La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

CJUE face praf suveranitatea României: MCV are caracter obligatoriu!

507
(reînnoit 15:45 18.05.2021)
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât astăzi că MCV are caracter obligatoriu pentru România, punând astfel capăt oricărei posibilități de suveranitate a țării din punct de vedere al sistemului de justiție.

BRUXELLES, 18 mai – Sputnik. CJUE a hotărât astăzi că decizia din decembrie 2006 a Comisiei Europene de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare (MCV) a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției are caracter obligatoriu. Decizia se referă la o serie de reforme din România referitoare la organizarea judiciară, la regimul disciplinar al magistraților, precum și la răspunderea patrimonială a statului și la răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare.

Într-o primă etapă, Curtea, întrunită în Marea Cameră, constată că Decizia 2006/928 de instituire a MCV pentru România și rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituție a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretări în temeiul articolului 267 TFUE.

De aici, Curtea stabilește că această decizie este obligatorie pentru că intră în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, ca măsură adoptată în temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data aderării sale la Uniune.

În ceea ce privește efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune și o obligă să atingă obiectivele de referință, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta.

Altfel spus, MCV este băgat cu forța ca decizie obligatorie pentru România deși reprezintă un act discriminatoriu față de alte state UE și nu a făcut parte din Tratatul de Aderare inițial.

Prin această decizie a CJUE, Bruxelles-ul pune căpăstrul pe sistemul de justiție din România în mod oficial, oferind un instrument juridic incontestabil – cel al decizie Curți Europene de Justiție -  celor care vor să controleze țara prin justiție.

În ceea ce privește efectele juridice ale rapoartelor (MCV) întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerințe în privința României și adresează „recomandări” statului membru menționat în vederea atingerii obiectivelor de referință.

Într-o a doua etapă, după ce a constatat că reglementările care guvernează organizarea justiției în România intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, Curtea amintește că existența însăși a unui control jurisdicțional efectiv destinat să asigure respectarea dreptului Uniunii este inerentă valorii statului de drept, care este protejată de Tratatul privind Uniunea Europeană.

În continuare, Curtea subliniază că orice stat membru trebuie să se asigure că organismele care, în calitate de „instanță”, fac parte din sistemul său de căi de atac în domeniile reglementate de dreptul Uniunii îndeplinesc cerințele unei protecții jurisdicționale efective. Întrucât se aplică judecătorilor de drept comun care sunt chemați să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii, reglementările naționale în discuție trebuie să îndeplinească astfel cerințele menționate.

În această privință, prezervarea independenței judecătorilor în discuție este primordială pentru a-i pune la adăpost de intervenții sau de presiuni exterioare și pentru a exclude astfel orice influență directă, precum și formele de influență indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuție.

Foarte importantă este și deiciza CJUE din a cincea etapă, unde Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.

Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională.

Și aici, se observă, la fel, că CJUE statuează jurisprudența UE deasupra celei naționale, punând capăt de facto independenței sistemului judiciar românesc.

507
Tagurile:
Suveranitate
La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Decizie istorică: statele sancționate de UE pot contesta sancțiunile în justiție

68
Curtea de Justiţie a UE a decis astăzi că Venezuela avea temei legal se adreseze justiţiei europene în 2018 pentru a contesta sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, faptul întemeind un precedent.

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Decizia dată de Curtea de la Luxemburg prin care i se recunoaște Venezuelei dreptul de a contesta în justiția europeană sancțiunile UE se opune unui verdict precedent ce datează din septembrie 2019 când tribunalul UE a respins recursul înaintat de Caracas, declarându-l inadmisibil.

Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

Acum însă, potrivit comunicatului CJUE, "Venezuela are calitatea de a acţiona împotriva unei reglementări care introduce măsuri restrictive la adresa sa”.

Curtea a anulat decizia din 2019 şi a retrimis dosarul la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe pe fond.

Litigiul se referă în special la temeiul de drept legat de "criteriile de admisibilitate în cadrul unui recurs în anulare împotriva unor măsuri restrictive" (sau sancţiuni), precizează comunicatul. Acest lucru înseamnă că și alte state lovite de sancțiuni UE le vor putea contesta chiar în justiția europeană.

CJUE apreciază că Tribunalul, în primă instanţă, a evaluat prost aceste criterii şi că Venezuela putea pretinde la statutul de "persoană morală" ce suportă efectele directe ale sancţiunilor.

Cu prima serie de restricţii economice impuse de europeni în noiembrie 2017, Venezuela a devenit prima ţară din America Latină care a fost sancţionată de UE.

68
Tagurile:
CJUE

Загрузка...
Laura Codruța Kovesi

Kovesi amenință: Parchetul European a înregistrat peste 300 de cazuri în două săptămâni

272
(reînnoit 12:47 21.06.2021)
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a intrat în forță: a anunțat că are deja înregistrate peste 300 de cazuri și spune că până la finalul anului va exista și prima punere sub acuzare.

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik. Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal că instituţia pe care o conduce a înregistrat deja mai mult de 300 de cazuri. Kovesi a folosit ocazia pentru a cere angajarea a încă 50 de procurori.

Parchetul European condus de Kovesi şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, iar în două săptămâni s-ar fi adunat deja peste 300 de cazuri, s-a lăudat fosta șefă a DNA.

„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaş de fonduri pentru recuperare, ne aşteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulţi bani, mai puţine reguli şi transparenţă înseamnă un risc mai mare de infracţiune. Ne aşteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achiziţiile publice, infrastructură şi agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracţiunile transfrontaliere ”, a declarat Kovesi.

Ea a încurajat și delațiunile, anunțând că Parchetul poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informaţii despre infracţiuni comise, dacă acestea se încadrează competenţei Parchetului. „Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”, a lansat Kovesi invitația care amintește de practicile DNA-ului din România.

Viziunea lui Kovesi asupra infracționalității merită subliniată: „În viziunea mea, nu există vreo ţară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracţiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.

Ceea ce vrea acum Kovesi este să angajeze mai mulți procurori. ”Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puţin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Kovesi, obișnuită cu banii nenumărați pe care îi primea la DNA.

272
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi

Загрузка...
George Simion, AUR

George Simion, declarația zilei: Statul român a ajuns doar un executant onorific

0
Co-președintele AUR a avut o intervenție fulminantă în plenul Camerei Deputaților, denunțând situația reală a statului român și combinațiile care duc la asta.

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. Controversatul liderul al AUR, deputatul George Simion a avut o intervenție excepțională în plenul Camerei, la ”Ora Guvernului”, invitat fiind ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Referindu-se la Strategia energetică naţională, promisă de ministru încă de acum câteva luni, Simion constată că guvernul își bate joc de parlament, care ”din păcate, devine din ce în ce mai mult în statul român o instituţie onorifică”.

”Ministrul Energiei ne-a promis că va fi aprobată şi va intra în Parlament, la începutul lunii aprilie, strategia energetică naţională”, a spus Simion, constatând că ”suntem la sfârşitul lunii iunie şi această strategie este încă în Parlament şi vrem să ştim de ce s-a întâmplat acest lucru”.

Care să fie motivul din spatele acestei sfidări a principalei instituții a statului? Posibile interese private: ”Vrem să ştim de la domnul ministru de ce planează această suspiciune asupra relaţiei domniei sale cu domnul Gabriel Comănescu, cunoscut afacerist, asociat în mass media cu PNL”.

George Simion a insistat asupra unor lămuriri privind includerea în PNRR a firmei GSP Power, dar și ”ce expertiză şi câţi angajaţi are această companie”.

Simion a declarat fără echivoc: ”Din păcate, astăzi, statul român, prin guvernanţii săi, este un biet executant”.

Pe de altă parte, Simion pune problema minelor: ”Vrem să ştim de la ministrul Energiei ce demersuri a întreprins în relaţia cu omologii europeni şi la nivelul Comisiei Europene pentru a prelungi termenul în care minele din România se vor închide”.

”Polonia a prelungit acest termen până în 2050”, atrage atenția Simion, precizând că în schimb, ”sistemul energetic naţional (românesc) ajunge să importe, multe zile din 2021, energie electrică din Ungaria”.

Deputatul AUR i-a cerut direct ministrului să spună ”Cum v-aţi uitat în ochii noştri şi aţi spus că lucrătorii de la mina de uraniu de la Crucea nu vor fi disponibilizaţi şi îşi vor găsi loc de muncă în continuare la ecologizarea şi conservarea minei”.

În fapt, în momentul acesta, România este obligată să cumpărr uraniu din alte state, ”când avem uraniu la noi în ţară”.

”Este Guvernul României într-adevăr reprezentat de guvernanţi - sau de simpli executanţi în materie de sistem energetic naţional?”, a încheiat Simion.

0
Tagurile:
George Simion

Загрузка...