Vlad Plahotniuc

Ce a decis Judecătoria Tverskoi din Moscova în privința lui Plahotniuc și Țuțu

606
(reînnoit 09:05 28.09.2019)
Judecătoria din raionul Tverskoi al Moscovei a respins, fără examinare, petiția anchetatorului cu privire la arestarea în absență a lui Plahotniuc, dar a aprobat o măsură similară în cazul lui Țuțu. Explicația judecătorului.

CHIȘINĂU, 28 sept – Sputnik. Judecătoria din raionul Tverskoi al Moscovei (Тверской суд Москвы) a respins petiția anchetatorului în care era solicitată arestarea în absență a fostului lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc într-un dosar legat de traficul de droguri, transmite RIA Novosti.

„Instanța a decis: petiția să-i fie returnată anchetatorului fără a fi examinată”, a pronunțat decizia judecătorul Stanislav Minin vineri, 27 septembrie.   

Magistratul a menționat că decizia în privința petițiilor de acest gen, în absența inculpatului, sunt luate dacă acesta este dat în căutare internațională în cadrul unei cercetări penale.

În cadrul ședinței de judecată, anchetatorul a informat că Plahotniuc se află pe lista persoanelor anunțate în căutare internațională. Însă, după cum a menționat avocatul lui Plahotniuc, Daria Konstantinova, Interpolul a refuzat să-l anunțe pe acesta în căutare internațională, „din principii de neutralitate”.

Konstantinova a adăugat că ancheta nu dispune de dovezi privind implicarea lui Plahotniuc în vreo infracțiune și că urmărirea penală a fost inițiată doar pe baza depozițiilor unor martori anonimi.

Anterior, tot la 27 septembrie, aceeași instanță a admis petiția anchetei cu privire la aplicarea arestului preventiv în contumacie lui Constantin Țuțu, sportiv profesionist și apropiat al lui Plahotiuc.

Anchetatorii consideră că Țuțu a controlat activitatea sindicatului de droguri la indicația lui Plahotniuc. Țuțu a fost anunțat în căutare internațională.

La începutul lunii august, aceeași instanță a autorizat arestarea în absență a lui Plahotniuc, dar într-un alt dosar penal, vizând crearea unei grupări criminale și tranzacții frauduloase cu valută.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, până în 2012, Plahotniuc a devenit unul dintre liderii unui sindicat transnațional de droguri, care transporta hașiș din Africa de Nord și Spania până în Rusia și în țările CSI. În total, Plahotniuc este acuzat în Rusia de 28 de episoade de contrabandă și vânzare ilegală de stupefiante, în cantități deosebit de mari.

606
DNA

DNA a încasat o lovitură cumplită de la CSM cel mai grav Raport intră din nou în scenă

101
(reînnoit 07:14 29.05.2020)
”DNA a venit acum să se jeluiască de faptul că CSM a prezentat public maniera în care parchetul a terorizat o mulțime de magistrați”

BUCUREȘTI, 29 mai - Sputnik, Evan Răutu. Puțină lume a comentat faptul că în ședința de ieri a Consiliului Superior al Magistraturii, plenul prestigiosului for a votat și a respins plângerea prealabilă formulată de DNA împotriva Hotărârii nr. 225 din 15.10.2019 a Plenului CSM.

Respectiva Hotărâre aproba raportul Inspecției Judiciare care dădea în vileag abuzurile comise de DNA - dosare care vizau circa 3.000 de magistrați - judecători și procurori.

”Magistratura sub cizma DNA” s-a numit un serial  pe această temă uluitoare realizat de „Lumea Justiției”, care notează după ședința de ieri că ”DNA a venit acum să se jeluiască de faptul că CSM a prezentat public maniera în care parchetul a terorizat o mulțime de magistrați, pentru ca aceștia să știe că oricând pot fi executați dacă nu dau soluții pe placul DNA”.

Într-adevăr, la ședința de plen a CSM din 15 octombrie 2019, în care s-a votat Hotărârea 225, au fost prezentat aspecte uluitoare – începând cu  numărul mare de ”sesizări din oficiu” după decizii judecătorești, de multele dosare civile și penale preluate în timpul cercetării judecătorești sau chiar de judecători cercetați cu privire la soluțiile adoptate în dosare.

De asemenea s-a vorbit de dosare ”ținute la sertar” – și chiar de verificare, de către procurori, a ”temeiniciei unor hotărâri judecătorești”.

Ei bine, odată cu respingerile de ieri a plângerii prealabile a DNA și a propunerii legislative (a USR, susținută de miniștrii Birchall și Predoiu) de desființare a SIIJ – ne întrebăm acum ce va urma? Un răspuns pare clar: cel mai grav Raport, acela al Inspecției Judiciare despre dosarele magistraților, intră din nou în scenă. Cu ce efect? Vom vedea.

Pentru că, să nu trecem cu vederea, tot ieri, fostul procuror șef al DNA, Daniel Morar (actual judecător CCR) i-a dat o lecție șefului DNA, Crin Bologa, un fapt unic în peisajul Justiției din ultimii ani.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

101
Tagurile:
CSM, Laura Codruța Kovesi, DNA

Загрузка...
Ingrid Mocanu

CEDO - decizie șocantă, pe baza unei legi PSD… abrogate! Ingrid: ”De ce mai suntem în UE?”

1129
Judecător CEDO: ”Ca urmare a acestei cauze în jur de 5000 de alte cauze romanești vor fi declarate inadmisibile”

BUCUREȘTI, 29 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Într-o recentă postare, judecătoarea CEDO Iulia Motoc anunță o decizie șoc a Curții Europene pentru Drepturile Omului:

”Astăzi a fost publicată o decizie de inadmisibilitate Ștefan și Dîrjan care se referă la recursul compensatoriu și condițiile de detenție. Ca urmare a acestei cauze în jur de 5000 de alte cauze romanești vor fi declarate inadmisibile. România nu va mai face parte face parte dintre Statele cu un număr record de cauze la CEDO”.

Cazul în speță este a doi foști deținuți din România, care au solicitat și despăgubiri materiale pentru condițiile de detenție.

Ori, prin decizia CEDO, se consideră că legea recursului compensatoriu - Legea 169/2017 - , pentru care au fost acuzați Dragnea și PSD, este suficientă! Precizăm că legea și-a făcut efectul între iulie 2017 și decembrie 2019, când a fost abrogată.

”Curtea a decis ca mecanismul de compensare pus în aplicare în baza acestei legi, constând într-o reducere de pedeapsa, a fost suficient și adecvat. Prin urmare, cei doi reclamanți nu mai pot pretinde că sunt victime ale condițiilor precare ale detenţie”.

Cu alte cuvinte, legea ”lui Dragnea”, pe care PNL, USR și Iohannis au ținut morțiș să o abroge, e acum folosită de CEDO pentru a anula cererile financiare ale celor care au fost deținuți în condiții grele, contrar impunerilor europene!

Dar asta uită să precizeze Iulia Motoc! Sau Cristi Dănileț care comentează ”Slavă Curții!” – ca și alții.

Iulia Motoc revine cu o postare ciudată: ”România fără cauze la CEDO în 2021. Numărul cauzelor va crește foarte mult în urma deciziei de azi”.

Sincer, greu de înțeles ce a vrut să spună judecătoarea – poate o ironie? Reamintim că Iulia Motoc și alți judecători CEDO au fost contestați din cauza legături cu ONG-uri implicate în procesele de la CEDO.

Postare Iulia Motoc
Postare Iulia Motoc

În schimb, după decizia CEDO, cunoscuta avocată Ingrid Mocanu a comentat: ”Cică gata, băi abuzaților! S-a închis și cu condițiile de detenție la CEDO”.

Iar reacția avocatei este: ”Păi noi de ce mai suntem stat-membru? Degeaba? Aaa, da, păi așa spuneți!”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1129
Tagurile:
UE, România, CEDO, Ingrid Mocanu

Загрузка...
Victor Ponta

Primul lider politic care și-a anunțat candidatura la prezidențialele din 2024

0
(reînnoit 10:21 29.05.2020)
Alegerile prezidențiale din 2024 sunt încă departe, dar, cu Iohannis ieșind din scenă, scenariile pentru viitorul președinte au început deja, iar Victor Ponta este primul lider politic care și-a anunțat intenția de a candida pentru Cotroceni

BUCUREȘTI, 29 mai - Sputnik, Marius Holdean. Fostul premier Victor Ponta a evitat să candideze în 2019, când nu avea nici o șansă, și a preferat să îl susțină pe Mircea Diaconu, punând astfel în palmaresul Pro România, partidul său nou înființat, un rezultat încurajator de aproape 9 la sută (ce-i drept, Diaconu a fost susținut și de ALDE).

Liderul Pro România a evitat astfel o înfrângere rușinoasă, păstrându-și șansele pentru 2024, scopul său, atunci când a înființat partidul, fiind acela de a se pregăti pentru următoarele prezidențiale.

Joi seara însă, Victor Ponta a furat startul și a răspuns întrebării adresate de Mihai Gâdea foarte clar:

„Îmi doresc să candidez în 2024 la funcția de președinte al României. Și până atunci vreau să fiu liderul Pro România. Și vreau să fiu într-o alianță de centru-stânga, reformată, modernă și eficientă", a declarat Victor Ponta la Antena 3.

El devine astfel primul lider politic care își anunță candidatura în 2024 pentru Cotroceni. Anunțul care pare prematur are un scop bine țintit: Ponta știe că nu va câștiga prezidențialele doar cu Pro România în spate, ba nici măcar în turul doi nu va intra cu noul său partid. Și atunci, Ponta are nevoie de o alianță cu PSD și cu ALDE, al cărei candidat comun să fie în 2024.

Anunțul lui Ponta este așadar un semnal și către PSD și ALDE, oferindu-le atât candidatura sa, cât și participarea Pro România la o alianță viitoare, care s-ar putea configura deja fie înainte, fie după alegerile locale și parlamentare. ALDE are nevoie disperată de o asemenea alianță, măcar pentru parlamentare, deoarece nu mai face singur pragul electoral. Iar Ponta are nevoie de un vehicul puternic pentru 2024.

Cât despre PSD, acesta nu mai este partidul de 40 la sută de pe vremea lui Dragnea, așa că procentele Pro România și ALDE l-ar putea ajuta să se apropie de scorurile sale istorice și să poată contrapune o forță cel puțin egală PNL-ului.

Așa încât planul lui Victor Ponta nu e doar cu bătaie lungă, ci și cu efecte care vor putea fi văzute la următoarele alegeri locale și parlamentare.

0
Tagurile:
prezidentiale, Victor Ponta

Загрузка...