DNA

Irina Tănase la DNA: ”Presiuni asupra familiei lui Dragnea”

879
(reînnoit 12:28 29.12.2020)
Ultima oră: Partenera de viață a lui Liviu Dragnea a fost incitată la DNA de procuroarea Lăncrănjan în dosarul Teldrum. Suspiciuni de presiuni asupra familiei.

BUCUREȘTI, 29 dec – Sputnik. Acum puțin timp, Irina Tănase, logodnica lui Liviu Dragnea, a ieșit de la DNA.

Irina Tănase susține că NU știe de ce a fost chemată – i s-a părut că procurorea Alexandra Lăncrănjan a vrut… ”să mă cunoască”.

”Este vorba despre fapte când aveam 8 ani”, spune Irina Tănase, care nu crede că e o simplă coincidență că ”toată familia a fost chemată la DNA”.

Irina Tănase consideră că ”Este o răzbunare a sistemului”, mai ales că Liviu Dragnea este supus unui regim care îi afectează sănătatea.

Foarte interesantă observația tinerei Irina Tănase: nu poate să considere coincidenţă faptul că la o zi după ce a ieșit public și a vorbit despre starea de sănătate a lui Liviu Dragnea, familia fostului şef al PSD a fost citată de procurori.

879
Tagurile:
Liviu Dragnea, DNA
Cerșetor

Decizie șocantă a CEDO față de o cerșetoare romă din România

204
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat… Elveţia în cazul unei femei de etnie romă din România care cerșea în Geneva!

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Este vorba de o tânără romă, născută în 1992, condamnată în ianuarie 2014 la 500 de franci elveţieni amendă pentru cerşetorie pe un drum public din Geneva.

Se menționează în dosar că tânăra este analfabetă, nu avea un loc de muncă şi nu primea ajutor social, dar a fost plasată în detenţie provizorie pentru că nu a plătit amenda.

”CEDO apreciază că sancţiunea aplicată reclamantei nu constituia o măsură proporţională nici în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, nici al celui ce vizează protecţia drepturilor trecătorilor, rezidenţilor şi proprietarilor de magazine”, arată CEDO, citat de Agerpres

Și, atenție la argumentul următor: ”Plasată într-o situaţie de vulnerabilitate manifestă, reclamanta avea dreptul, inerent demnităţii umane, de a putea să-şi exprime situaţia grea şi să încerce să-şi asigure nevoile de bază prin cerşetorie”, a decis CEDO, care decis că Elveţia a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, articol ce protejează respectarea vieţii private şi familiale.

Ca despăgubiri, Elveţia trebuie să-i achite reclamantei 922 de euro daune morale. Ciudat de puțin pentru încălcările majore la care se referă CEDO…

Dar, decizia lovește puternic în statele occidentale, afectate de fenomenul migrației pe motive de sărăcie maximă din Orientul devastat de acțiunile SUA și NATO, dar și de infracționalitatea transfrontalieră a rețelelor de cerșetorie și prostituție din România și alte state estice.

Ce se va petrece mai departe cu aceste persoane care au împânzit occidentul, nu au loc de muncă și nici nu beneficiază de minima protecție socială?

Răspunsul ar trebui căutat la cei care au dezlănțuit dezastrele din Orient și Africa, dar și la cei ce beneficiază de ”serviciile” rețelelor amintite.

204
Tagurile:
România, CEDO
Tematic
CEDO - decizie șocantă, pe baza unei legi PSD… abrogate! Ingrid: ”De ce mai suntem în UE?”
Cu ce se ocupă CEDO: a condamnat Bulgaria pentru că nu a recunoscut un transsexual
Hotărârea CEDO în cazul Kovesi: MAE român nu contestă decizia

Загрузка...
Dana Gîrbovan

Dana Gîrbovan, exemplu de atitudine pentru ministrul Justiției

404
Ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, vrea să implementeze de urgență recomandările GRECO, deși datele prezentate de Dana Gîrbovan arată că acestea nu sunt aplicate decât parțial în statele UE - iar atitudinea GRECO este dubioasă în anumite privințe.

BUCUREȘTI, 19 dec – Sputnik. Ministrul Justiţiei, Stelian Ion a trimis două adrese către Parlament, prin care legislativului să se implice în implementarea recomandărilor GRECO, dar și şi să comunice acţiunile întreprinse până pe 29 februarie, „pentru a putea fi valorificate cu prilejul reuniunii plenare a GRECO care va avea loc în perioada 22 - 26 martie”.

De asemenea, Stelian Ion arată că au fost transmise asemenea adrese în 2019 şi în noiembrie 2020 către Parlament, dar Ministerul Justiţiei nu a primit răspuns.

”GRECO a constatat că România a implementat satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare, trei din celelalte recomandări sunt parţial implementate, iar şase rămân neimplementate - iar GRECO a concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne «global nesatisfăcător»”, se arată în documentul Ministerului Justiției.

În aceste condiții, ministrul USR face sugestii Legislativului, bazate pe practica altor state.

”Din totalul de 9 recomandări ale GRECO apreciate ca parțial implementate sau neimplementate, 7 vizează integritatea membrilor Parlamentului, propunem reevaluarea demersului de implicare a Parlamentului în implementarea recomandărilor restante”, transmite Stelian Ion.

Modelul Dana Gîrbovan – un exemplu de demnitate și cunoaștere

Spre deosebire de Stelian Ion, tânărul avocat constănțean ajuns ministru al Justiției, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, șefa Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan arăta, acum doi ani, că în privința GRECO ”cu o singura excepție, nici un stat nu a implementat satisfăcător toate recomandările”.

Excepția era Finlanda, iar situația era explicată de Dana Gîrbovan prin prisma faptului că ”aceste recomandări trebuie implementate într-un sistem de multe ori consolidat - ori trebuie armonizate cu alte reglementari existente - ori sunt situații în care statele argumentează de ce unele reglementari criticate de GRECO trebuie păstrate, tocmai pentru că nu există rețete șablon care sa fie impuse în toate statele”.

”Ca atare, a pretinde agresiv și a bate cu pumnul în masă pentru a implementa imediat și fără discuție niște recomandări GRECO relevă o necunoaștere crasă a modului în care aceste instituții funcționează în raport cu statele membre”, conchidea Dana Gîrbovan.

Mai mult, în privința României, Dana Gîrbovan judecătoarea sublinia că dacă raportul final GRECO include și ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018 – ”care conținea o serie de erori juridice si faptice, precum și opinii ce preiau vădit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul instituțiilor române” -  cu atât mai mult ”acest raport trebuie analizat sistematic și expuse problemele pe care le conține”.

”Acest lucru trebuia făcut și în 2018, după publicarea raportului ad-hoc, și trebuie făcut în continuare de Ministerul Justiției, dacă cei ce conduc ministerul sunt interesați cu adevărat de problemele sistemului judiciar și rezolvarea lor”, scria președinta UNJR.

Dar, poate cel mai grav, președinta UNJR remarca un fapt îngrijorător: ”Modul în care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General și SRI reflecta dezinteresul experților anti-corupție pentru ceea ce reprezintă, în realitate, cea mai mare amenințare la adresa independenței justiției din România în perioada post-comunistă: implicarea secretă a serviciilor de informații în actul de justiție”.

Astfel, Gîrbovan arată că ”referirea la protocoalele secrete este ascunsă discret într-o notă de subsol la următorul paragraf: "GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce privește reformele sistemului judiciar, cu consecințele sale potențial dăunătoare pentru combaterea corupției"”.

”GRECO nu amintește nici măcar într-o notă și despre alte protocoale ale SRI, cele cu CSM și Inspecția Judiciară, deși acestea au privit direct statutul și independența judecătorilor și, desigur, a procurorilor, a căror independență este în mod deosebit în atenția experților europeni”, arăta Dana Gîrbovan, în iulie 2019.

Oare Stelian Ion cunoaște aceste date prezentate de președinta UNJR? Sau poate cunoaște situația statelor UE pe baza raportului și recomandărilor GRECO? Iat-o, prezentată tot de Dana Gîrbovan.

1. Austria - raportul este confidențial.

2. Belgia - raportul este confidențial.

3. Bulgaria - raport adoptat la 23 iunie 2017 și publicat la 25 iulie 2017. ”Din 19 recomandări, 12 au fost implementate satisfăcător”.

4. Cehia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 februarie 2019. ”Nici una din cele 14 recomandări nu au fost implementate satisfăcător”.

5. Cipru - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 6 septembrie 2018. ”Din 16 recomandări, 2 au fost implementate satisfăcător”.

6. Croația - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 29 ianuarie 2019. ”Din 11 recomandări, 5 au fost implementate satisfăcător”.

7. Danemarca - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 12 septembrie 2018. ”Din 6 recomandări, una a fost implementată satisfăcător”.

8. Estonia - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.

9. Finlanda - raport adoptat și publicat la 23 iunie 2017. ”Toate cele 8 recomandări au fost implementate satisfăcător”.

10. Franța - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 18 septembrie 2018. ”Din 11 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.

11. Germania - raportul este confidențial.

12. Grecia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 1 martie 2018. ”Din 19 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.

13. Irlanda - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 11 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.

14. Italia - raport adoptat la 7 decembrie 2018 și publicat la 13 decembrie 2018. ”Din 12 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.

15. Letonia - raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 3 iunie 2019. ”Din 14 recomandări, 9 au fost implementate satisfăcător„.

16. Lituania - raportul este confidențial.

17. Luxemburg - raport adoptat la 22 martie 2019 și publicat la 26 martie 2019. ”Din 14 recomandări, 4 au fost implementate satisfăcător”.

18. Malta - raportul este confidențial.

19. Marea Britanie - raport adoptat la 24 martie 2017 si publicat la 10 noiembrie 2017. ”Din 8 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.

20. Olanda - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 14 iunie 2018. ”Din 7 recomandări, 3 au fost implementate satisfăcător”.

21. Polonia - raport adoptat la 22 iunie 2018 și publicat la 28 iunie 2018. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.

22. Portugalia - raport adoptat la 21 iunie 2019 și publicat la 28 iunie 2019. ”Din 15 recomandări, una a fost implementata satisfăcător”.

23. Romania - raportul este confidențial.

24. Slovacia - adoptat la 22 martie și publicat la 26 martie 2019. ”Din 16 recomandări, 7 au fost implementate satisfăcător”.

25. Slovenia - raport adoptat la 23 martie 2018 și publicat la 5 iulie 2018. ”Din 19 recomandări, 14 au fost implementate satisfăcător”.

26. Spania - raportul este confidențial.

27. Suedia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 și publicat la 24 octombrie 2017. ”Din 8 recomandări, 6 au fost implementate satisfăcător”.

28. Ungaria - raportul este confidențial.

404
Tagurile:
Dana Gârbovan

Загрузка...
Polițist. Poliția română

Polițistul care coordonează activitatea anti-Covid, prins la chef în Centrul Capitalei

23
Ofițerul care coordonează activitățile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei la nivelul Poliției Capitalei a ajuns cercetat de Poliție după ce a fost prins la o petrece în Centrul Vechi.

BUCUREȘTI, 23 ian - Sputnik. Un comunicatul IGPR de astăzi anunță că polițiștii din cadrul Poliției Capitalei au depistat ieri seară, la un restaurant din Centrul Vechi, în interior, 27 de persoane, printre care și un ofițer de poliție cu funcție de conducere din cadrul Direcției Generale de Poliției a Municipiului București.

„Urmare a datelor avute la dispoziție, s-a dispus declanșarea cercetării prealabile față de ofițerul respectiv, pentru a se stabili existența sau inexistența unei abateri disciplinare și a vinovăției, sub aspectul încălcării îndatoririlor care revin profesiei de polițist, prevăzute de Legea nr. 360/2002, având în vedere că acesta este și desemnat, la nivelul Poliției Capitalei, să coordoneze activitățile specifice de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19”, se precizează în comunicat.

Mai mult, una dintre persoanele depistate la petrecere figura carantinată în județul Călărași, din data de 16 ianuarie, astfel că polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

Oamenii legii au amendat 25 de clienți cu 17.500 de lei și au aplicat o sancțiune 5.000 de lei operatorului economic în incinta căruia au fost depistate persoanele.

Dincolo de tonul sec al comunicatului, faptele sunt mai grave. Astfel, polițiștii Sectorului 3 au descins aseară la Hanul lui Manuc surprinzând o petrecere în interior, interzisă în această perioadă, la care participau șefi din Poliția Capitalei și procurori.

Oamenii legii au numărat 27 de persoane care consumau alcool în interior, iar printre aceștia se aflau comisar-șef Radu Gavriș, director general adjunct al Poliției Capitalei, împreună cu Ioan Costel, Alexandru Solatan și procurorii Florin Baran Florin și Codruț Popoiu de la Parchetul Tribunalului București.

23
Tagurile:
COVID-19, polițist
Tematic
Covid 19 a ucis mai mulți americani decât al doilea război mondial
Putin și șeful Consiliului UE au discutat despre lupta comună împotriva COVID-19
UE cere evitarea călătoriilor între țările membre din cauza noilor mutații ale Covid 19

Загрузка...