Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

2936
(reînnoit 14:27 01.12.2020)
Dacă pentru cei care locuiesc în România, alegerile sunt pe 6 decembrie, pentru românii din diaspora alegerile se vor desfășura în două zile, și anume în 5 și 6 decembrie.
Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 s-a înscris în cursă 18 partide. Separat de acestea, mai există și 17 organizații non-guvernamentale care candidează pentru a reprezenta minoritățile naționale altele decât cea maghiară, reprezentată de UDMR. Ordinea lor în acest infografic este luată după felul în care vor apărea pe buletinele de vot din cadrul circumscripției Municipiului București.

Alegerile parlamentare în România 2020, pe scurt

Potrivit legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, în timp ce următoarele 17 locuri sunt alocate minorităților naționale. Aceste locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri, în prezent fiind 17 minorități etnice reprezentate în Parlament.

Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

 

2936
Tagurile:
Candidați, partide, România, Alegeri parlamentare
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020 (115)

Cine sunt miniștrii Guvernului Cîțu

262
(reînnoit 16:10 06.01.2021)
Guvernul condus de Florin Cîțu aduce nume noi la Palatul Victoria, dar și politicieni deja cunoscuți publicului și care au mai ocupat poziția de ministru în cariera lor anterioară
Guvernul condus de Florin Cîțu

Miniștrii Guvernului Cîțu sunt din cele trei partide aflate la guvernare în coaliție: PNL, USR-PLUS și UDMR. Dacă PNL are premierul, celelalte două formațiuni participante la guvernare, USR-PLUS și UDMR, au fiecare câte un viceprim-ministru.

Iată din cine este alcătuit Guvernul Cîțu:

  • Florin-Vasile CÎŢU prim-ministru
  • Ilie-Dan BARNA viceprim-ministru
  • Hunor KELEMEN viceprim-ministru
  • Alexandru NAZARE ministrul Finanțelor
  • Lucian Nicolae BODE ministrul Afacerilor Interne
  • Bogdan Lucian AURESCU ministrul Afacerilor Externe
  • Stelian-Cristian ION ministrul Justiției
  • Nicolae-Ionel CIUCĂ ministrul Apărării Naționale
  • Claudiu-Iulius-Gavril NĂSUI ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
  • Virgil-Daniel POPESCU ministrul Energiei
  • Cătălin DRULĂ ministrul Transporturilor și Infrastructurii
  • Nechita-Adrian OROS ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Barna TÁNCZOS ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Attila-Zoltán CSEKE ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice și administrației
  • Cristian GHINEA ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
  • Raluca TURCAN ministrul Muncii și Protecției Sociale
  • Vlad Vasile VOICULESCU ministrul Sănătății
  • Sorin-Mihai CÎMPEANU ministrul Educației
  • Ciprian-Sergiu TELEMAN ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
  • Bogdan GHEORGHIU ministrul Culturii
  • Carol-Eduard NOVÁK ministrul Tineretului și Sportului
262
Tagurile:
Florin Cîţu, Guvernul României

Загрузка...

România: Calendarul zilelor libere și de sărbătoare în 2021

2531
(reînnoit 14:13 15.12.2020)
Potrivit legislației în vigoare în România, în 2021 sunt 7 sărbători legale în timpul săptămânii și 8 în week-end. Alte zile libere care ar putea apărea în cursul anului vor in anunțate în primele 15 zile ale lui 2021.
Calendarul sărbătorilor legale și a zilelor libere în România, 202

Românii au, până acum, nu mai puțin de 15 sărbători legale. Orice alte zile libere de care s-ar putea bucura românii vor fi anunțate în prima jumătate a lunii ianuarie 2021.

Motivul îl reprezintă faptul că, în acest fel, angajații și angajatorii își vor putea planifica din timp vacanțele și concediile.

Comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, precum Belgia, Lituania sau Cipru, România are mai puține zile libere.

Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, România va trebui, la rândul ei, să crească numărul sărbătorilor legale, informează libertatea.ro.

Vorbim despre următoarele sărbători legale: 1 ianuarie – Anul Nou, este zi liberă sărbătorită vineri, 2 ianuarie – a doua zi după Anul Nou, 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – Mica Unire – zi liberă sărbătorită duminica, 30 aprilie – Vinerea Mare – zi liberă sărbătorită vineri, 1 mai – Ziua Muncii – zi liberă sărbătorită sâmbătă, 2 mai – Paștele 2021 – zi liberă sărbătorită duminică, 3 mai – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni, 1 iunie – Ziua Copilului – zi liberă sărbătorită marți, 20 iunie – Rusalii – zi liberă sărbătorită duminică, 21 iunie – A doua zi de Rusalii – zi liberă sărbătorită luni, 15 august – Adormirea Maicii Domnului – zi liberă sărbătorită duminică, 30 noiembrie – Sfântul Andrei – zi liberă sărbătorită marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României – zi liberă sărbătorită miercuri, 25 decembrie – Crăciunul – zi liberă sărbătorită sâmbătă și 26 decembrie – A doua zi de Crăciun – zi liberă sărbătorită duminică.

Vacanță, litoral, insulă, plajă
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Există anumite categorii de salariați care pot fi chemați la serviciu în zilele libere legale. Codul Muncii prevede că angajații care nu pot beneficia de zi liberă de sărbătorile legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate de către angajator în următoarele 30 de zile.

Dacă nu primesc zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

2531
Tagurile:
Zile libere 2021

Загрузка...
Adrian Severin

Adrian Severin: Iată cum va arăta lumea nouă

409
O analiză de excepție, o viziune sistemică asupra bătăliei dintre globalism și naționalism, rezultatul fiind… o lume nouă.

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Fostul ministru de Externe Adrian Severin a scris una dintre cele mai interesante analize sistemice, axându-se pe vectorii principali de putere care au influențat istoria ultimilor 30 de ani.

Analiza este structurată pe trei planuri: ”De la post-bipolarism la post-americanism”, ”De la criza democrației la decesul democrației”, ”Dictatura tehnologică și reideologizarea relațiilor umane”. În plus, ca o rezultantă a evoluției sau a intersectării acestor trei planuri în ultimele decenii, Severin vede paradigma actuală prin confruntarea între ”Globalism și naționalism”.

Analiza merită citită integral – a fost publicată de DC News, dar eu voi nota acum, idei din această din urmă temă ”Globalism și naționalism”, care prefigurează o nouă ordine mondială. Sau, altfel spus, cum va arăta lumea de mâine.

În fapt, Severin aduce atrage atenția că și odată cu dispariția ordinii mondiale bipolare se anunța ”trecerea la o altă ordine tot globală”.

”Simțindu-se că dispariția bipolarismului revitalizează naționalismele, ideea națională era demonizată, fiind tratată, în același timp, ca un fenomen secundar și trecător”, scrie Severin.

Și, în consecință, ”încercarea eșuată de monopolarism și dezordinea mondială care i-a urmat, au dat avânt naționalismului, venind rândul la demonizare al globalizării”.

Dar, în ciuda acestui fenomen și a ceea ce Severin consideră ca o confruntare ”cu susțineri relativ egale”, de fapt ”globalizarea este inevitabilă”, spune fostul șef al diplomației.

Mai mult, Severin subliniază că această globalizare poate fi ”profitabilă, cu condiția ca edificiul politic global să se construiască din cărămizi naționale, precum și că, în lipsa unei ordini globale consensuale, naționalismul ne va împinge din nou spre război”.

De asemenea, adaugă Severin, ”se ignoră că atât naționalismul marilor puteri, cât și lipsa de structură națională a uniunilor politice suprastatale, duce la opresiunea de tip imperial”.

Severin face o apreciere interesantă: ”Pe plan mondial, puterile care nu mai au resurse spre a domina la nivel global, precum este Rusia, susțin preeminența ordinii naționale”.

”Dimpotrivă, puterile care au asemenea resurse, precum China, promovează ideea unei (noi) ordini globale, post americane”, consideră Severin.

Aici merită introdus un comentariu – poate că Moscova, singura care a avut nu numai puterea, dar și responsabilitatea unui pol mondial, nu mai vrea să se încarce cu o asemenea greutate. Moscova a însemnat un centru de putere pe toate planurile, mai ales ideologic – factor care, așa cum sublinia și Adrian Severin într-un capitol anterior, a avut o însemnătate decisivă mult timp.

Acum avem, confruntarea dintre tabăra Trump și tabăra Biden / Harris adică, spune Severin, ”a fost în principal aceea dintre viziunea naționalistă și cea globalistă” – viziuni care ”au scindat societatea și clasa politică americană”.

Atenție și la una dintre cele mai interesante teorii, care pune într-o lumină ridicolă SUA: ”Să fi avut loc sub ochii noștri, orbiți de spectacolul faptului divers, prima confruntare dintre Rusia și China, desfășurată pe teritoriul SUA?”.

Argumente sunt aduse chiar de Trump și Biden – ””democrații l-au acuzat pe Trump de conivențe cu Rusia, iar republicanii pe Biden de sprijin chinez… poate nu întâmplător”, scrie Severin.

”Se poate spune că, măcar la nivelul simbolurilor și ideologiilor lucrurile așa au stat, prefigurând evoluțiile viitoare ale realității politice”, consideră Severin. ”În acest sens, nu este de mirare nici faptul că echipa Biden a primit sprijin din partea Europei germane, tot mai apropiată de China, care nu atât revenirea Americii în fruntea lumii occidentale, promise de Joe Biden, o dorește, ci eradicarea naționalismului american, iar în subsidiar dispariția ordinii mondiale americane, în favoarea unei ordini tot globale, dar post-americane”.

În pași concreți, Severin apreciază că, în măsura în care viziunea globalistă intrinsecă mandatului administrației Biden / Harris are câștig de cauză, ”ne putem aștepta la punerea ideii naționale sub presiuni sporite și, odată cu aceasta, la un refuz al democrației, simultan cu instalarea unei dictaturi culturale și politice a digitalizării; digitalizare transformată din mijloc în scop și din facilitator al vieții sociale în mod de viață socială”.

Și vine întrebarea cea de pe urmă, impunând o concluzie a excelentei analize: ”Cum va arăta această lume nouă?”.

Uitați-vă în jur! Semnele ei au răsărit – ne îndeamnă la observație și gândire Severin.

”Va fi, din câte ne putem da seama, austeră, frugală, uniformizată, colectivistă (nu comunitaristă) dar desocializată, agnostică, iliberală, cu multe obligații individuale și foarte puține drepturi și, desigur, digitalizată”, scrie Adrian Severin.

Și, atrage atenția omul politic – ”întrucât direcția este obiectivă, nu are rost nici să ne înspăimântăm nici să ne revoltăm”.

Atunci, care este soluția? ”Trebuie să optimizăm și să ne adaptăm”, ne sfătuiește Adrian Severin.

”Lumea pe care o știm, moare. O nouă lume se naște. Nu este pe placul nostru. Se pare, însă, că pendulul istoriei nu poate fi oprit” – este concluzia analizei lui Adrian Severin.

Așadar, să vedem mâine cum răsar zorii minunatei lumi noi. Eventual (re)citindu-l pe Huxley. 

409
Tagurile:
Adrian Severin
Tematic
Severin: CE este în spatele atacurilor lui Iohannis la PSD!
Ciolacu, băgat la mijloc de Năstase și Severin: ”E perspectiva ivirii unui PSD după PSD”
Severin: ”CTP s-a născut în imposibilitatea de a fi castrat”

Загрузка...