Cristian Rizea

Procurorii îl vor audia pe Rizea în cazurile deceselor lui Butmalai, Luncașu și Salemi

183
Procuratura Generală a dispus citarea lui Rizea pentru audieri în cazul deceselor lui Butmalai, Luncașu și Salemi, anunță instituția într-un comunicat de presă.

CHIȘINĂU, 6 mai – Sputnik. Procuratura Generală a luat act de declarațiile făcute în cadrul unei emisiuni televizate de către fostul deputat român Cristian Rizea, potrivit căruia, fostul deputat Ion Butmalai, dar și oamenii de afaceri Iurie Luncașu și Saro Salemi ar fi fost asasinați.

Având în vedere faptul că dosarele penale în cazul decesului lui Ion Butmalai și Iurie Luncașu au fost clasate din lipsa faptului vreunei infracțiuni, iar urmărirea penală în cazul Salemi a fost suspendată în temeiul art.2871 CPP, nefiind identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire, Procuratura Generală a dispus subdiviziunilor care gestionează aceste lucrări să organizeze reluarea urmăririi penale.

Prin urmare, pentru valorificarea celor declarate de Rizea, procurorii responsabili urmează să-l citeze și să-l audieze în calitate de martor pentru a putea ulterior verifica informațiile prezentate prin acțiuni procesual-penale, menite să confirme sau să infirme faptul asasinatelor.

Procuratura Generală anunță că va informa suplimentar despre măsurile întreprinse în consecință.

183
Tagurile:
Cristian Rizea
Carina Țurcan

Instanța din Moscova: Sentința în privința Carinei Țurcan, acuzată de spionaj, este legală

75
Curtea de Apel de jurisdicție generală a lăsat neschimbată pedeapsa cu 15 ani de detenție în colonie, care i-a fost aplicată anterior originarei din Moldova.

CHIȘINĂU, 23 iunie - Sputnik. Prima instanță de apel de jurisdicție generală a recunoscut drept legală sentința în privința fostului membru al consiliului de administrație al ”Inter RAO” Carina Țurcan, originară din Moldova, care a primit o pedeapsă de 15 ani de detenție  pentru spionaj. Despre aceasta a informat RIA Novosti, cu referire la serviciul de presă al instanței.

Totodată, verdictul a fost modificat în ceea ce privește contabilizarea timpului în care Țurcan s-a aflat în arest, calculându-l în conformitate cu schema „zi pentru zi”.

Este menționat că ședința a avut loc în regim închis pentru public din cauza informațiilor secrete care se conțin în dosar.

Verdictul a fost atacat atât de apărare, care insistă asupra achitării, cât și de Procuratură, care nu a fost de acord cu procedura de calculare a zilelor petrecute de Turcan în detenție preventivă.

Pe 29 decembrie 2020, Judecătoria orașului Moscova a decis o pedeapsă de 15 ani de colonie cu regim general pentru moldoveanca Carina Țurcan.

"Instanța a decis să o recunoască pe Țurcan vinovată de săvârșirea infracțiunii incriminată de Articolul 276 al Codului Penal al Federației Ruse și să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de lipsire de libertate pe un termen de 15 ani, într-o colonie cu regim general", au stabilit judecătorii în decizi lor.

Țurcan a fost plasată în arest în iunie 2018, după o altă prelungire a perioadei de arest, Curtea de Apel a modificat pe 16 ianuarie 2020 măsura restrictivă, interzicându-i doar comunicarea cu martorii din dosar. Cu toate acestea, ea nu a rămas liberă mult timp: la propunerea parchetului, instanța de casare a trimis-o înapoi la centrul de detenție preventivă, pe 7 februarie, în același timp reîntorcând cazul în Instanța de apel, care a lăsat-o apoi în izolator.

Potrivit hotărârii de punere sub acuzare, postată anterior pe rețelele de socializare de Pavlov, Țurcan ”aflându-se într-un loc neidentificat, acționând în mod deliberat împotriva securității Federației Ruse pentru a îndeplini sarcinile stabilite de serviciul special moldovenesc, din motive mercantile, conștientizând că informațiile primite privind volumul livrărilor și capacitatea de putere a energiei furnizate din Federația Rusă în Ucraina într-o anumită perioadă constituie secret de stat, nu mai târziu de 29 septembrie 2015, prin intermediul unui canal de comunicare închis”, le-a transmis serviciului special moldovenesc.

Ancheta consideră că diseminarea prematură a acestor date ar putea complica relațiile Rusiei cu state străine și organizații internaționale sau ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse și, de asemenea, că Țurcan a primit sume mari de bani pentru transmiterea lor.

75
Tagurile:
Spionaj, Moscova, Carina Țurcan

Загрузка...
La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Decizie istorică: statele sancționate de UE pot contesta sancțiunile în justiție

108
Curtea de Justiţie a UE a decis astăzi că Venezuela avea temei legal se adreseze justiţiei europene în 2018 pentru a contesta sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, faptul întemeind un precedent.

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Decizia dată de Curtea de la Luxemburg prin care i se recunoaște Venezuelei dreptul de a contesta în justiția europeană sancțiunile UE se opune unui verdict precedent ce datează din septembrie 2019 când tribunalul UE a respins recursul înaintat de Caracas, declarându-l inadmisibil.

Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

Acum însă, potrivit comunicatului CJUE, "Venezuela are calitatea de a acţiona împotriva unei reglementări care introduce măsuri restrictive la adresa sa”.

Curtea a anulat decizia din 2019 şi a retrimis dosarul la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe pe fond.

Litigiul se referă în special la temeiul de drept legat de "criteriile de admisibilitate în cadrul unui recurs în anulare împotriva unor măsuri restrictive" (sau sancţiuni), precizează comunicatul. Acest lucru înseamnă că și alte state lovite de sancțiuni UE le vor putea contesta chiar în justiția europeană.

CJUE apreciază că Tribunalul, în primă instanţă, a evaluat prost aceste criterii şi că Venezuela putea pretinde la statutul de "persoană morală" ce suportă efectele directe ale sancţiunilor.

Cu prima serie de restricţii economice impuse de europeni în noiembrie 2017, Venezuela a devenit prima ţară din America Latină care a fost sancţionată de UE.

108
Tagurile:
CJUE

Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

0
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

0
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...