Pașaport românesc

Incredibil: câți moldoveni au obținut cetățenia română în 2016

578
(reînnoit 17:32 10.04.2018)
România a raportat la Eurostat doar 51 de moldoveni care și-au redobândit cetățenia românească în anul 2016.

CHIȘINĂU, 10 apr — Sputnik. Doar 51 de moldoveni au redobândit în anul 2016 cetățenia României. Cel puțin, o astfel de cifră estimativă figurează în ultimele date prezentate de Eurostat. În anul 2015, România a raportat o cifră estimativă de 592 de moldoveni care au devenit cetățeni români. Cu alte cuvinte, numărul de moldoveni care solicită pașaportul României se află într-o continuă scădere. 

Numărul de moldoveni care au dobândit cetățenia românească în 2016
© Photo : Eurostat/Captură ecran
Numărul de moldoveni care au dobândit cetățenia românească în 2016

Cel mai mare număr de persoane care au obținut cetățenia românească în anul 2016 au fost ucrainenii — 4032, turcii — 139 și sirienii — 70.

În același an, cei mai mulți moldoveni au dobândit cetățenia Italiei — 5605, Portugaliei — 805, Spaniei — 415, Greciei — 369 și a Germaniei — 361.

Țara al cărei cetățenie este cea mai solicitată de români este Italia (12 967). Urmează Germania (3842), Ungaria (2 847), Marea Britanie (1 979) Franța (1 695), Belgia (1 535), Spania (1 469).

Cei mai mulți solicitanți ai cetățeniei românești sunt ucrainenii, turcii și sirienii
© Photo : Eurostat/Captură ecran
Cei mai mulți solicitanți ai cetățeniei românești sunt ucrainenii, turcii și sirienii
578
Tagurile:
dobândire, moldoveni, redobândire, pașaport, Cetățenie română, Eurostat, Republica Moldova, România
Тема:
Cetățenia română (28)
Tematic
Moldovenii vor primi consultație gratuită pentru redobândirea cetățeniei române
Cetățenii Moldovei nu vor unirea cu România și redenumirea limbii oficiale
O schimbare radicală: cine ar mai putea dobândi cetățenia română
Mai mulți moldoveni s-au pomenit fără cetățenie română. Ce spun autoritățile
LGBT

"România arată Moldovei calea europeană" - susține LGBT de la Chișinău

136
În timp ce în România peste 20 de ambasade străine promovează LGBT, România face același lucru în Republica Moldova prin ambasada sa de la Chișinău.

BUCUREȘTI, 17 mai – Sputnik. Ambasada României la Chișinău și-a exprimat pentru prima oară susținerea pentru politicile LGBT din Republica Moldova, imitând gesturile inacceptabile ale ambasadelor străine de la București care fac o propagandă deșănțată pro-homosexuali, în dispreț față de valorile poporului român.

Acum, Bucureștiul face același lucru în Republica Moldova, Ambasada României semnând o declarație comună a 30 de diplomați acreditați în susținerea comunității LGBT din Republica Moldova, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.

Declarația comună a fost anunțată în Moldova pe pagina de facebook a Ambasadei Olandei, un stat care militează de mult timp în favoarea politicilor anti-familie.

Astfel de declarații pro-LGBT au existat în anii precedenți în Republica Moldova, însă e pentru prima dată când apare și semnătura misiunii diplomatice românești de la Chișinău.

În declarația respectivă, care seamănă cu declarația dată cu aceeași ocazie și de mai mult de 20 de ambasade de la București pentru România, semnatarii își exprimă ”solidaritatea și sprijinul pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI) din Republica Moldova, dintre care mulți sunt discriminați pe baza orientării lor sexuale, identității sau expresiei de gen și caracteristicilor sexuale”.

În același mesaj, ambasadele anunță că în perioada 15-20 iunie, va avea loc cel de-al 20-lea Festival LGBTI „Moldova Pride”, preponderent online, din cauza condițiilor actuale de pandemie COVID-19.

Cu referire la acest pas șocant făcut de România în Republica Moldova, teologul și politologul Bogdan Duca a oferit pe pagina sa de telegram o replică care nu mai lasă loc de comentarii: ”Bun, bun. România arată Moldovei calea europeană :))”!

136
Tagurile:
Ambasada României la Chișinău

Загрузка...
Parlamentul Republicii Moldova

Fost deputat român vrea ajungă deputat la Chișinău

135
Fostul deputat din România Cristian Rizea, condamnat la închisoare în țară, vrea să ajungă deputat în Republica Moldova acolo unde a cerut azil politic

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. Cristian Rizea, fostul deputat de România condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, vrea acum să devină deputat în Republica Moldova.

Rizea vrea să se înscrie în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova în calitate de candidat independent și s-a deplasat la Comisia Electorală Central pentru ca să se informeze asupra condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și să demareze procesul de înregistrare în calitate de candidat independent.

Rizea ar trebui să adune 2500 de semnături ca să se înscrie în cursa electorală din 11 iulie.

Situația lui Cristian Rizea

Situația lui Cristian Rizea este însă tulbure. El s-a refugiat în Republica Moldova ca să scape de pedeapsa cu închisoare din România, dar a ajuns la închisoare și în Moldova în vederea extrădării în România.

Rizea a fost reținut pe 3 noiembrie 2020 la Chișinău, la puțin timp după ce președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, i-a retras cetățenia, Rizea urmând să fie expulzat spre România. Fostul președinte a explicat atunci că nu el l-a protejat pe Rizea care ar fi depus actele pentru a obţine cetăţenia Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2017, pentru ca, pe 28 decembrie 2017, să obţină deja paşaportul moldovenesc.

Rizea se confruntă în Republica Moldova și cu un dosar trimis în judecată în luna martie a acestui an de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Fostul deputat român este acuzat de procurori că, în cadrul acestei proceduri, în formularul completat pentru a dobândi cetățenia, Rizea a indicat date care nu corespund adevărului, el nerecunoscând atunci că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

La începutul lunii mai, Rizea a fost eliberat însă din închisoare pentru că expirase termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

Până să ajungă să candideze, Rizea se confruntă așadar în Republica Moldova cu două decizii ale autorităților: dacă va fi extrădat în România și care este situația cetățeniei sale din Moldova, pentru că, dacă nu i se mai recunoaște cetățenia, Rizea nici nu poate candida.

În România îl așteaptă însă pedeapsa cu închisoare. El a  fost trimis în judecată în martie 2016 de către DNA alături de omul de afaceri Lucian Coltea, care i-ar fi dat 300.000 de euro ca să intervină la RA-APPS pentru retrocedarea unui teren într-o zonă rezidențială din București și la Primăria Chiajna pentru un teren aflat în litigiu.

Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, iar magistrații au decis și confiscarea sumei de 300.000 de euro. El a fugit însă dinainte în Republica Moldova ca să evite executarea pedepsei, prevăzând că sentința ar putea fi una cu executare.

 

 

135
Tagurile:
Cristian Rizea

Загрузка...
Геннадий Григорьевич Онищенко

Laboratorul biologic al SUA în Moldova provoacă îngrijorarea Moscovei - Onișcenko

61
Laboratoarele științifice controlate de Pentagon, situate în mai multe țări din CSI și în Georgia, provoacă îngrijorări serioase Moscovei oficiale.

CHIȘINĂU, 17 mai - Sputnik, Nikita Ciukunov. Rusia se teme că armele biologice sunt dezvoltate în aceste centre sub masca studierii infecțiilor periculoase. Fostul șef al Rospotrebnadzor, deputatul Dumei de Stat, epidemiologul Genadii Onishchenko explică, într-un interviu pentru Sputnik, cum funcționează astfel de instituții.

Arme necontrolate

Până în prezent, armele biologice rămân cel mai puțin controlat tip de arme de distrugere în masă. Supravegherea formală a acestuia este asigurată de Convenția privind interzicerea armelor biologice și toxice (BTWC), adoptată în 1972, a menționat Gennady Onișcenko. Potrivit acestuia, în anii 1990, țările care au semnat acest document au dezvoltat un mecanism de monitorizare a respectării prevederilor conceptului. Cu toate acestea, ratificarea sa a fost blocată prin eforturile părții americane.

Lipsa unei supravegheri stricte a dus la apariția unor laboratoare biologice americane pe teritoriul republicilor fostei URSS, ale căror activități sunt finanțate de Departamentul Apărării al SUA. Astfel de facilități funcționează acum în Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Kazahstan, Moldova, Uzbekistan și Ucraina.

„În aceste laboratoare activează microbiologi militari cu o calificare foarte înaltă. Desigur, ei nu dezvoltă ceva conceput pentru a proteja copiii georgieni sau azeri. Aceștia sunt angajați în studiul focarelor virale naturale și exportul de tulpini. Sarcina lor este simplă - să producă tulpini virulente (extrem de infecțioase - Sputnik) care ar putea fi luate cu ușurință ca locale", subliniază specialistul.

Pentru Rusia o îngrijorare deosebit de gravă este, potrivit lui Genadi Onișcenko, Laboratorul Central de Referință situat lângă Almatî, Kazahstan. Această instituție este echipată cu cele mai moderne echipamente și face parte din rețeaua științifică a Pentagonului din Asia Centrală.

„Laboratorul este foarte puternic, cu cel mai înalt nivel de protecție. Acolo sunt dezvoltate rețete biologice militare. Acesta nu are nicio legătură cu asistența medicală civilă din Kazahstan. Statele Unite, practic, nu ascund faptul că desfășoară un program biologic activ pe teritoriul Kazahstanului”, notează fostul șef al Rospotrebnadzor.

Infecții catastrofale

În realitățile moderne, armele biologice devin unul dintre instrumentele principale ale războiului „hibrid”, spune Genadii Onișcenko. Pandemia de coronavirus a arătat în mod clar daunele pe care le poate provoca o infecție.

„Ne-am convins că virușii sunt eficienți în ceea ce privește crearea psihozei de masă, destabilizarea situației politice și prăbușirea economiilor. Coronavirusul a cauzat mai multe daune economiei globale decât orice război”, a spus epidemiologul.

În același timp, acum este imposibil să se demonstreze originea artificială a virusului datorită controlului incomplet asupra activității laboratoarelor biologice. Verificatorilor li se arată doar ceea ce „pot vedea”, conchide el.

„Uneori, specialiștii georgieni sunt îmbrăcați în costume și aceștia merg la aceste laboratoare. Dar chiar în „inima”, în cele mai secrete locuri - nu le este permis. Ce tip de cercetare se desfășoară acolo - nimeni nu știe, pentru că aceasta este cercetare militară”, rezumă vorbitorul.

Neliniștea Moscovei

În aprilie a anului trecut, Maria Zaharova, reprezentant oficial al Ministerului de Externe rus, a făcut o declarație dură împotriva laboratoarelor biologice americane.

Ea a admis că dezvoltarea acestor agenți patogeni ai bolilor periculoase în scopuri militare poate fi efectuată la aceste facilități. Ca exemplu, Zaharova a dat Centrul Richard Lugar din Georgia.

"Nu se poate exclude faptul că în astfel de laboratoare, americanii lucrează la crearea și modificarea diferiților agenți cauzali ai bolilor periculoase, inclusiv în scopuri militare", a spus atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus.

Mai târziu, în aprilie 2021, Nicolai Patrușev, secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a exprimat o opinie similară într-un interviu acordat ziarului Kommersant.

„Vă invit să acordați atenție faptului că în lume, numărul laboratoarelor biologice aflate sub controlul SUA crește ca pe drojdie. Și printr-o coincidență ciudată - în special la granițele rusă și chineză”, a spus el.

Secretarul Consiliului de Securitate a mai adăugat că focarele de boli necaracteristice pentru această zonă sunt depistate cu o anumită regularitate în zonele adiacente „stațiilor sanitare și epidemiologice pașnice”.

61
Tagurile:
CSI, Moscova, SUA

Загрузка...