Țipova

Tatăl tinerei dispărute la Țâpova a povestit despre cauza morții acesteia

7210
(reînnoit 13:05 13.09.2017)
Tânăra dispărută la Țâpova a decedat după ce a încercat să urce pe o stâncă, a afirmat tatăl ei.

CHIȘINĂU, 13 sept — Sputnik. Tânăra dată dispărută la Țâpova a decedat din cauza unui accident, a declarat pentru kp.md tatăl tinerei. Potrivit acestuia, Irina Cacealova, a murit după ce a alunecat de pe o stâncă.

"Locul unde a fost găsită Irina este inaccesibil. Acolo nu se vede nimic, nici de sus, nici de jos, de nicăieri. A alunecat de pe stâncă și a căzut. E foarte greu să ajungi acolo. Nu e clar cum a reușit să ajungă acolo. Ce a vrut să-și demonstreze? Cum? A promis că nu va urca nicăieri. Se pare că își căuta soarta… Era atrasă de munți ca un magnet. Se pare că acest lucru era mai puternic", a declarat Serghei, tatăl tinerei.

Tânăra a dispărut sâmbătă, în jurul orei 15.00. Căutările acesteia au început duminică seara. Luni, 11 septembrie, s-a alăturat căutărilor și o echipă de aproape 60 de salvatori, polițiști și chinologi. Cadavrul femeii a fost găsit pe 12 septembrie, în apropierea satului Horodiște, raionul Rezina.

Tânăra dispărută la Țâpova — găsită moartă. Avea 31 de ani, mamă a doi copii >>>

7210
Tagurile:
decedat, accident, Țâpova, Republica Moldova
EU border control

Veste proastă pentru Republica Moldova s-a dat interzis într-o țară UE de prim rang!

690
(reînnoit 09:14 10.07.2020)
Interdicţia de călătorie se aplică pentru Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană

BUCUREȘTI, 10 iul – Sputnik, Evan Răutu. Una dintre cele mai importante destinații europene pentru cetățenii moldoveni, Italia, şi-a închis joi graniţele pentru cei care sosesc din 13 ţări, printre care și Republica Moldova, informează agenția oficială Agerpres, preluând surse internaționale.

Cele 13 state vizate sunt de interdicţia de călătorie în Italia sunt Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană.

Ministerul italian al Sănătăţii motivează că statele acestea sunt considerate ”locuri cu risc ridicat de răspândire a infecţiilor cu noul coronavirus”.

”La nivel global, pandemia este în cea mai acută fază - nu putem pune în pericol sacrificiile făcute de italieni în aceste luni”, a explicat ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza, completând ”de aceea am ales calea cu cea mai mare precauţie”.

Atenție însă: e vorba de ”persoanele care au locuit în sau au tranzitat aceste ţări cu două săptămâni înainte de a intra pe teritoriul Italiei”, acestea urmează să fie oprite la frontieră.

De asemenea, oficialii italieni anunță că Italia a suspendat zborurile directe şi indirecte către ţările menţionate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

690

Загрузка...
 Focul Olimpic la Chișinău în anul 1980

Flacăra păcii și prieteniei: Cum a întâmpinat Moldova Focul Olimpic în anul 1980

39
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
În 2020 se împlinesc 40 de ani de la legendara Olimpiadă de la Moscova. Moldova a avut norocul să fie prima dintre republicile sovietice care a preluat ștafeta Torței Olimpice. Cursa solemnă în RSS Moldovenească - în fotografii și amintiri ale martorilor oculari.

CHIȘINĂU, 9 iul– Sputnik. Acum patruzeci de ani, Moscova a fost gazda celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice, care urmau să se desfășoare pentru prima dată pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ștafeta Focului Olimpic – simbolul jocurilor – a pornit din orașul grecesc Olimp. La procesiune au participat aproximativ cinci mii de alergători care au purtat torța olimpică pe drumurile Greciei, Bulgariei, României și URSS.

Олимпийский огонь
Programul ștafetei Torței Olimpice

„Când am întâlnit flacăra la Leușeni era cât pe ce să cad în Prut”

Pentru RSSM, evenimentele din călduroasa lună iulie 1980 au devenit o sărbătoare luminoasă și un adevărat motiv de mândrie, pentru că anume locuitorii țării noastre au fost primii din cadrul URSS care au văzut Focul Olimpic. Transmiterea torței a avut loc la punctul de control din Leuseni.

Atmosfera era una solemnă: delegația a fost întâmpinată de conducerea țării, de fotografi, precum și de o coloană de fete îmbrăcate în costume naționale din toate cele 15 republici sovietice. Onoarea de a prelua torța olimpică la granița Uniunii Sovietice i-a revenit eminentului alergător sovietic, campionului olimpic Piotr Bolotnikov.

Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Transmiterea Focului Olimpic la Leuseni, la granița URSS

Apropo, pe podul care trecea peste Prut și separa România și RSSM a avut loc un caz interesant. Cunoscutul fotoreporter Igor Zenin a declarat pentru Sputnik Moldova că în centrul podului s-a instalat un piedestal cu o torță simbolică, unde urma să aibă loc transmiterea focului.

”Eram atunci angajat fotograf la ziarul ”Chișinăul de Seară” și așteptam momentul solemn de trecere a graniței URSS. La un moment dat, sportivii au apărut: au fost aproximativ 50 de oameni care alergau din partea românească și aproximativ același număr de sportivi de-ai noștri. Echipa românească și cea moldovenească mergeau într-un pas, ceea ce a provocat vibrația podului. Construcția a început să se clatine rău și ne-am gândit că acum, cu toată mulțimea și cu piedestalul, ne vom pomeni în Prut”, își amintește Zenin, râzând.
Олимпийский огонь в 1980 году
Piotr Bolotnicov cu Torța Olimpică în mână

Dar totul s-a sfârșit cu bine. După transmiterea focului, simbolul etern al Jocurilor Olimpice, procesiunea solemnă s-a îndreptat spre Chișinău. Apropo, pentru a asigura securitatea participanților, au fost întreprinse măsuri dure de precauție: alergătorii au fost păziți cu atenție, iar ștafeta însăși a fost însoțită de un microbuz blindat cu diverse echipamente și o torță de rezervă.

Олимпийский огонь в 1980 году
Startul ștafetei de la Leușeni

"Zburam, de parcă aveam aripi"

Cartierul Sculeni din Capitală a fost primul care a întâmpinat flacăra „sacră” a celei de-a XXII-a ediții a Jocurilor Olimpice. Procesiunea a ajuns în Capitală pe strada Kuibîșev, api pe Calea Ieșilor.

Serghei Cupțov, unul dintre participanții la ștafetă, a alergat anume în această parte a orașului, pe lângă combinatul ”ISCOJ” (”ИСКОЖ”). Sportivul a povestit că selecta alergătorii după două criterii: pregătirea fizică și meritele sportive.

”Toți doritorii au alergat un kilometru - anume acestă distanță urma să fie parcursă de cel care ducea torța. Acestea au fost competiții de viteză, iar în funcție de rezultate erau selectați cei mai buni. Dar rezultatele cursei de calificare nu garantau participarea la ștafetă - era preferabil să mai avem un anumit statut sportiv. Eu am avut noroc - am fost multiplu campion al Moldovei la toate categoriile masculine și, prin urmare, am putut să fac parte din echipă”, a declarat interlocutorul.

Олимпийский огонь в 1980 году
Participanții la alergare

La ștafetă au participat și unii sportivi de clasă superioară. Astfel, Cupțov a primit flacăra de la legendarul sportiv din Moldova Guzman Kosanov, care în 1960 a câștigat medalia de argint la Olimpiada de la Roma.

Pe vremea Jocurilor Olimpice de la Moscova, Kosanov avea deja 45 de ani și, părăsind sportul de performanță, activa în calitate de director al școlii din Alma-Ata. Serghei Petrovici își amintește de campionul de cândva că nu mai era în cea mai bună formă, iar organizatorii ștafetei au încercat să-l liniștească: „Ei, nu-i nimic, Guzman, tu ai să alergi mai puțin, dar atunci Serioja va alerga mai mult în locul tău”.

În pofida la toate întâmplările, și acum, peste ani, Cupțov vorbește înflăcărat despre acea zi fierbinte de iulie, când a alergat pe segmentul său de drum, fiind aplaudat și adulat de mulțime. Flacăra olimpică a aprins nu numai torțele sportivilor, ci și mii de inimi ale oamenilor.

"Sunt o persoană foarte cumpătată, dar chiar și pe mine m-a impresionat foarte mult acea atmosferă care predomina în acele zile la Chișinău. Nu voi uita niciodată mulțimea imensă, au fost un număr incredibil de oameni. Am simțit o ascensiune emoțională incredibilă și de parcă zburam, de parcă aveam aripi", a declarat sportivul.
Олимпийский огонь
© Photo : Игорь Зенин, из личного архива
Locuitorii Moldovei îi întâmpină pe sportivi

"Și când mă gândesc că au trecut deja 40 de ani…"

Flacăra Olimpică care a fost dusă prin sectorul Sculeni s-a îndreptat spre Piața Victoriei (în prezent Piața Marii Adunări Naționale - n.r.). Aici au fost organizate acțiuni de amploare unde trecerea era permisă doar în baza invitațiilor.

În piață, în inima Chișinăului, a avut loc ceremonia solemnă de aprindere a focului cu participarea sportivului Viktor Bolișov, unul dintre cei mai puternici săritori în înălțime din URSS.

Олимпийский огонь
© Photo : Игонь Зенин, из личного архива
Viktor Bolișov aprinde Flacăra Olimpică la Chișinău

Laurenția Zaharia este una dintre participantele la acele evenimente. În 1980 ea avea 9 ani și împreună cu alți copii a fost implicată în acțiunile care se desfășurau în Piață.

”A fost o scenă de dans cu elemente de gimnastică. Am repetat pe stadionul școlii timp de două săptămâni. Aveam o uniformă specială - pantaloni scurți, tricouri și umbrele cu simboluri olimpice pe care le-am fluturat în timpul spectacolului. Ne-am pregătit și am așteptat atât de mult pentru această zi și a trecut ca o clipă. Dar îmi amintesc în continuare acel sentiment înălțător, de credință și speranță pentru realizări mărețe, care domnea peste tot atunci", a declarat Laurenția pentru Sputnik Moldova.
Олимпийский огонь в 1980 году
Ștafeta Focului Olimpic în Piața Victoriei

În aceeași zi, focul a rămas la hotelul ”Inturist”, (Național), pentru ca în dimineața zilei următoare să meargă în sectorul Râșcani al Capitalei.

”Nu fac comerț cu memoria olimpică”

Conducerea RSSM s-a pregătit minuțios de ștafetă. Astfel, magistrala principală din sectorul Râșcani - bulevardul Moscovei, pe care urma să se desfășoare alergarea, a fost reconstruită. Aici a fost înlăturat gazonul ce separa sensurile și a fost turnat asfalt de înaltă calitate.

Олимпийский огонь
Asfaltarea bulevardului Moscovei în anul 1980

Este simbolic faptul că flacăra olimpică a părăsit Chișinăul tocmai prin bulevardul Moscovei și, ocolind strada Studenților, a mers în nordul Moldovei. Ștafeta a trecut prin orașele Orhei, Bălți, Edineț, Briceni, iar apoi prin Ucraina a mers mai departe spre Moscova.

Олимпийский огонь в 1980 году
Traseul Ștafetei Torței Olimpice prin Moldova, iulie 1980

Fiecărui sportiv i-a fost lăsată torța olimpică, cu care a alergat pe segmentul său și a primit o medalie comemorativă, precum și un certificat de onoare. Participanta la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț Raisa Levițkaia a spus că a reușit să-și păstreze torța și uniforma olimpică. Pentru ea, acestea îi provoacă emoții speciale, care chiar și acum, după 40 de ani, îi amintesc de ziua în care a parcurs segmentul său de drum sub soarele din iulie.

”În anii optzeci, colecționarii au încercat să-mi cumpere o torță de la mine, au oferit sume pentru care era foarte posibil să cumperi un apartament sau o mașină. Da, și acum am auzit că o torță poate fi vândută cu 350 de mii de lire sterline. Dar acest lucru este exclus, aceste amintiri nu pot fi cumpărate pe bani, iar torța deja i-am lăsat-o moștenire nepotului meu. Nu fac comerț cu memoria olimpică", a conchis interlocutoarea.
Олимпийский огонь
© Photo : Раиса Левицкая, из личного архива
Raisa Levițki, participant la ștafetă pe segmentul Bălți - Edineț

"Сândva erau alte valori"

Pe lângă participanții la ștafeta Focului Olimpic, astăzi în Moldova puteți găsi alți martori ai festivalului sportiv unic din 1980, care a rescris pentru totdeauna istoria republicii sovietice. Alla Ojoga și soțul ei Vladimir erau studenți ai Universității de Stat din Moldova, care au avut norocul să fie selectați ca să fie interpreți-ghid la Moscova și Leningrad - au deservit turiștii din România.

"Eram o fată simplă dintr-o familie de țărani, părinții mei nu au visat niciodată că voi merge la Moscova pentru a lucra la Olimpiadă. Atunci erau oportunități complet diferite pentru toată lumea, iar oamenii erau mai deschiși, bucuroși, nu la fel de mercantili ca acum. Erau alte valori - pace, patrie, prietenie. Ne lipsesc aceste lucruri”, a mărturisit Alla.
Олимпийский огонь
© Photo : Алла Ожога, из личного архива
Vladimir și Alla Ojog

Ștafeta memoriei

Au trecut 40 de ani din ziua în care Moldova sovietică și-a deschis brațele pentru a primi ștafeta Focului Olimpic. Republica și-a îndeplinit cu demnitate sarcina de a primi flacăra pe teritoriul URSS și de a o transmite mai departe. 40 de ani au trecut ca o zi de iulie, iar o zi de iulie - ca 40 de ani.

Atâta timp cât trăiesc oamenii care au făurit istoria cu propriile mâini și pot să transmită amintirile mai departe, este vie și Olimpiada. Este o adevărată ștafetă a memoriei, a valorilor comune și a păcii.

Așadar, nu a fost în zădar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

39
Tagurile:
Focul Olimpic, Moldova

Загрузка...
TIR

Europarlamentar român despre transportul european: ”Cum elimină Vestul concurența din Est”

0
(reînnoit 10:10 11.07.2020)
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a avut o ieșire foarte dură împotriva noilor reglementări votate de Paramentul European în domeniul transporturilor, diagnosticul său fiind foarte clar: Vestul a eliminat în acest fel concurența transportatorilor din Est.

BRUXELLES, 11 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Mihai Tudose, fost premier și actual europarlamentar al PSD, i-a cerut premierului Ludovic Orban, într-un editorial publicat de Digi24, să pregătească atacarea la Curtea de Justiție a UE a noilor regulamente pe transporturi prin care ”Vestul elimină concurența din Est”.

Aceste regulamente contravin tratatelor Uniunii, Pactului Ecologic European și obiectivelor privind neutralitatea climatică și redresarea economică, argumentează Tudose.

”Este revoltător faptul că statele occidentale și-au mobilizat guvernele și europarlamentarii pentru a impune norme restrictive transportatorilor est-europeni. Practic, se urmărește scoaterea de pe piața europeană a firmelor de transport din Est. România și alte opt state membre, care vor fi direct afectate, au făcut eforturi în Consiliu și în Parlamentul European pentru a stopa acest pachet legislativ fără precedent. Fără succes, din păcate”, descrie europarlamentarul situația.

Tudose nu face economie de cuvinte dure, iar criticile la adresa UE sunt pe măsură:

”Așa arată unitatea europeană? Asta e solidaritatea atât de mult clamată? Ni se cere să fim solidari, de exemplu, când vine vorba de migrație, dar iată că suntem scoși în mod incorect din jocul economic! Și asta cu încălcarea principiului liberei circulații a bunurilor și persoanelor, care constituie fundamentul Pieței Interne europene...”, arată Tudose în editorialul amintit.

Europarlamentarul se întreabă, de altfel, de ce a fost atât de urgent votul din plenul europarlamentar, de ce nu s-a așteptat, așa cum era normal, rezultatul unui studiu de impact privind impactul de mediu și asupra funcționării Pieței Unice al normelor Pachetului Mobilitate, aflat în derulare.

”De ce nu s-a ținut cont de solicitarea noastră, a eurodeputaților din Est, de a se amâna decizia, având în vedere impactul pandemiei asupra economiei în general și a transporturilor în particular?”, se întreabă Tudose cu tâlc, acesta observând că se vorbește atât despre relansarea transportului, dar în practică se distruge un segment important de piață, ceea ce va înrăutăți situația social-economică, deja precară, din noile state membre ale Uniunii.

Tudose apreciază faptul că Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a atenționat că întoarcerea obligatorie a camioanelor goale în statul de bază la fiecare opt săptămâni va cauza deficiențe în sistemul de transport, inclusiv congestionarea traficului, și creșterea poluării, prin emisii sporite în mod inutil.

Dar Tudose avertizează că acest ”nou regim protecționist impus de statele vestice va afecta grav economia românească, în condițiile în care transporturile înseamnă 400.000 de angajați și jumătate din excedentul comerțului extern cu servicii al României, adică un câștig anual pentru țară de peste 4 miliarde de euro”.

Din acest motiv, singura soluție, spune Tudose, este ca Guvernul să pregătească sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a combate modul neloial în care vechile state membre își elimină concurența!

În final, Tudose încheie cu o notă amară, arătând că el nu dă un mesaj anti-european, ci unul pentru o Europă cu adevărat unită și solidară în fapte, nu doar în vorbe și în funcție numai de interesele unora!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Europarlamentar, Vestul, Transportatori

Загрузка...