Școala online

Ministerul Educației continuă practica scenariilor

503
Reprezentanții MEC au declarat, în legătură cu semestrul al doilea al acestui an școlar, că dorința sa este să înceapă în format clasic, dar că o decizie în acest sens va fi luată abia după data de 20 ianuarie. Scenarii luate în calcul.

BUCUREȘTI, 5 ian – Sputnik. Cum se va derula semestrul al doilea al anului școlar 2020-2021? Iată o întrebare la care au răspuns reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.

Instituția a precizat că se dorește ca noul semestru să înceapă în format clasic, adică elevii să fie prezenți în bănci, însă, deocamdată, nu a fost luată nici o decizie în acest sens.

Ministerul Educației informează că își dorește redeschiderea cât mai grabnică a școlilor, în urma unei analize responsabile a rezultatelor care vor fi obținute cu privire la evoluția epidemiologică - potrivit situațiilor cu privire la rata de infectare în urma vacanței de iarnă/rezultate relevante colectate la mijlocul lunii ianuarie 2021 și a raportărilor numerice solicitate inspectoratelor şcolare pentru fiecare unitate de învățământ, cu privire la personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic ce are DISPONIBILITATE de vaccinare - situație solicitată tuturor unităților și instituțiilor de învățământ cu termen 15 ianuarie, orele 16.00.

În același timp, se vor avea în vedere și măsurile adoptate de alte state care se confruntă cu o situaţie epidemiologică asemănătoare, precum şi raportările din sistemul de educaţie cu privire la numărul elevilor aflaţi în situaţii de risc din cauza dificultăţilor înregistrate pe parcursul procesului de învăţare-predare online - termenul de raportare pentru această situație este 11 ianuarie 2021, informează edu.ro.

Va fi luat în considerare orice scenariu ce va rezulta în urma analizei. Nu excludem niciun scenariu, fie că vorbim de prioritate pentru cei mici sau pentru cei care susţin examenele naţionale, fie că vorbim de prioritate a zonelor cu o rată de infectare mai redusă, așa cum solicită Consiliul Național al Elevilor, mai precizează MEC.

Potrivit comunicatului MEC, în această săptămână sunt planificate consultări cu reprezentanții elevilor, studenților, părinților și cadrelor didactice pentru a analiza tot spectrul măsurilor ce se impun atât în vederea redeschiderii școlilor, cât și în vederea compensării pierderilor suferite de sistemul de educație pe parcursul crizei sanitare. În cursul săptămânii viitoare sunt planificate, de asemenea, consultări cu factorii de decizie din domeniul sănătății.

Semestrul al doilea al acestui an școlar este programat să înceapă în data de 8 februarie 2021.

503
Tagurile:
Scenarii, Ministerul Educației
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu vrea bani mai mulți la Educație

241
Ministrul Educației dorește un buget mai mare decât cel de anul trecut și amenință că ar putea demisiona. Acesta cere dublarea sumei petnru bursele elevilor și mărirea fondului acordat pentru cheltuielile materiale avute de școli per elev.

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Florin Cîțu, premierul României, a declarat că unele sectoare din economie, precum Sănătatea și Educația, deși au primit bani foarte mulți, nu au știut să îi gestioneze.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, spune că este sigur că că domeniul pe care î conduce va primi în valoare absolută un buget mai mare decât cel de anul trecut.

Demnitarul a precizat că a și spus ce face dacă nu se întâmplă așa, amintind de declarația potrivit căreia el stă cu mandatul pe masă.

Acesta a declarat că poate fi luată în calcul și inflația, dar și alte lucruri. Spre exemplu, în 2020, s-au plătit diferențele salariale între octombrie 2008 și mai 2011, 35 la sută din salariile pe toată această perioadă pentru personalul din învățământ, niște sume foarte mari, care anul acesta nu mai grefează bugetul.

În 2021, în opinia lui Cîmpeanu, ar trebui să fie 530 de milioane obligatoriu pentru bursele elevilor. În 2020, bursele elevilor din România au totalizat 230 de milioane de lei. Ministerul Educației dorește să obțină acum o valoare dublă.

”Am avut burse de 4 lei, de 8 lei. Este absolut inadmisibil. Acum, Hotărârea Guvernului a fost bursa minimă 100 de lei. Suma necesară este 530 de milioane de lei, acești bani trebuie să se regăsească în buget”, a declarat ministrul.

De asemenea, Cîmpeanu vrea ca și componenta din costul standard per elev să crească, el spunând că în ultimii 4 ani au crescut nesemnificativ, de la 321 de lei la 387 de lei. Acum, se dorește ca valoarea să ajungă la 500 de lei.

241
Tagurile:
Bani, Educație, Sorin Cîmpeanu
Tematic
Cîmpeanu: Ce se întâmplă cu grădinițele și școlile după 8 februarie
Cîmpeanu cere devotament din partea profesorilor
Refuză profesorii vaccinarea? Cîmpeanu dă explicații
Cîmpeanu bulversează: Ce se întâmplă cu mediile pe semestrul întâi

Загрузка...
Liliana Romaniuc

Romaniuc, despre revenirea la școală: semnal de alarmă

655
Fostul inspector școlar general spune că va dura ceva timp până când ne vom obișnui cu tot ce presupune activitatea de zi cu zi a școlii, însă și-a exprimat încrederea că profesorii vor depăși perioada grea a pandemiei.

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik, Georgiana Arsene. Anunțul președintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia majoritatea unităților de învățământ se vor redeschide începând cu semestrul al doilea.

”Asta, evident, în condițiile în care pandemia evoluează aproximativ la fel cum am avut evoluțiile în ultimele săptămâni. Asta însemnând: majoritatea școlilor se redeschid, elevii se întorc la școală”, a spus Klaus Iohannis.

Astfel, în semestrul II, în localitățile care se încadrează în așa-numitul scenariu verde, cu relativ puține cazuri, toate școlile se redeschid fizic, copiii merg la școală.

În localitățile care se încadrează în scenariul galben, adică sunt ceva mai multe cazuri de infectare, vor merge șa grădiniță și la școală copiii din ciclul primar și din anii terminali.

Dacă localitatea intră în scenariul roșu, copiii de grădiniță și de ciclu primar vor continua să meargă la școală. Ceilalți vor face ore online.

Fostul inspector școlar Liliana Romaniuc a explicat că perioada de readaptarea la învățământul în format clasic va dura ceva, însă și-a exprimat încrederea că profesorii vor reuși să depășească perioada grea a pandemiei și, de asemenea, că vor izbuti să-i inspire și să-i motiveze pe elevi să-și dorească să vină la școală.

”De asemenea, atenția noastră trebuie să meargă către copiii care au rămas în urmă. Sunt mulți, prea mulți”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general este convins, însă, că decalajul în învățare creat în acest an pandemic va fi redus cu profesionalism, muncă, răbdare și resurse.


655
Tagurile:
școală, Liliana Romaniuc

Загрузка...
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

0
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

0

Загрузка...