Vinul, la el acasâ

Bătaie pe acțiunile Purcari la București

132
(reînnoit 17:06 01.02.2018)
Titlurile producătorului de vinuri Purcari Wineries din Republica Moldova se vând ca pâinea caldă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB)

BUCUREȘTI, 1 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Oferta publică iniţială a companiei Purcari Wineries era suprasubscrisă joi, la prânz, în ceea ce priveşte investitorii de retail, potrivit unor brokeri din piaţă.

Investitorii de retail aveau alocată doar 10% din ofertă, respectiv 980.000 de acţiuni, iar subscrierea a depăşit 1,2 milioane.

Acţionarii Purcari Wineries speră să obţină 265,9 milioane de lei din listarea a 49% din acţiunile companiei la BVB, reiese din prospectul publicat pe site-ul operatorului pieţei de capital româneşti, potrivit Agerpres.

Subscrierile pot fi făcute începând cu data de 29 ianuarie şi până pe 8 februarie. Investitorii de retail trebuie să subscrie la preţul fix de 28 lei/acţiune, iar investitorii de retail au între 19 şi 28 de lei.

Simbolul sub care se listează este WINE, iar cele mai multe acţiuni sunt oferite de Lorimer Ventures Limted (peste 8,17 milioane acţiuni), urmat de Amboselt Universal cu 1 milion şi International Finance Corporation (IFC) cu 628.920.

Conform prospectului, 10% din oferta de 9,8 milioane acţiuni este dedicată investitorilor de retail şi restul pentru cei instituţionali.

Intermediarii ofertei sunt Raiffeisen Bank şi Swiss Capital.

Producătorul de vin Purcari Wineries Plc anunţa, pe 15 ianuarie, că intenţionează să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti, în primul trimestru din acest an, printr-o Ofertă Publică Iniţială de cel mult 49% din acţiunile existente.

'Purcari intenţionează să solicite admiterea acţiunilor sale la tranzacţionare în Categoria Acţiuni Internaţionale, pe Piaţa Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Oferta va consta dintr-un număr de până la 9.800.000 de acţiuni oferite existente, reprezentând până la 49% din numărul total de acţiuni existente ale societăţii', se arată într-un document publicat pe site-ul companiei.

Potrivit acestuia, societatea nu îşi va majora capitalul social în cadrul ofertei publice şi nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din ofertă.

Compania intenţionează să adopte o politică de dividende progresivă. Pentru anii următori, presupunând absenţa unor condiţii de piaţă excepţionale sau a unor nevoi semnificative de finanţare, Consiliul de Administraţie intenţionează să recomande Adunării Generale a Acţionarilor distribuţia de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în condiţiile legislaţiei aplicabile.

'Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie şi patru platforme de producţie în România şi Moldova. Purcari deţine două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală în acest segment de 26%. Pe fondul creşterii robuste a consumului în ECE şi în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creştere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creştere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova, 15% în Cehia şi Slovacia. Nivelul ridicat al creşterii s-a menţinut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creşterea în România accelerând la 69% faţă de aceeaşi perioadă din 2016', se arată în document.

Potrivit acestuia, marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a urcat la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

”În România, se consumă circa şase litri de bere şi băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut”, a declarat Victor Bostan, fondator şi director general al Purcari.

132
Tagurile:
suprasubscriere, listare, acțiuni, Purcari Wineries, Bursa de Valori Bucureşti, România
Tematic
Top 10 vinuri moldovenești care au cucerit experții francezi
Vaccinul Sputnik V

Expert: Este oare posibilă producerea vaccinului ”Sputnik V” în Moldova

120
Virologul rus, doctor în științe medicale, cercetător principal la Centrul de epidemiologiei și microbiologiei ”Gamalei ”, Anatoli Altștein a vorbit despre complexitatea producerii vaccinurilor.

CHIȘINĂU, 10 apr – Sputnik. Moldova rămâne cu mult în urma țărilor dezvoltate în ceea ce privește vaccinarea împotriva coronavirusului. Este oare posibilă producerea vaccinurilor chiar în Moldova - la această întrebare a răspunsul în studioul Sputnik Moldova virusologul rus, doctor în științe medicale, cercetător principal la centrul de Cercetări Științifice în domeniul epidemiologiei și  microbiologiei ”Gamalei ”, Anatoli Altștein.

Vaccinul rusesc ”Sputnik V”, cel mai popular printre moldoveni>>>

"Nu aș da un răspuns pozitiv la această întrebare. Din câte știu, în Moldova nu au fost produse alte vaccinuri, am îndoieli în ceea ce privește dezvoltarea virologiei în Moldova", a declarat savantul.

Pentru Republica Moldova este mai simplu să cumpere vaccinul, nu să-l producă, este sigur expertul.

”Trebuie să existe virologi calificați, este necesar să fie instruiți laboranți, toată această procedură durează. Dacă în Moldova  nu există o industrie gata pregătită, atunci este mai oportun ca vaccinul să fie cumpărat din alte țări unde aceasta este  dezvoltată”, a menționat  Altștein.

Producerea vaccinurilor este un proces științific complex și nu poate fi pus rapid pe roate.

Germania, pe punctul de a începe negocierile cu Rusia pentru vaccinul ”Sputnik V”>>>

"Principalele țări producătorii de vaccinuri sunt China, India, Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Belgia. SUA au o industrie imensă în acest sens. Nu este oportun ca Moldova să înceapă propria producție de vaccinuri. Specialiștii evident pot fi instruiți, dar aceasta va lua mult timp ", - a conchis interlocutorul.
120
Tagurile:
Sputnik V, vaccin
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Militari din Moldova și SUA la JCET-2021

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

1351
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Serghei Reabkov
© Sputnik / Александр Натрускин

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Militari ai armatei SUA și avioane militare americane
© Sputnik / Евгений Биятов

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

1351
Tagurile:
Moldova, SUA, Exerciții militare

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis, acuzat în PREMIERĂ fuge de răspundere, ia o decizie de ultimă oră

0
(reînnoit 16:36 14.04.2021)
Pentru prima dată, președintele Iohannis a fost absent din spațiul public – e acuzat că fuge de implicarea în criza din sănătate și se spală pe mâini – nu numai la propriu, ci și de răspundere. În aceste condiții, Iohannis a reacționat.

Știre în curs de actualizare

0
Tagurile:
Klaus Iohannis
Tematic
SRS și Călin Georgescu trag semnalul de alarmă: România, trimisă la RĂZBOI de Iohannis?
Iosefina Pascal publică DATELE care îl aruncă în aer pe Iohannis
Teodorovici: ”Cîțu, fii bărbat! Soluția e PNL să întoarcă armele împotriva lui Iohannis”

Загрузка...