Drapelele Rusiei și României

Colaborare de succes în justiție între România și Rusia

290
(reînnoit 14:23 31.05.2021)
O colaborare de succes a avut loc în domeniul justiției între România și Rusia, Bucureștiul extrădând în Rusia un cetățean acuzat de organizare de jocuri ilegale de noroc în regiunea Moscova.

BUCUREȘTI, 31 mai – Sputnik. România l-a extrădat în Rusia pe Mihail Ciubotărescu, posesor al cetățeniei Republicii Moldova, acuzat de organizare ilegală de jocuri de noroc în regiunea Moscovei. Anunțul a fost făcut de surse din cadrul serviciului de presă al Procuraturii Generale a Rusiei pentru presa din această țară.

„La cererea Procuraturii Generale, autoritățile competente din România l-au extrădat în Rusia pe Mihail Ciubotărescu, pentru tragerea la răspundere penală. Acesta este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni în temeiul părții 3, articolul 171.2 din Codul Penal al Rusiei („privind organizarea și desfășurarea ilegală de jocuri de noroc”). Astăzi, Mihail Ciubotărescu va fi extrădat în Rusia”, spune presa rusă.

Potrivit anchetatorilor, în martie 2013, Ciubotărescu, împreună cu alte persoane, au  început să organizeze și să desfășoare jocuri de noroc în afara zonei de joc în localitatea Makarovo, raionul Podolsk, regiunea Moscova.

Astfel, începând cu anul 2013, Ciubotărescu ar fi organizat în zona Moscovei un cazino și jocuri ilegale de noroc. Bărbatul cu cetățenie moldoveană lucra în cadrul unui cazino legal, dar, în paralel, acesta ar fi organizat pe cont propriu tot felul de jocuri de noroc, fără a avea vreo licență în acest sens.

Bărbatul ar fi căsătorit cu o polițistă de origine rusă, care ar fi fost demisă în urma acestui scandal de proporții izbucnit în 2015! Interpolul a emis o alertă internațională după ce suspectul, condamnat deja în Federația Rusă, a dispărut fără urmă din Capitala Rusiei.

Pe 22 martie în acest an Ciubotărescu a fost arestat la Iași, după care Procuratura Generală a Rusiei a trimis o cerere de extrădare colegilor români.

Alerta fusese emisă la nivel mondial, prin intermediul Interpol, iar Mihail Ciubotărescu a fost săltat de procurorii ieșeni, la scurt timp după ce a trecut granița din Republica Moldova.

„Instanța admite propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. Dispune arestarea provizorie, pe o durată de 30 de zile, în caz de urgență, a persoanei urmărite Mihail Ciubotărescu, aflat în stare de reținere, în vederea extrădării, pe baza difuziunii de urmărire internațională din data de 28 iulie 2015 a Biroului Interpol Moscova (Rusia). Acest document are la bază mesajul Interpol din 22 iulie 2015, pe baza mandatului de arestare național, emis pe 22 aprilie 2015 de către judecătorul E. Tsepeleva, din cadrul Curții Podolskiy, din Regiunea Moscova, în vederea cercetării penale pentru comiterea infracțiunii de fraudă (organizarea de jocuri ilegale de noroc). Persoana arestată Mihail Ciubotărescu va fi depusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă”, au precizat judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași la momentul respectiv.
290
Tagurile:
România, Rusia, Justiție
La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Decizie istorică: statele sancționate de UE pot contesta sancțiunile în justiție

68
Curtea de Justiţie a UE a decis astăzi că Venezuela avea temei legal se adreseze justiţiei europene în 2018 pentru a contesta sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, faptul întemeind un precedent.

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Decizia dată de Curtea de la Luxemburg prin care i se recunoaște Venezuelei dreptul de a contesta în justiția europeană sancțiunile UE se opune unui verdict precedent ce datează din septembrie 2019 când tribunalul UE a respins recursul înaintat de Caracas, declarându-l inadmisibil.

Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

Acum însă, potrivit comunicatului CJUE, "Venezuela are calitatea de a acţiona împotriva unei reglementări care introduce măsuri restrictive la adresa sa”.

Curtea a anulat decizia din 2019 şi a retrimis dosarul la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe pe fond.

Litigiul se referă în special la temeiul de drept legat de "criteriile de admisibilitate în cadrul unui recurs în anulare împotriva unor măsuri restrictive" (sau sancţiuni), precizează comunicatul. Acest lucru înseamnă că și alte state lovite de sancțiuni UE le vor putea contesta chiar în justiția europeană.

CJUE apreciază că Tribunalul, în primă instanţă, a evaluat prost aceste criterii şi că Venezuela putea pretinde la statutul de "persoană morală" ce suportă efectele directe ale sancţiunilor.

Cu prima serie de restricţii economice impuse de europeni în noiembrie 2017, Venezuela a devenit prima ţară din America Latină care a fost sancţionată de UE.

68
Tagurile:
CJUE

Загрузка...
Laura Codruța Kovesi

Kovesi amenință: Parchetul European a înregistrat peste 300 de cazuri în două săptămâni

272
(reînnoit 12:47 21.06.2021)
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a intrat în forță: a anunțat că are deja înregistrate peste 300 de cazuri și spune că până la finalul anului va exista și prima punere sub acuzare.

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik. Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal că instituţia pe care o conduce a înregistrat deja mai mult de 300 de cazuri. Kovesi a folosit ocazia pentru a cere angajarea a încă 50 de procurori.

Parchetul European condus de Kovesi şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, iar în două săptămâni s-ar fi adunat deja peste 300 de cazuri, s-a lăudat fosta șefă a DNA.

„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaş de fonduri pentru recuperare, ne aşteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulţi bani, mai puţine reguli şi transparenţă înseamnă un risc mai mare de infracţiune. Ne aşteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achiziţiile publice, infrastructură şi agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracţiunile transfrontaliere ”, a declarat Kovesi.

Ea a încurajat și delațiunile, anunțând că Parchetul poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informaţii despre infracţiuni comise, dacă acestea se încadrează competenţei Parchetului. „Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”, a lansat Kovesi invitația care amintește de practicile DNA-ului din România.

Viziunea lui Kovesi asupra infracționalității merită subliniată: „În viziunea mea, nu există vreo ţară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracţiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.

Ceea ce vrea acum Kovesi este să angajeze mai mulți procurori. ”Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puţin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Kovesi, obișnuită cu banii nenumărați pe care îi primea la DNA.

272
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi

Загрузка...
George Simion, AUR

George Simion, declarația zilei: Statul român a ajuns doar un executant onorific

0
Co-președintele AUR a avut o intervenție fulminantă în plenul Camerei Deputaților, denunțând situația reală a statului român și combinațiile care duc la asta.

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. Controversatul liderul al AUR, deputatul George Simion a avut o intervenție excepțională în plenul Camerei, la ”Ora Guvernului”, invitat fiind ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Referindu-se la Strategia energetică naţională, promisă de ministru încă de acum câteva luni, Simion constată că guvernul își bate joc de parlament, care ”din păcate, devine din ce în ce mai mult în statul român o instituţie onorifică”.

”Ministrul Energiei ne-a promis că va fi aprobată şi va intra în Parlament, la începutul lunii aprilie, strategia energetică naţională”, a spus Simion, constatând că ”suntem la sfârşitul lunii iunie şi această strategie este încă în Parlament şi vrem să ştim de ce s-a întâmplat acest lucru”.

Care să fie motivul din spatele acestei sfidări a principalei instituții a statului? Posibile interese private: ”Vrem să ştim de la domnul ministru de ce planează această suspiciune asupra relaţiei domniei sale cu domnul Gabriel Comănescu, cunoscut afacerist, asociat în mass media cu PNL”.

George Simion a insistat asupra unor lămuriri privind includerea în PNRR a firmei GSP Power, dar și ”ce expertiză şi câţi angajaţi are această companie”.

Simion a declarat fără echivoc: ”Din păcate, astăzi, statul român, prin guvernanţii săi, este un biet executant”.

Pe de altă parte, Simion pune problema minelor: ”Vrem să ştim de la ministrul Energiei ce demersuri a întreprins în relaţia cu omologii europeni şi la nivelul Comisiei Europene pentru a prelungi termenul în care minele din România se vor închide”.

”Polonia a prelungit acest termen până în 2050”, atrage atenția Simion, precizând că în schimb, ”sistemul energetic naţional (românesc) ajunge să importe, multe zile din 2021, energie electrică din Ungaria”.

Deputatul AUR i-a cerut direct ministrului să spună ”Cum v-aţi uitat în ochii noştri şi aţi spus că lucrătorii de la mina de uraniu de la Crucea nu vor fi disponibilizaţi şi îşi vor găsi loc de muncă în continuare la ecologizarea şi conservarea minei”.

În fapt, în momentul acesta, România este obligată să cumpărr uraniu din alte state, ”când avem uraniu la noi în ţară”.

”Este Guvernul României într-adevăr reprezentat de guvernanţi - sau de simpli executanţi în materie de sistem energetic naţional?”, a încheiat Simion.

0
Tagurile:
George Simion

Загрузка...