rezolve tensiunile naţionale care împiedică integrarea europeană a regiunii.

"Ideea că lucrurile pot fi rezolvate cu linii noi pe o hartă nu este doar nerealistă, dar este periculos să iniţiezi chiar această discuţie", a declarat Maas reporterilor din Pristina, capitala Kosovo.

El a precizat că ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement și a arătat că se bucură că ideea a fost "pusă înapoi într-un sertar sau, sperăm, în tocătorul istoriei".

Nota diplomatică a UE a apărut prima oară în presa din Slovenia, dar premierul sloven Janez Jansa a negat relatările presei potrivit cărora el ar fi trimis nota preşedintelui Consiliului European Charles Michel ca o propunere cu privire la modul de tratare a regiunii după ce Slovenia va prelua preşedinţia UE în iulie.

0
Tagurile:
Heiko Maas, Balcani
Tematic
Kusturica va juca într-un film despre agresiunea NATO în Balcani
Primul stat modern aromân din Balcani: Principatul Pindului
Cine își dorește o recroire a granițelor în Balcani și care ar fi consecințele
Statele Unite prevăd un conflict armat în Balcani în 2019. Ce vor de la Rusia?
Bombardamente din 1999: Hiroshima și Nagasaki în Balcani - Cum au fost afectați românii
Justiția bulgară a deblocat procesul de extindere a Turkish Stream în Balcani
Coșmar seismic: 30 de cutremure și replici în Balcani în 13 ore – cutremur și în România!

Загрузка...