Trei asociații de magistrați arată falsurile ”flagrante” din Raportul MCV

94
(reînnoit 20:28 25.10.2019)
Nu mai puțin de trei asociații de magistrați au denunțat neadevărurile flagrante din Raportul MCV și au explicat în detaliu erorile și dubla măsură pe care o practică documentul respectiv.

BUCUREȘTI, 25 oct - Sputnik, Marius Holdean. Cele trei asociații care au luat atitudine împotriva Raportului MCV sunt Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR).

Organizațiile sunt conduse de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR) și Florica Roman (AJADO), precum şi de procuroarea Elena Iordache (APR), toate având o atitudine critică și lucidă față de activitatea Laurei Kovesi pe când era la conducerea DNA.

„În primul rând, în mod inacceptabil, rapoartele creează, contrar realităţii, impresia imparţialităţii surselor şi informaţiilor pe care se întemeiază şi a suficienţei acestor informaţii. (…) În realitate, Comisia şi-a întemeiat considerentele şi recomandările din cele două rapoarte doar pe opiniile unor asociaţii profesionale care îi validează tezele şi prejudecăţile fără rezerve, ignorând asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care aduc critici clare şi întemeiate cu privire la sistemul judiciar din România atunci când este cazul”, se arată în poziția publică a celor asociații amintite.

Acestea atrag atenția că nici AMR (persoană juridică de utilitate publică, având peste un sfert de secol de activitate), nici APR (cea mai veche asociaţie a procurorilor din România) și nici UNJR nu au mai fost invitate la întâlnirile cu delegaţia Comisiei Europene după anul 2016.

AMR, AJADO şi APR consideră că este inadmisibil ca, folosind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană să impună României „revenirea la practicile abuzive ale imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiţie”.

Eșecuri și ilegalități trecute sub tăcere

Dar, cel mai grav lucru despre MCV, spun cele trei asociații, este faptul că ”rapoartele trec sub tăcere eşecurile răsunătoare ale luptei anticorupţie, colaborările nelegale între organele judiciare şi serviciile secrete, încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, documentate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive, la dispoziţia Comisiei, dacă era interesată cu adevărat de prezentarea unei situaţii complete şi reale”.

Mai mult, o scurtă analiză a considerentelor şi concluziilor Rapoartelor MCV relevă probleme grave care ţin de nesocotirea vădită a realităţii, a faptelor şi/sau de necunoaşterea rolului şi modalităţii în care legea prevede funcţionarea instanţelor şi parchetelor din România, mai precizează asociațiile amintite.

Asociațiile mai atrag atenția că nici colaborarea dintre serviciile secrete şi sistemul judiciar, organizată şi desfăşurată în afara legii, aşa cum rezultă din clauzele protocoalelor declasificate şi cum a stabilit argumentat Curtea Constituţională, nu a fost denunţată de aceste rapoarte MCV sau cele anterioare.

Protocoale secrete și măsuri de supraveghere

Iată și alte aspecte care au trezit îngrijoarea magistraților români:

„Comisia Europeană nu este îngrijorată de gravitatea încheierii şi aplicării, în afara legii, a unor protocoale secrete între instituţii de la vârful sistemului de justiţie şi serviciile secrete, nici de încălcarea gravă a drepturilor fundamentale pe care folosirea protocoalelor a generat-o, ci de faptul că decizia Curţii Constituţionale prin care aceste protocoale au fost declarate nelegale va afecta lupta anticorupţie”.

De unde și îngrijorarea privind recomandarea Comisiei Europene de a se crea un sistem „mai robust” de măsuri de supraveghere tehnică a cetăţenilor, „în contextul în care România are zeci de mii de mandate de supraveghere tehnică cerute de parchete şi mii de mandate pe siguranţa naţională, cerute de serviciile de informaţii, admise, în fiecare an, aproape în totalitate, de către instanţe”, mai arată cele trei asociații de magistrați.

94
Tagurile:
Încălcări, Magistrați, MCV
Tematic
Deputat PNL: MCV este un instrument de păstrare a României la periferia Europei
Bruxelles: MCV – România, făcută praf! Uniunea Sovietică Europeană a trimis "tancurile"!
România a rămas în urma Bulgariei: MCV negativ la București, pozitiv la Sofia
La Cour de justice de l'Union européenne (CJUE)

Decizie istorică: statele sancționate de UE pot contesta sancțiunile în justiție

86
Curtea de Justiţie a UE a decis astăzi că Venezuela avea temei legal se adreseze justiţiei europene în 2018 pentru a contesta sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, faptul întemeind un precedent.

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Decizia dată de Curtea de la Luxemburg prin care i se recunoaște Venezuelei dreptul de a contesta în justiția europeană sancțiunile UE se opune unui verdict precedent ce datează din septembrie 2019 când tribunalul UE a respins recursul înaintat de Caracas, declarându-l inadmisibil.

Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

Acum însă, potrivit comunicatului CJUE, "Venezuela are calitatea de a acţiona împotriva unei reglementări care introduce măsuri restrictive la adresa sa”.

Curtea a anulat decizia din 2019 şi a retrimis dosarul la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunţe pe fond.

Litigiul se referă în special la temeiul de drept legat de "criteriile de admisibilitate în cadrul unui recurs în anulare împotriva unor măsuri restrictive" (sau sancţiuni), precizează comunicatul. Acest lucru înseamnă că și alte state lovite de sancțiuni UE le vor putea contesta chiar în justiția europeană.

CJUE apreciază că Tribunalul, în primă instanţă, a evaluat prost aceste criterii şi că Venezuela putea pretinde la statutul de "persoană morală" ce suportă efectele directe ale sancţiunilor.

Cu prima serie de restricţii economice impuse de europeni în noiembrie 2017, Venezuela a devenit prima ţară din America Latină care a fost sancţionată de UE.

86
Tagurile:
CJUE

Загрузка...
Laura Codruța Kovesi

Kovesi amenință: Parchetul European a înregistrat peste 300 de cazuri în două săptămâni

281
(reînnoit 12:47 21.06.2021)
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a intrat în forță: a anunțat că are deja înregistrate peste 300 de cazuri și spune că până la finalul anului va exista și prima punere sub acuzare.

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik. Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal că instituţia pe care o conduce a înregistrat deja mai mult de 300 de cazuri. Kovesi a folosit ocazia pentru a cere angajarea a încă 50 de procurori.

Parchetul European condus de Kovesi şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, iar în două săptămâni s-ar fi adunat deja peste 300 de cazuri, s-a lăudat fosta șefă a DNA.

„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaş de fonduri pentru recuperare, ne aşteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulţi bani, mai puţine reguli şi transparenţă înseamnă un risc mai mare de infracţiune. Ne aşteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achiziţiile publice, infrastructură şi agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracţiunile transfrontaliere ”, a declarat Kovesi.

Ea a încurajat și delațiunile, anunțând că Parchetul poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informaţii despre infracţiuni comise, dacă acestea se încadrează competenţei Parchetului. „Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”, a lansat Kovesi invitația care amintește de practicile DNA-ului din România.

Viziunea lui Kovesi asupra infracționalității merită subliniată: „În viziunea mea, nu există vreo ţară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracţiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.

Ceea ce vrea acum Kovesi este să angajeze mai mulți procurori. ”Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puţin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Kovesi, obișnuită cu banii nenumărați pe care îi primea la DNA.

281
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi

Загрузка...
Eugen Teodorovici, Marcel Ciolacu, Gabriela Firea - PSD

Începe Ziua cea mare pentru PSD ar putea reveni la putere!

0
(reînnoit 07:25 23.06.2021)
Una dintre cele mai importante zile ale actualei legislaturi – ” „Este pentru prima oară, după 30 de ani de democraţie post-decembristă”, a anunțat Marcel Ciolacu.

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. Mare zi mare pentru PSD și mai ales pentru Marcel Ciolacu, cel care a făcut declarații optimiste în legătură cu moțiunea de cenzură pe care social democrații o vor depune azi.

”Este pentru prima oară, după 30 de ani de democraţie post-decembristă, când o moţiune de cenzură are şanse să treacă, la numai şase luni de la alegerile parlamentare”, a declarat la începutul săptămânii Ciolacu.

Liderul PSD recunoaște că ”matematic, ei au în acest moment o majoritate”, dar spune că există semnale ca moţiunea ar putea fi votată de parlamentari PNL și USR.

”Există astfel de semnale - vom continua negocierile”, a spus Ciolacu la Antena 3, susținând că a ”terminat negocierile cu partenerii sociali”, pentru că ”am vrut să vedem, în primul rând, de la patronate, IMM-urile, sindicate, dacă este oportun să depunem o astfel de moţiune de cenzură”.

Președintele PSD declară că toți interlocutorii ”au spus foarte clar că este oportun să depunem o moţiune de cenzură şi acest Guvern să plece”.

”Am negociat textul moţiunii, l-am finalizat, am discutat şi cu partenerii şi cu ceilalţi parlamentari, şi cu grupul AUR, şi cu grupul minorităţilor”, spune Ciolacu, promițând că ”se vor regăsi pasaje de la fiecare prinse în moţiune”.

De asemenea, Ciolacu a anunțat că PSD va susține tot pe Alexandru Rafila pentru funcția de premier, dacă moțiunea va trece.

Așa cum am mai arătat, Marcel Ciolacu nu pare afectat de riscul pierderii credibilității dacă moțiunea nu va trece – și nici dacă Iohannis ar refuza să promoveze propunerile PSD. De asemenea, el este extrem de rezervat în a prezenta măsuri concrete pe care le-ar lua PSD – precum și posibilii miniștri pe care social democrații i-ar propune.

Reamintim că toate negocierile de până acum ale lui Ciolacu cu Iohannis s-au soldat cu succese… ale președintelui de la Cotroceni, în sensul că PSD a acceptat ceea ce s-a decis sau ce i s-a cerut.

Deci, întrebarea finală pare paradoxală… dar nu e decât o reflectare a realității „noului” PSD: prin PSD la putere… ar fi chiar PSD la putere?

0
Tagurile:
Florin Cîţu, Guvern, Moțiune de cenzură, PSD

Загрузка...