La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Veste bună pentru transportatori: România amenință Bruxelles-ul cu un proces la CJUE!

1392
România amenință Bruxelles-ul cu un proces la Curtea de Justiție a UE după ce Parlamentul European a votat o directivă care îi afectează grav pe transportatorii români.

BUCUREȘTI, 9 iul - Sputnik, Marius Holdean. Ministerul Afacerilor Externe a comunicat public supărarea României pe directiva votată aseară de Parlamentul European care sprijină interesele transportatorilor vestici împotriva celor din est, afectând grav firmele de profil din România.

"Autorităţile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor şi argumentelor părţii române şi ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate şi transmise pe parcursul negocierilor interinstituţionale între Consiliul UE şi Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporţionale şi echilibrate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în sectorul transporturilor şi sprijinirii, în acelaşi timp, a competitivităţii companiilor, inclusiv cele româneşti, din sectorul transportului rutier", arată un comunicat MAE transmis astăzi.

Măcar România a avut curajul să anunțe că îşi rezervă dreptul de a utiliza toate opţiunile de acţiune pe care le are la dispoziţie, inclusiv introducerea de acţiuni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier, iar pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European pentru adoptare.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la opt săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la trei sau patru săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de patru zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte opt state membre care erau afectate, și anume Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunţat asupra Pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie şi a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniştrii români ai Transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor şi, respectiv, Afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie, o scrisoare în care au evidenţiat implicaţiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet şi au solicitat PE reanalizarea acestora din perspectiva menţinerii competitivităţii transportului rutier de mărfuri şi a contribuţiei acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1392
Tagurile:
Bruxelles, România, CJUE, Transportatori
Tematic
Se agită apele la Bruxelles: Parlamentul European ia atitudine împotriva Comisiei
Polonia sfidează Bruxelles-ul: rămâne naționalistă! Iată rezultatele alegerilor
Spania: ce au stabilit autorităţile din România şi Spania privind transferul pensiilor
România și Ucraina, criticate la unison de Ungaria pentru că poluează râurile
Varujan Vosganian nu se joacă: pune la colț pe Orban și Bruxelles-ul – CINE MINTE?
Orban a făcut de râs Bruxelles-ul, renunțând la puterile speciale din perioada de urgență
Молоток судьи

Știrea serii: modificări importante în Codul Penal

280
(reînnoit 19:28 12.04.2021)
A fost adoptată o propunere legislativă de modificare a Codului penal prin care noi fapte se includ în categoria infracţiunilor imprescriptibile.

BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik. O propunere legislativă potrivit mai multe infracțiuni sunt incluse în categoria infracţiunilor imprescriptibile a fost adoptată în plen Senatului în unanimitate, cu 134 de voturi ”pentru”.

Propunerea legislativă de modificare a Codului penal vizează: sclavia (art. 209), traficul de persoane (art. 210), traficul de minori (art. 211), proxenetismul (art. 213), agresiunea sexuală (art. 219), tortura (art. 282) şi pornografia infantilă (art. 374).

Senatul este prima Cameră sesizată, decizională fiind Camera Deputaților.

În expunerea de motive, se arată că prezentul proiect urmărește asigurarea dreptului la îndeplinirea actului de justiţie pentru toţi supravieţuitorii actelor de agresiune sexuală, trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă şi tortură, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea infracţiunii şi până la momentul depunerii plângerii penale, întrucât urmările unor astfel de fapte sunt, de asemenea, imprescriptibile, victimele suferind de pe urma acestor fapte pentru tot restul vieţii”.

Sigur, sună bine, chiar populist, dar se pune întrebarea în acest caz cum se mai pot proba acuzațiile privind o mare parte a acelor acuzații dacă a trecut mult timp de la comiterea faptei?

După cum se știe, la nivel internațional a fost o întreagă nebunie cu campania ”Me too”, în urma căreia s-au făcut multe acuzații aberante, dar care au dus la demisii sau tăvălirea scandaluri a multor personalități.

Ori, propunerea legislativă de față poate duce și la pedepsirea unor vinovați, dar și la situații imposibile – în care trecerea timpului să facă posibil dor scandalul, nu și actul de justiție real.

De menționat, apropo de ”Me Too”,  că iniţiatorii sunt parlamentari PNL şi USR PLUS. 

Proiectul reglementează şi o nouă infracţiune, inclusă la art. 266, care prevede că „fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii, de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile ori contra libertăţii şi integrităţii sexuale săvârşite faţă de un minor, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani”, transmite Agerpres. 

Sursa citată arată că, printr-un amendament al Comisiei juridice, ”a fost îndreptată o eroare materială din Codul penal de la articolul vizând pornografia infantilă”.

În noua formă, se sancţionează, prin majorarea cu o treime a limitelor speciale ale pedepselor în forma agravantă, şi ”cazurile în care fapta este săvârşită de persoane care au mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor”.

280
Tagurile:
codul penal
Tematic
„Codul penal”, invocat în cazul „divorţului” primarului de Chișinău
Evenimentul anului: a trecut Codul Penal - emoții uriașe!
Scandal monstru în Parlament – amenințări în bătălia pe Codul Penal!

Загрузка...
Adina Alberts

Adina Alberts a trecut la fapte: PLÂNGERE PENALĂ contra lui Voiculescu

1640
PLÂNGERE PENALĂ împotriva lui Vlad Voiculescu pentru ”dezinformarea cetățenilor României cu privire la siguranța vaccinurilor antiCovid ARN mesager”

BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik. Cunoscutul medic chirurg Adina Alberts a trecut la fapte și l-a denunțat penal pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Dr. Alberts argumentează prin faptul că Voiculescu dezinformează populație în privința vaccinurilor ARN mesager, mai precis pentru că, deși vaccinurile anti-COVID-19 ”continuă să fie monitorizate atent și sunt efectuate studii”, Vlad Voiculescu a declarat:

„Înainte să fie autorizate, vaccinurile au trecut prin studii clinice de fază 1, 2 şi 3, demonstrându-se astfel EFICACITATEA ȘI SINGURANȚA acestora (…). Faptul că ele continuă să fie monitorizate atent NU înseamnă că sunt în faza de experimentare”.

Ori, arată Alberts, în prospectul Pfizer, de pe site-ul oficial al FDA (Autoritatea Americană de Reglementare a Medicamentelor și a Alimentelor) scrie clar: ”Vaccinul Pfizer- BioNTech Covid19, este un vaccin NEAVIZAT care AR PUTEA PREVENI Covid 19. În acest moment NU EXISTĂ VACCINURI AVIZATE CARE SĂ PREVINĂ COVID 19”.

Mai mult, se specifică: ”Efectele adverse din prospect s-ar putea să nu fie toate efectele adverse ale vaccinului Pfizer BioNTech Covid 19. Efecte adverse SERIOASE ȘI NEAȘTEPTATE pot apărea oricând. Vaccinul Pfizer- BioNTech Covid 19 este încă CERCETAT ÎN STUDII CLINICE”.

Și, subliniază dr. Adina Alberts, este vorba de o actualizare a prospectului din 5 aprilie 2021.

”Voi fi foarte directă, că nu mai merge cu amabilitatea”, scrie dr. Alberts, ”domnule Voiculescu, MINȚITI CU NERUȘINARE! Vom face, cu toții, o plângere penală împotriva dumneavoastră, pentru dezinformare și inducere în eroare a cetățenilor României...”.

Și, atenție, Alberts îl acuză pe Voiculescu ca a tradus prospectul vaccinului Pfizer ”omițând intenționat frazele cele mai elocvente”, în ideea că va ”putea prosti lumea mai ușor”. Â

Dr. Alberts a lansat și o petiție în ideea plângerii penale – ”petiția care va însoți plângerea penală împotriva lui Vlad Voiculescu pentru dezinformarea și inducerea în eroare a cetățenilor României!”.

1640
Tagurile:
Vaccinuri, Vlad Voiculescu, Adina Alberts

Загрузка...
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

0
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

0
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus

Загрузка...