Românii au, până acum, nu mai puțin de 15 sărbători legale. Orice alte zile libere de care s-ar putea bucura românii vor fi anunțate în prima jumătate a lunii ianuarie 2021.

© Sputnik / Miroslav Rotari

Veşti bune: minivacanţa care urmează şi zilele libere în decembrie

Motivul îl reprezintă faptul că, în acest fel, angajații și angajatorii își vor putea planifica din timp vacanțele și concediile.

Comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, precum Belgia, Lituania sau Cipru, România are mai puține zile libere.

Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, România va trebui, la rândul ei, să crească numărul sărbătorilor legale, informează libertatea.ro.

Vorbim despre următoarele sărbători legale: 1 ianuarie – Anul Nou, este zi liberă sărbătorită vineri, 2 ianuarie – a doua zi după Anul Nou, 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – Mica Unire – zi liberă sărbătorită duminica, 30 aprilie – Vinerea Mare – zi liberă sărbătorită vineri, 1 mai – Ziua Muncii – zi liberă sărbătorită sâmbătă, 2 mai – Paștele 2021 – zi liberă sărbătorită duminică, 3 mai – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni, 1 iunie – Ziua Copilului – zi liberă sărbătorită marți, 20 iunie – Rusalii – zi liberă sărbătorită duminică, 21 iunie – A doua zi de Rusalii – zi liberă sărbătorită luni, 15 august – Adormirea Maicii Domnului – zi liberă sărbătorită duminică, 30 noiembrie – Sfântul Andrei – zi liberă sărbătorită marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României – zi liberă sărbătorită miercuri, 25 decembrie – Crăciunul – zi liberă sărbătorită sâmbătă și 26 decembrie – A doua zi de Crăciun – zi liberă sărbătorită duminică.

© Sputnik / Наталья Селиверстова

Date oficiale europene: românii nu își permit să meargă în vacanțe

Există anumite categorii de salariați care pot fi chemați la serviciu în zilele libere legale. Codul Muncii prevede că angajații care nu pot beneficia de zi liberă de sărbătorile legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate de către angajator în următoarele 30 de zile.

Dacă nu primesc zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 s-a înscris în cursă 18 partide. Separat de acestea, mai există și 17 organizații non-guvernamentale care candidează pentru a reprezenta minoritățile naționale altele decât cea maghiară, reprezentată de UDMR. Ordinea lor în acest infografic este luată după felul în care vor apărea pe buletinele de vot din cadrul circumscripției Municipiului București.

Alegerile parlamentare în România 2020, pe scurt

Potrivit legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, în timp ce următoarele 17 locuri sunt alocate minorităților naționale. Aceste locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri, în prezent fiind 17 minorități etnice reprezentate în Parlament.

Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).