Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu, despre orele remediale: când trebuie făcute

979
Ministrul Educației a reluat discuția privind necesitatea realizării de ore remediale, subliniind că ziua de sâmbătă va fi aleasă în acest scop numai dacă profesorul va stabili acest lucru.

BUCUREȘTI, 12 ian – Sputnik. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a vorbit din nou despre orele remediale.

Demnitarul a explicat că ele vor fi realizate sâmbăta numai dacă profesorul stabilește împreună cu elevii acest lucru.

Cîmpeanu și-a nuanțat declarația cu privire la acest subiect după ce, în urmă cu câteva zile, afirmase că aceste cursuri remediale pot însemna și ore pe parcursul zilelor de sâmbătă, dar că se va vedea care este disponibilitatea în funcție de specificul fiecărei școli.

Ministrul Educației a declarat, la o emisiune de la postul național de televiziune, că acțiunile remediale presupun un număr de ore, peste ceea ce se face în semestrul al doilea.

Numărul orelor remediale va fi stabilit de fiecare profesor în parte, în funcție de diagnosticul pus de cadrul didactic.

”Dacă va fi nevoie de o oră sau două, în cursul săptămânii, este minunat”, a spus Cîmpeanu.

Dacă vor fi mai multe ore, acest lucru va fi stabilit de profesori împreună cu elevii. De asemenea, a spus Cîmpeanu, dacă vor decide să se întâlnească și sâmbăta, nu se va opune nimeni, însă aceasta va fi o decizie a profesorului împreună cu elevii.

Profesorii vor fi plătiți pentru realizarea acestor ore remediale. Ministrul Educației a declarat că Ordonanța de urgență 178 are prevăzut un cuantum de 200 lei pe lună per elev, e vorba de 500 de lei pe lună.

”Dacă o școală are 1.000 de elevi, care sunt în situația în care au nevoie de acțiune remediale, și este un exemplu deloc departe de realitate, vor fi 500.000 de lei, deci 100 de euro, practic, ori 1.000 de elevi, 100.000 de euro pe care ordonanța spune că îi poți duce către plata utilităților și către plata salariilor pentru acțiuni remediale“, a subliniat demnitarul, potrivit edupedu.ro.

Acesta a precizat că insistă la construcția bugetului să crească costul standard pentru elevi destinat cheltuielilor materiale , unde intră utilitățile și să fie degrevate aceste sume de cheltuielile materiale, să meargă totul către plata profesorilor pentru acțiuni remediale.

979
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu
Tematic
Domnule Cîmpeanu, ce aveți de gând cu învățământul?
Salarizare diferențiată profesori 2021: anunțul lui Cîmpeanu
Cîmpeanu: Ce se întâmplă cu grădinițele și școlile după 8 februarie
Refuză profesorii vaccinarea? Cîmpeanu dă explicații
Cîmpeanu cere devotament din partea profesorilor
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu vrea bani mai mulți la Educație

237
Ministrul Educației dorește un buget mai mare decât cel de anul trecut și amenință că ar putea demisiona. Acesta cere dublarea sumei petnru bursele elevilor și mărirea fondului acordat pentru cheltuielile materiale avute de școli per elev.

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Florin Cîțu, premierul României, a declarat că unele sectoare din economie, precum Sănătatea și Educația, deși au primit bani foarte mulți, nu au știut să îi gestioneze.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, spune că este sigur că că domeniul pe care î conduce va primi în valoare absolută un buget mai mare decât cel de anul trecut.

Demnitarul a precizat că a și spus ce face dacă nu se întâmplă așa, amintind de declarația potrivit căreia el stă cu mandatul pe masă.

Acesta a declarat că poate fi luată în calcul și inflația, dar și alte lucruri. Spre exemplu, în 2020, s-au plătit diferențele salariale între octombrie 2008 și mai 2011, 35 la sută din salariile pe toată această perioadă pentru personalul din învățământ, niște sume foarte mari, care anul acesta nu mai grefează bugetul.

În 2021, în opinia lui Cîmpeanu, ar trebui să fie 530 de milioane obligatoriu pentru bursele elevilor. În 2020, bursele elevilor din România au totalizat 230 de milioane de lei. Ministerul Educației dorește să obțină acum o valoare dublă.

”Am avut burse de 4 lei, de 8 lei. Este absolut inadmisibil. Acum, Hotărârea Guvernului a fost bursa minimă 100 de lei. Suma necesară este 530 de milioane de lei, acești bani trebuie să se regăsească în buget”, a declarat ministrul.

De asemenea, Cîmpeanu vrea ca și componenta din costul standard per elev să crească, el spunând că în ultimii 4 ani au crescut nesemnificativ, de la 321 de lei la 387 de lei. Acum, se dorește ca valoarea să ajungă la 500 de lei.

237
Tagurile:
Bani, Educație, Sorin Cîmpeanu
Tematic
Cîmpeanu: Ce se întâmplă cu grădinițele și școlile după 8 februarie
Cîmpeanu cere devotament din partea profesorilor
Refuză profesorii vaccinarea? Cîmpeanu dă explicații
Cîmpeanu bulversează: Ce se întâmplă cu mediile pe semestrul întâi

Загрузка...
Liliana Romaniuc

Romaniuc, despre revenirea la școală: semnal de alarmă

647
Fostul inspector școlar general spune că va dura ceva timp până când ne vom obișnui cu tot ce presupune activitatea de zi cu zi a școlii, însă și-a exprimat încrederea că profesorii vor depăși perioada grea a pandemiei.

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik, Georgiana Arsene. Anunțul președintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia majoritatea unităților de învățământ se vor redeschide începând cu semestrul al doilea.

”Asta, evident, în condițiile în care pandemia evoluează aproximativ la fel cum am avut evoluțiile în ultimele săptămâni. Asta însemnând: majoritatea școlilor se redeschid, elevii se întorc la școală”, a spus Klaus Iohannis.

Astfel, în semestrul II, în localitățile care se încadrează în așa-numitul scenariu verde, cu relativ puține cazuri, toate școlile se redeschid fizic, copiii merg la școală.

În localitățile care se încadrează în scenariul galben, adică sunt ceva mai multe cazuri de infectare, vor merge șa grădiniță și la școală copiii din ciclul primar și din anii terminali.

Dacă localitatea intră în scenariul roșu, copiii de grădiniță și de ciclu primar vor continua să meargă la școală. Ceilalți vor face ore online.

Fostul inspector școlar Liliana Romaniuc a explicat că perioada de readaptarea la învățământul în format clasic va dura ceva, însă și-a exprimat încrederea că profesorii vor reuși să depășească perioada grea a pandemiei și, de asemenea, că vor izbuti să-i inspire și să-i motiveze pe elevi să-și dorească să vină la școală.

”De asemenea, atenția noastră trebuie să meargă către copiii care au rămas în urmă. Sunt mulți, prea mulți”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general este convins, însă, că decalajul în învățare creat în acest an pandemic va fi redus cu profesionalism, muncă, răbdare și resurse.


647
Tagurile:
școală, Liliana Romaniuc

Загрузка...
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

0
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

0

Загрузка...