Justiție

Fost ofițer SRI, condamnat pentru negarea Holocaustului!

452
Un cunoscut publicist, fost locotenent colonel în Serviciul Român de Informaţii, a fost condamnat pentru infracţiunea de negare a Holocaustului

BUCUREȘTI, 4 ian – Sputnik. Colonelul Vasile Zărnescu, fost locotenent colonel în SRI, a fost condamnat azi de Judecătoria Sectorului 3 la un an şi o lună de închisoare cu amânarea executării pedepsei pentru infracţiunea de ”Negare a Holocaustului”.

Condamnarea NU este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Instanţa a stabilit totodată amânarea aplicării pedepsei închisorii cu un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În această perioadă, Vasile Zărnescu trebuie să respecte anumite măsuri de supraveghere și să săvârşească noi infracţiuni de aceeași natură.

În decizia de azi, instanța a luat în considerare articole publicate de Zărnescu în mediul online, dar și două cărți scrise de ofițer.

Vasile Zărnescu s-a remarcat prin articole incisive în diverse reviste, fiind la un moment dat redactor șef al celebrei ”Justițiarul”, revista fondată de regretatul Marius Albin Marinescu.

Multe dintre articolele sale sunt patriotice, naționaliste, împotriva corupției, a denigrării țării și a figurilor istoriei. La fel ca mulți naționaliști, a fost revoltat de acuzațiile aduse României după 1990 în privința Holocaustului - de aici el dezvoltând o polemică, de multe ori agresivă, pe această temă. 

Vasile Zărnescu a intrat în servicii după 1990, ulterior, după pensionare, dedicându-se publicisticii.

***

În Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii – se precizează la Art. 6:

 (1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(…)

(3) Săvârșirea faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

452
Tagurile:
justiție
Tematic
La Forumul Holocaustului, Putin amintește lumii despre istoria adevărată a războiului
Locuri din Chișinău unde se păstrează amintirea Holocaustului – Video
Comemorarea Holocaustului: prizonierii de la Auschwitz și ipotezele politicienilor
Sondaj şocant: ce cred tinerii americani despre Holocaust
Săptămâna Memoriei: Programul evenimentelor dedicate comemorării victimelor Holocaustului
La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Decizie istorică: statele sancționate de UE pot contesta sancțiunile în justiție

83
Curtea de Justiţie a UE a decis astăzi că Venezuela avea temei legal se adreseze justiţiei europene în 2018 pentru a contesta sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, faptul întemeind un precedent.

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Decizia dată de Curtea de la Luxemburg prin care i se recunoaște Venezuelei dreptul de a contesta în justiția europeană sancțiunile UE se opune unui verdict precedent ce datează din septembrie 2019 când tribunalul UE a respins recursul înaintat de Caracas, declarându-l inadmisibil.

Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

Acum însă, potrivit comunicatului CJUE, "Venezuela are calitatea de a acţiona împotriva unei reglementări care introduce măsuri restrictive la adresa sa”.

Curtea a anulat decizia din 2019 şi a retrimis dosarul la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe pe fond.

Litigiul se referă în special la temeiul de drept legat de "criteriile de admisibilitate în cadrul unui recurs în anulare împotriva unor măsuri restrictive" (sau sancţiuni), precizează comunicatul. Acest lucru înseamnă că și alte state lovite de sancțiuni UE le vor putea contesta chiar în justiția europeană.

CJUE apreciază că Tribunalul, în primă instanţă, a evaluat prost aceste criterii şi că Venezuela putea pretinde la statutul de "persoană morală" ce suportă efectele directe ale sancţiunilor.

Cu prima serie de restricţii economice impuse de europeni în noiembrie 2017, Venezuela a devenit prima ţară din America Latină care a fost sancţionată de UE.

83
Tagurile:
CJUE

Загрузка...
Laura Codruța Kovesi

Kovesi amenință: Parchetul European a înregistrat peste 300 de cazuri în două săptămâni

279
(reînnoit 12:47 21.06.2021)
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a intrat în forță: a anunțat că are deja înregistrate peste 300 de cazuri și spune că până la finalul anului va exista și prima punere sub acuzare.

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik. Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal că instituţia pe care o conduce a înregistrat deja mai mult de 300 de cazuri. Kovesi a folosit ocazia pentru a cere angajarea a încă 50 de procurori.

Parchetul European condus de Kovesi şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, iar în două săptămâni s-ar fi adunat deja peste 300 de cazuri, s-a lăudat fosta șefă a DNA.

„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaş de fonduri pentru recuperare, ne aşteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulţi bani, mai puţine reguli şi transparenţă înseamnă un risc mai mare de infracţiune. Ne aşteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achiziţiile publice, infrastructură şi agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracţiunile transfrontaliere ”, a declarat Kovesi.

Ea a încurajat și delațiunile, anunțând că Parchetul poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informaţii despre infracţiuni comise, dacă acestea se încadrează competenţei Parchetului. „Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”, a lansat Kovesi invitația care amintește de practicile DNA-ului din România.

Viziunea lui Kovesi asupra infracționalității merită subliniată: „În viziunea mea, nu există vreo ţară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracţiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.

Ceea ce vrea acum Kovesi este să angajeze mai mulți procurori. ”Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puţin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Kovesi, obișnuită cu banii nenumărați pe care îi primea la DNA.

279
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi

Загрузка...
George Simion, AUR

George Simion, declarația zilei: Statul român a ajuns doar un executant onorific