Bomba din Educație: Învățătoare plătite suplimentar de părinți- ”cam 9000 lei venit lunar”
(reînnoit 10:58 09.02.2021)
Expertul educațional Oana Moraru face o afirmație care va detona, cu siguranță, o bombă în întreg sistemul de învățământ din România: în pandemie, o serie de învățătoare au fost plătite de părinți pentru… meditații.BUCUREȘTI, 9 feb – Sputnik. Pandemia de coronavirus ar fi fost mană cerească pentru anumite cadre didactice, care și-ar fi rotunjit veniturile, cu bani de la părinții elevilor de la clasă.
Oana Moraru, expert educațional, dă cărțile pe față și vorbește clar, cu subiect și predicat, despre sumele pe care le-ar fi făcut lunar unele învățătoare din… meditații.
Aceasta spune că ”a auzit prin târg” cum că, în perioada asta grea pentru copii, unele învățătoare ”cu inimă bună și cu spirit antreprenorial” au lucrat online, cu câte jumătate de clasă, în două ture și ore de recuperare față de celălalt online, oficial.
”Plătite de părinți. Cam 9000 de lei venit lunar în plus, pe lângă salariu. Bună criza pentru mulți. Cum să vrei să revii la școală, să pierzi sănătatea și nu numai?”, a scris Oana Moraru pe pagina sa de Facebook.Expertul educațional a concluzionat, cu amărăciune, că, la câteva luni de la alegeri, nu se simte nici un vânt de reformă și că, mai rău, se pare că ne adâncim în mizerie mult și sigur.
Este inadmisibil ca un cadru didactic să profite de pandemie și de faptul că elevii au făcut ore online, ceea ce le-a creat o vulnerabilitate uriașă, pentru a-și rotunji veniturile.
Desigur, dascălii în cauză pot spune că au făcut aceste meditații la cererea părinților, însă în acest caz se pune întrebarea dacă profesorii și-au făcut cu adevărat treaba la ore sau dacă au bifat doar cursul online pentru a determina elevii să participe la orele plătite.
De asemenea, ministerul Educației ar trebui să se sesizeze, mai ales că Sorin Cîmpeanu a vorbit despre plata orelor remediale.
31
Tagurile:
Cîmpeanu, intervenție fermă: se pot oferi flori și mărțișoare
BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik. Pot sau nu elevii să ofere flori și mărțișoarelor profesoarelor cu prilejul zilelor de 1 și 8 martie? Aceasta este întrebarea la care doi oficiali din Ministerul Educației – secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Stelian Ion și chiar ministrul învățământului au dat răspunsuri diferite.
©
Inquam Photos / Busca Alexandru
În timp ce secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar spunea că știe că vor părea antipatici, dar că, în primul rând, este vorba despre protecția și sănătatea copiilor, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vine și declară altceva.
Potrivit regulilor stabilite de Ministerul Sănătății și de Ministerul Educației este interzis schimbul de obiecte personale. Intră florile și mărțișoarele în această categorie?
Sorin Cîmpeanu a precizat că instituția pe care o conduce nu dorește și nu poate să se implice în schimbarea unei valori de simbol în obiect personal.
”Ministerul Educației nu dorește și nu poate să se implice în schimbarea valorii de simbol a unei flori în obiect personal. O floare nu este un obiect personal. Nici măcar un mărțișor nu consider că este un obiect personal”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Practic, elevii au voie să ofere flori și mărțișoare profesoarelor.
Cîmpeanu a declarat că deocamdată școlile sunt în subordinea Ministerului Educației, iar instituția nu a transmis nici o interdicție în acest sens, nici măcar cu titlu de recomandare.
”Și nici nu va transmite! Este un punct de vedere oficial!”, a adăugat ministrul.
31
Cristache, avertisment pentru Cîțu: Totul e legat de bugetul Educației
BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik. Bugetul pentru Educație pe anul în curs stârnește controverse. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar este de părere că un guvern liberal ar trebui să prioritizeze învățământul.
Reacția președintelui FNAP vine după ce premierul României, Florin Cîțu, a recunoscut că Guvernul nu a alocat Educației un buget de 6% din Produsul Intern Brut, ala cum prevede legea, nici măcar cu finanțările venite de la alte ministere sau de la administrațiile locale.
Premierul susține că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulți în raport cu performanța obținută în acest domeniu, scrie zf.ro.
Iulian Cristache spune că știe și înțelege că statul nu are un sac fără fund și că, din punctul său de vedere, bugetul este unul echilibrat, cu interes major pe partea investițiilor - esențial într-un an de criză majoră.
Cristache regretă, însă, că educația este trecută, cel puțin din declarația premierului Cîțu, la cheltuieli și nu la investiții și că suma alocată bate pasul pe loc.
”Un guvern liberal ar trebuie să prioritizeze învățământul, care stă la baza dezvoltării și implementării ideologiei liberalismului. Avem nevoie de educație ca de oxigen. Nu mai putem continua astfel. Sigur, declarația dlui ministru are ceva adevăr, dar în ultimii 10 ani tot vorbim de reformă și nu avem cu ce s-o facem”, a scris Iulian Cristache.
În opinia președintelui FNAP, bugetul de anul acesta nu asigură reformarea, ci, mai degrabă, menținerea mediocrității.
În atare condiții, gândul îl duce la PNNR – Planul Național de Redresare și Reziliență, acolo unde speră să fie cheltuite cele 30 de miliarde de euro. De aceste fonduri se leagă și speranța sa că premierul va ține cont de recomandarea U.E.
”Adică, 10% alocați educației! Știu că discuțiile sunt pentru 3%. Știu că dl ministru a declarat că are promisiuni de 6%. Promisiuni, nu certitudini”, a subliniat Cristache.
Acesta i-a recomandat lui Cîțu să țină cont de recomandarea partenerilor și să aloce 10%. Abia atunci se poate vorbi de începutul unei reforme.
De asemenea, 3 miliarde, pe mandatul unui exercițiu financiar, pot ajuta educația în mod real.
”Altfel, d-le ministru, nu faceți altceva decât să bateți și dv un cui în coșciugul sistemului educațional. Nu cred că vă doriți această imagine”, a spus Cristache.
Liderul FNAP-ÎP a subliniat că Federația va face toate demersurile necesare care să ducă spre alocarea procentului indicat de către Comisiile de specialitate.
31
Tagurile:
Moscova solicită administrației Biden să reafirme inadmisibilitatea războiului nuclear
(reînnoit 18:47 24.02.2021)
Șeful diplomației ruse susține reafirmarea inadmisibilității războiului nuclear dintre Moscova și Washington. Potrivit acestuia, această propunere a fost adresată Statelor Unite pe 4 februarie.
BUCUREŞTI, 24 feb – Sputnik. Pe 24 februarie, într-o sesiune virtuală a Conferinței privind dezarmarea, susţinută la Geneva, Sergei Lavrov a declarat că, în timpul unei conversații telefonice din 4 februarie cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a propus reafirmarea angajamentului din partea Rusiei și a Statelor Unite cu privire la inadmisibilitatea războiului nuclear.
©
Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères
„Susținem în mod ferm reafirmarea formulării fundamentale de către Rusia și Statele Unite, precum și de către alți membri din cadrul celor cinci puteri nucleare, că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și că nu ar trebui declanșat niciodată”, a spus şedul diplomaţiei ruse, reamintind despre propunerea sa către secretarul de stat al SUA.
Ministrul rus de Externe a menționat că asigurarea restricției în contextul denunțării Tratatului privind eliminarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acţiune (INF) a rămas o problemă prioritară.
„Propunerea noastră rămâne în vigoare: nu vom desfășura astfel de rachete terestre în regiuni în care nu vor fi desfăşurate aceleași dispozitive americane. Facem apel la țările NATO să ia măsuri reciproce similare. Propunerile noastre specifice privind măsurile de verificare reciprocă sunt cunoscute”, a adăugat ministrul, citat de Sputnik France.
O propunere deja făcută de Rusia
Anterior, Rusia a propus în mod repetat Washingtonului reafirmarea, în calitate de mari puteri nucleare, a tezei afirmate de Gorbaciov şi Reagan potrivit căreia războiul nuclear nu trebuie declanşat niciodată și că nu pot exista câștigători, dar administrația Trump nu a răspuns propunerii.
În 1985, acest concept de război nuclear care exclude noțiunea de învingător a fost aprobat de către președintele URSS de atunci Mihail Gorbaciov și de omologul său american, Ronald Reagan.
31