Cristian Popescu Piedone

Cât este condamnarea lui Piedone în cazul Colectiv

358
(reînnoit 23:18 20.10.2020)
În cazul Colectiv se dau astăzi sentințele. O pedeapsă foarte grea a fost dată primarului Sectorului 4 de la acea vreme, Cristian Popescu Piedone

BUCUREȘTI, 16 dec - Sputnik, Marius Holdean. În cazul Colectiv, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare

Tribunalul Bucureşti a dat astăzi doar sentința în prima instanţă în dosarul incendiului din 30 octombrie 2015, soldat cu moartea a 64 de oameni şi cu rănirea altor peste 100.

Alături de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, au mai fost condamnaţi trei angajaţi ai primăriei - Aurelia Iofciu, Larisa Luminita Ganea și Ramona Sandra Motoc, dar și patronii clubului Colectiv - Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, reprezentanţii firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL - Daniela Niţă şi Cristian Niţă, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise şi pompierii Antonina Radu şi George Petrica Matei.

Procurorii au cerut pedepse cuprinse între 12 şi 15 ani de detenţie în acest dosar şi amenzi maxime pentru firmele implicate.

Cazul Colectiv a fost de la bun început un proces menit să atragă atenția presei și să ascundă ciudățeniile incendiului din club, rămânând multe necunoscute și semne de întrebare cu privire la cauzele incendiului. Cert este că, după acest incendiu, Iohannis și-a putut instala ”Guvernul lui”, Executivul condus de Victor Ponta fiind dat jos sub presiunea străzii.

Ce condamnări au primit ceilalți acuzați             

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost condamnată luni de Tribunalul Bucureşti la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare în dosarul Colectiv. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au fost condamnaţi la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare.Cristian Niţă a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Totodată, George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Deciziile nu sunt definitive.

358

Adevărul din spatele condamnării simbolului liberal, Olteanu

207
(reînnoit 13:57 29.10.2020)
Condamnat definitiv la 5 ani pentru fapte asociate corupției, Bogdan Olteanu este un simbol al noului val liberal, venit pe culoarul anticorupției – care este tristul adevăr din spatele acestei condamnări

BUCUREȘTI, 29 oct – Sputnik. Model al noului val PNL, Bogdan Olteanu a fost condamnat azi definitiv la cinci ani de închisoare. În jurul prânzului, polițiștii de la IPJ Dâmbovița au confirmat că Bogdan Olteanu s-a predat la sediul instituției și va fi încarcerat, urmând a-și ispăși pedeapsa la Penitenciarul Mărgineni.

În vârstă de 49 de ani, Olteanu a fost condamnat  pentru trafic de influență, faptă prevăzută de art. 291 din Codul Penal. În primă instanță, verdictul fusese de 7 ani, dar Olteanu a atacat-o cu apel. Fostul simbol al noului val liberal fusese trimis în judecată de DNA în octombrie 2016.

DNA l-a acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la Sorin Vîntu 1.000.000 euro şi ”sprijin electoral” pentru a susține numirea ziaristului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Într-adevăr, Liviu Mihaiu a fost numit, pe 18 septembrie 2008, în funcţia respectivă fiind, spun mulți, cel mai bun guvernator al Deltei Dunării. De altfel, Mihai nu venea din afara domeniului, activismul său civic – inclusiv printr-un activ ONG – fiind de notorietate.

DNA a descris și metoda de lucru: suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA, fiind apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive și remişi lui Olteanu la biroul său din sediul PNL.

Așa cum spuneam, Bogdan Olteanu a fost liderul noului val al PNL, fiind, alături de Cristian Boureanu și Dan Motreanu, tinerii scoși în față de Theodor Stolojan și Călin Popescu Tăriceanu.

La nici 35 de ani a fost ales președinte al Camerei Deputaților, în 2006, funcție deținută până în 2008. Ulterior a fost numit viceguvernator BNR, funcție din care a demisionat după scandalul anchetei DNA.

Olteanu a avut o relație apropiată, de mare notorietate cu Alina Gorghiu, în acea perioadă el divorțând (martie 2009) de soția cu care avea doi copii. Olteanu a fost și asociat în firma frumoasei liberale, având 50% din firma acesteia până în 2005 – firmă care a beneficiat de contracte de consultanță cu instituții ale statului.

De asemenea, atât Olteanu cât și Gorghiu și-au susținut tezele de doctorat sub conducerea lui… Tudorel Toader.

Interesant este și că, în perioada ”cuplajului” la vedere al celor doi, Olteanu a candidat și a obținut un nou mandat de deputat fiind susținut, spun procurorii, de Sorin Vîntu, beneficiind  de ”consultanţă politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro”.

Ca să întregim imaginea noului val liberal, să amintim și că, pe lângă Olteanu, și Cristi Boureanu are multiple probleme cu Justiția – singurul care a fost urmărit, pe nedrept, fiind Dna Motreanu.

Pe scurt, acesta este adevărul din spatele condamnării de azi: Bogdan Olteanu a fost o parte importantă a devenirii partidului ”anticorupție”, condus acum de Iohannis – 6 case și Orban ”cine nu sare, ia condamnare”. Ah, da, și Olteanu vorbea de anticorupție la vremea sa.

Poate cei care doresc ”anticorupție” vor înțelege că exact aceia care strigă mai tare ”Jos corupția!” ascund asemenea istorii murdare.

207
Tagurile:
Bogdan Olteanu, condamnare
Tematic
Predoiu, anunț crucial! Adevărata NUCLEARĂ în Justiție, după presiunile lui Zuckerman!
Predoiu acoperă ridicol DEZASTRUL total din Justiție – Ambasada SUA e parte!
Dana Gîrbovan, dezvăluirea ANULUI în Justiție!

Загрузка...
Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după votarea moțiunii de cenzură

Exclusiv: PNL, act de corupție mai grav decât al lui Dragnea

1049
O adevărată NUCLEARĂ: persoane angajate pe funcții guvernamentale pentru a li se crea platforma necesară obținerii unor funcții de prim rang în administrația locală! Cazul Dragnea e nimic pe lângă asta!...

BUCUREȘTI, 29 oct – Sputnik. O știre transmisă de agențiile de presă pare a fi ceva banal – dar, în opinia mea, este proba unui act asociat corupției, așa cum este considerată celebra infracțiune de abuz în serviciu. Spun ”celebră”, pentru este la originea majorității condamnărilor celebrate de o anumită parte a electoratului și a politicienilor.

Știrea în cauză spune că doi secretari de stat au fost eliberați din funcție de premierul Orban. Mă gândeam că, poate, cei doi au greșit cu ceva… Aș! După toate aparențele, pare a fi fost finalul unei manevre care a avut scopul obținerii unor posturi înalte în administrația publică locală!

Un anume Leonard Achiriloaei a fost a eliberat, ”la cerere”, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului deoarece…  a câștigat alegerile pentru primăria municipiului Roman!

Un altul, Ionel Ovidiu Bogdan, secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului, a fost eliberat, tot la cerere, pentru că a câștigat președinția CJ Maramureș!

Deci, să o privim altfel: doi secretari de stat, care teoretic nu au răgaz nici să respire din cauza treburilor unei asemenea funcții guvernamentale - mai ales în criză! - au găsit timp să câștige o primărie, respectiv o președinție de CJ – și nu aici, lângă București – ci la depărtare mare!?  

Ce poate să însemne, de fapt, asta? Că respectivii ar fi fost puși în funcție pentru a li asigura o platformă (doar) pentru a câștiga o funcție administrativă, FĂRĂ legătură cu înalta demnitate din Executiv pe care au ocupat-o!

Altfel spus, înalta demnitate din Executiv ar fi fost folosită de premier, președinte al partidului din care respectivii fac parte, și de cei doi pentru a pune mâna pe două posturi înalte din administrația locală! Și ar fi folosit pentru asta inclusiv salariile și mijloace puse la dispoziția unor miniștri adjuncți! Iar faptul că ești secretar de stat contează mult ca imagine în fața cetățenilor din provincie!

Pentru că, e clar – respectivii NU s-au decis cu puțin timp înainte de alegeri să candideze, ci pentru asemenea funcții au făcut campanie la greu, cel puțin un an, așa cum se obișnuiește – asta știe oricine!

Adică, angajați fiind în înalte funcții guvernamentale, ei au desfășurat în principal, de fapt, demersuri pentru partid și pentru ei, în vederea localelor! Pentru că, dacă preocuparea pentru  guvern era principală, nu o părăseau pentru cea din administrație, nu? Logic și… faptic!

Și, apropo de ”faptic” – fapta pentru care Dragnea zace în pușcărie se referă la două tinerele angajate pe posturi de funcționare amărâte la o direcție locală de la județ!

Păi în cazul de față vorbim de doi secretari de stat! Funcții mari, venituri pe măsură! Situație MULT mai gravă decât cea din cazul Dragnea!

Și, atenție – nu e singura! De aceea, cred că aceiași procurori – și aceleași publicații și ONG-uri – care s-au ocupat de cazul de la Teleorman, ar trebui să se ocupe și de cazul de la Guvern!

Suspiciunea e clară: membrii ai partidului premierului ar fi fost angajați în funcții înalte (și bine remunerate), în scop politic, pentru a fi ajutate să obțină funcții în administrație FĂRĂ legătură cu posturile ocupate la Guvern!

Ori, ceea ce poate reieși de aici este și mai grav – existența unei adevărate practici de acest fel! Posturile înalte de la stat, folosite în interes politic!

Mai citiți odată și hotărâți - corupție, abuz în serviciu? Ce alegeți?...

1049
Tagurile:
Corupție, PNL

Загрузка...
Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

0
(reînnoit 15:02 31.10.2020)
Rezultatele finale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate după închiderea secțiilor de votare, la orele 22:00, potrivit organizatorilor – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat joi, în Studioul Radio Sputnik că CEC trebuie să decidă dacă va fi sau nu permis efectuarea unui Exit Poll în cadrul alegerilor prezidențiale, programate pentru ziua de 1 noiembrie. Dar în niciuna dintre cele două ședințe publice ale CEC nu a fost pronunțată vreo hotărâre.

Totuși, cei de la WatchDog.md și Institutul de Politici Publice deja au anunțat când vor prezenta rezultatele finale ale Exit Poll-ului.

Anterior aceștia au anunțat că un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.

Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic.

Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an, sondajul, dacă va avea loc, va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.

CEC-ul a reacționat după anunțarea intenției de organizării unui astfel de sindaj, declarând, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.

„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.

Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.

Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul Electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.

0
Tagurile:
Rezultate alegeri, Rezultate finale, exit poll
Tematic
Alegeri prezidențiale din Moldova: Portretele candidaților
Alegeri prezidențiale în Moldova 2020: Rezultate
Alegeri prezidențiale în Moldova: Ce surprize pregătesc SUA

Загрузка...