Justiție

Fost ministru al Educației, condamnat: închisoare cu executare

270
Cristian Adomniței a fost condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Albumul. Tribunalul Iași a pronunțat astăzi, 27 noiembrie 2020, primele sentințe în acest dosar. Decizia nu este definitivă.

BUCUREȘTI, 27 nov – Sputnik. Situație cel puțin neplăcută pentru Educația din România, după ce fostul ministru Cristian Adomniței, care a ocupat și funcția de șef al Consiliului Județean Iași, a fost condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul ”Albumul”.

În dosar au mai fost condamnate Teodora Jinga – 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, Carmen Irimescu, tot 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, precum și Letiția Popa, 4 ani și 7 luni de închisoare cu executare.

Decizia nu este definitivă.

Firma Laser Co a fost amendată penal cu suma de 105.000 de lei. Decizia a fost dată în prima instanță și poate fi contestată cu apel, scrie ziare.com.

Dosarul ”Albumul”, poveste veche

Acest dosar a început în iulie 2015, fiind acum tot pe rolul primei instanțe de judecată, scrie bzi.ro.

Din diverse motive, procesul penal al lui Cristian Adomniței a mers din amânare în amânare.

În data de 3 iulie 2015, inculpații au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție.

© Sputnik / Варвара Гертье

Cristian Adomniței a fost acuzat de anchetatorii DNA de favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Toată povestea de la Consiliul Județean Iași, unde Adomniței era președinte, a pornit de la un contract încheiat în data de 27 septembrie 2013 cu firma Laser Co SRL. Pentru suma de 340.000 de lei, prestatorul trebuia să promoveze imaginea Iașiului.

Vorbim despre promovare prin intermediul unor materiale tipărite, precum broșuri, calendare, hărți, mape de prezentare, pixuri, albume, fotografii etc.

Problema apare abia doi ani mai târziu, în februarie 2015, când angajații din cadrul Serviciului de Audit descoperă că nu au fost predate materiale în valoare de peste 200.000 de lei.

Potrivit procurorilor DNA, Cristian Adomniței ar fi încercat să mușamalizeze anumite nereguli, notează bzi.ro.

Procurorii DNA spun că în perioada martie-aprilie 2015, Cristian Adomniței, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și de ordonator principal de credite, ”cu intenție directă, le-a ajutat pe inculpatele Teodora Jinga și Carmen Ingrid Irimescu, în urma unei înțelegeri prealabile cu acestea, pentru a se evita descoperirea infracțiunilor pe care acestea le comiseseră și tragerea lor la răspundere penală”.

De asemenea, procurorii menționează că, în contextul misiunii de audit declanșat cu privire la executarea acestui contract, Adomniței a făcut demersuri menite să amâne finalizarea misiunii de audit, să creeze aparența că toate materialele prevăzute în contract fuseseră predate în termenul stabilit, inclusiv faptul că 948 de albume fuseseră restituite firmei pentru a fi modificate și să creeze timpul necesar pentru ca societatea ”inculpatei Popa Letiția Elena să realizeze și să predea efectiv albumele pe care nu le predase niciodată CJ”.

Demersurile s-ar fi concretizat prin exercitarea, de către Adomniței, a unor acte de intimidare repetate împotriva auditorilor, pe care i-ar fi pus în ipostaze umilitoare. Mai exact, le-ar fi reproșat modalitatea de efectuare a auditului, precum și faptul că s-au deplasat la firma administrată de Letiția Elena Popa fără acordul lui.

Județul Iași s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 391.955 de lei. Aceasta este valoarea prejudiciului cauzat.

270
Tematic
Iohannis vrea cu orice preț educație sexuală în școli
MEC: Calendarul sesiunilor online „Educația Continuă”
Expert educațional, sfaturi pentru educatoare în pandemie
DNA

Premieră: DNA reacționează dur și pune la punct politicienii!

260
(reînnoit 16:34 15.01.2021)
DNA revine în prim plan – nu numai prin dosarele unor politicieni de top, în frunte cu fostul premier și președinte al Senatului, Tăriceanu, dar și printr-o reacție dură după un atac politic

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. După o perioadă în care DNA nu a mai fost vedeta știrilor zilei, iată că instituția anticorupție revine în prim plan, reacționând la o critică a unui deputat.  

Reacția vine în contextul unor divergențe în coaliția de guvernământ, unele partide nedorind revenirea la DNA a cazurilor privind infracțiuni în justiție, actualmente preluate de SIIJ, secție pe care PNL și USR vor să o desființeze.

Recent, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a spus că ”Trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”.

”Vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, a spus deputatul UDMR, opinând că ”nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”.

Parlamentarul s-a referit și la numărul mare al dosarelor cu magistrați pe care le-a avut DNA: ”Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”.

Afirmațiile – de fapt acuzațiile din declarația (politică) a deputatului au dus la o reacție puternică a DNA.

”În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție constatăm cu îngrijorare existența unor atacuri publice din partea reprezentanților partidelor politice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.) și modalității în care procurorii din cadrul instituției își desfășoară activitatea”, transmite DNA într-un comunicat.

Referindu-se direct la declarațiile deputatului Csoma Botond, Direcția Națională Anticorupție face mai multe ”precizări”, pe care le redăm integral:

- ”A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

- Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni.

- Procurorii D.N.A. aplică aceleași reguli și standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate,

- Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupție și tratării acuzațiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracțiuni de corupție sau asimilate celor de corupție, de către magistrați.

- De altfel, susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

- Nu a existat o disproporție privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. și care vizau magistrați, față de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competența unității de parchet;

- În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată”.

Pe lângă acestea, DNA mai face câteva precizări importante privind situația dosarelor din perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați, 2002 – octombrie 2018.

”D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent)”, transmite DNA, subliniind că ”unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată”.

Pe de altă parte, procurorii anticorupție arată că ”după pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (octombrie 2018) și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție”.

Foarte interesant, DNA atrage atenția că ”nu a avut și nu solicită competența exclusivă pe infracțiunile săvârșite de magistrați”.

”Procurorii D.N.A. sunt specializați în combaterea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate corupției, iar în cazul săvârșirii, de către magistrați, a altor infracțiuni, competența de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă ÎCCJ (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.)”, arată instituția citată.

Și, în finalul comunicatului – o solicitare fermă adresată clasei politice, din nou o premieră!

”Solicităm oamenilor politici să se abțină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituției noastre și credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupției la nivel înalt”, a transmis DNA printr-un Comunicat

260
Tagurile:
Politicieni, DNA
Tematic
Irina Tănase la DNA: ”Presiuni asupra familiei lui Dragnea”
DNA, acuzații grave pentru un ministru PNL!
Irina Tănase, noi dezvăluiri despre discuția de la DNA

Загрузка...
Călin Popescu Tăriceanu

Tăriceanu, întâmpinat cu cătușe la DNA: ”Borfașule, hoțule!”

257
(reînnoit 13:00 15.01.2021)
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, este la sediul DNA, procurorii declanșând urmărirea penală pe numele său pentru o presupusă mite de 800.000 de dolari.

BUCUREȘTI. 15 ian – Sputnik. Zi teribilă pentru Călin Popescu Tăriceanu – Direcția Națională Anticorupție a primit undă verde de la președintele Klaus Iohannis pentru declanșarea urmăririi penale pe numele fostului premier al României.

Tăriceanu este anchetat de DNA pentru că ar fi primit o mită de 800.000 de dolari, legat de celebrul contract Microsoft.

Teoretic, azi el a fost chemat pentru a fi informat oficial în legătură cu acuzațiile și alte proceduri de anchetă.

În cererea adresată Parchetului general pentru demararea urmăririi penale a fostului premier, DNA arată că acesta ”ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță”.

”În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, arată DNA.

Deși dosarul a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, calitatea de senator a lui Tăriceanu a împiedicat efectuarea urmăririi penale, Senatul respingând, în 2019, cererea de începere a urmăririi penale.

La sosirea la DNA, Tăriceanu a fost întâmpinat de cunoscutul protestatar Marian Țivilic zis ”Ceaușescu”, care i-a pus în față fostului premier o pereche de cătușe.

”Ca să nu uitați de ele”, i-a spus ”Ceaușescu”, care l-a ironizat numindu-l ”deținutule politic”, pentru ca apoi să-i strige insulte ca ”borfașule, hoțule” - și să-i ureze sănătate ca să facă mulți ani de pușcărie.

Tăriceanu nu a răspuns provocărilor, singura reacție fiind a avocatului său, care l-a întrebat pe ”Ceaușescu” dacă el ”e sănătos”.

Ulterior, protestatarul a postat imaginile pe Facebook.

Tăriceanu, întâmpinat cu cătușe la DNA
Tăriceanu, întâmpinat cu cătușe la DNA

De asemenea, fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, a fost la DNA pentru a fi audiat ca martor într-un dosar al lui Tăriceanu, conform Antena3 – aspect neconfirmat de fostul lider liberal.

257
Tagurile:
Călin Popescu Tăriceanu
Tematic
Tăriceanu: Orban s-a dus la francezi să le dea bani!
Tăriceanu a demisionat din ALDE! Care este motivul
Tăriceanu - trimitere la comunism… cu adresant clar!

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu spune cât timp vor primi profesorii bani în plus

0
(reînnoit 20:53 17.01.2021)
Ministrul Educației a declarat că profesorilor le vor fi plătite orele remediale timp de 16 săptămâni, mai exact aproape tot semestrul al doilea din actualul an școlar, 2020-2021. Măsurile nu au fost încă propuse Guvernului.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Promisiuni fără acoperire? Așa ar putea fi considerate promisiunile ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, referitoare la plata orelor remediale din cel de-al doilea semestru al anului școlar în curs.

Deocamdată nu se știe exact nici câți bani vor primi în plus profesorii pentru orele remediale, deși Cîmpeanu înaintase valoarea de 100 de lei în spațiul public. Demnitarul a dat asigurări că vom avea câte de curând o decizie prin care să fie clar câți bani vor primi profesorii care predau ore remediale.

”Încă nu am făcut această propunere în Guvern, dar voi iniția o Ordonanță de Urgență prin care aceste lucruri la care lucrăm să fie propuse și sunt convins că vor putea fi aprobate”, a spus Cîmpeanu la hotnews.ro.

De asemenea, ministrul Educației a precizat că există acoperirea financiară identificată, fiind vorba despre un pachet mediu, de cinci ore remediale pe săptămână, vreme de 16 săptămâni.

Reamintim că semestrul al doilea debutează în data de 8 februarie 2021 și durează 17 săptămâni. Acesta se încheie pe data de 18 iunie 2021. Sunt două săptămâni de vacanță de Paște.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este nevoie urgentă de recuperare de către elevi a acestor pierderi înainte de examenele naționale.

În acest caz, se pune întrebarea dacă elevii vor fi chemați sâmbăta la școală pentru orele remediale.

Cîmpeanu a explicat că decizia îi va aparține profesorului, însă a precizat că se poate face o oră în plus în fiecare zi, de luni până vineri.

Programul va fi făcut de profesor numai după ce a identificat pierderile și necesarul de ore ca să acopere pierderile suferite pe parcursul procesului de predare online, împreună cu elevii, prin consultarea părinților.

Este evident că Sorin Cîmpeanu are încrede în bunele intenții ale profesorilor, însă nimeni nu poate garanta că acele ore chiar se vor derula așa cum trebuie și că profesorii se vor ține de treabă, nu vor chema copiii la școală doar pentru a încasa banii pe orele remediale…

0
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu
Tematic
Cîmpeanu cere devotament din partea profesorilor
Refuză profesorii vaccinarea? Cîmpeanu dă explicații
Moraru: ”E liniște peste tot. Nu se mai aud abuzurile profesorilor”

Загрузка...