Один день ученика в пандемии

”Școala după școală”: Guvernul a aprobat modificări legislative

216
(reînnoit 13:26 15.10.2020)
Guvernul a aprobat, în ședință, Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea articolului 58 din Legea Educației Naționale.

BUCUREȘTI, 15 oct – Sputnik. Schimbări pentru elevi și preșcolari, adoptate în ședință de Guvernul României: prin Legea 186/2020 pentru modificarea și completarea art.58 din Legea educației naționale nr.1/2011 au fost aprobate o serie de măsuri pentru activitățile educaționale de tip ”școală după școală”.

Mai exact, unitățile de învățământ, prin decizia consiliilor de administrație pot extinde activitățile cu elevii după sau înaintea orelor de curs prin programe Școala după școală.

Preșcolarii și elevii din ciclul primar pot opta pentru tichete educaționale în vederea achitării cheltuielilor din programul derulat în sistem public sau privat de tipul Școală după școală. Valoarea tichetelor educaționale este de 0,8 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil.

Tichetele educaționale sunt bonuri de valoare destinate exclusiv acoperirii parțiale sau integrale a costurilor aferente programului Școală după școală. Tichetele educaționale nu sunt transferabile altor persoane, iar utilizarea lor în alte scopuri îi obligă pe beneficiari la plata contravalorii. Tichetele educaționale se emit numai de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor.

Finanțarea acordării tichetelor educaționale se face din bugetul de stat. Achiziția tichetelor educaționale se realizează de către Ministrul Educației și Cercetării și se distribuie către unitățile școlare la care sunt înscriși copiii.

Normele de aplicare se adoptă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Legea intră în vigoare începând cu anul școlar 2020-2021.

Vorbim despre un efort bugetar de aproximativ 3,8 mld lei/an pentru un număr de 1.280.000 de beneficiari și o valoare a tichetului educațional de 400 lei/beneficiar/lună, dar și datorită faptului că pentru o parte dintre beneficiari, respectiv pentru preșcolari activitățile de tip ”școală după școală” nu sunt potrivite cu profilul nevoilor de activități educaționale necesare formării competențelor educaționale.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea articolului 58 din Legea Educației Naționale.

Astfel, unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, își pot extinde activitățile cu elevii după sau înaintea orelor de curs, prin programe ”Școala după școală” dacă dispun de infrastructura și de personalul de specialitate necesare implementării acestor programe. Elevii până în clasa a IV-a inclusiv pot opta pentru obținerea tichetelor pentru educație pe suport electronic în vederea achitării cheltuielilor din programul derulat în sistem public sau privat de tipul ”Școala după școală”.

Statul finanțează, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul ”Școala după școală” pentru elevii de până în clasa a IV-a inclusiv, ai căror părinți, reprezentanți legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de părinte pentru întreținerea unui copil, pe perioada absenței părinților, conform art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită în scris acest serviciu, prin tichete pentru educație pe suport electronic a căror valoare nominală lunară se raportează la indicatorul social de referință și este de 0.8 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul ”Școala după școală”.

Prin excepție de la prevederile aliniatului (4), pentru anii școlari 2020 – 2021 și respectiv 2021 – 2022, valoarea tichetelor pentru educație pe suport electronic este de 0,4 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul ”Școala după școală”.

Normele de aplicare a programului ”Școală după școală” prevăzut la art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se adoptă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării, în termen de maxim 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

216
Tagurile:
Guvern, Școală
Tematic
Școală din Capitală, închisă de urgență
Școală online: ce părinți pot cere zile libere plătite
Școală luată cu asalt după un zvon despre COVID-19. VIDEO
Lei românești, Roni

Salariile profesorilor români: cu cât au crescut - date INS

1365
(reînnoit 11:38 25.10.2020)
Anul 2019 a adus o creștere salarială a veniturilor din învățământ cu 20 de procente comparativ cu 2018, acest domeniu fiind al doilea după cel al construcțiilor în privința procentului de majorare a câștigului mediu net lunar.

BUCUREȘTI, 25 oct – Sputnik. Sunt salariile din învățământ mici sau nu? În timp ce reprezentanții Comisiei Europene susțin că salariile cadrelor didactice rămân cele mai mici din Europa, Institutul Național de Statistică informează că veniturile acestei categorii profesionale au crescut cu 20 de procente în 2019 față de 2018.

În 2019 câștigul mediu brut lunar din învățământ a fost 5.713 lei, iar net 3.396 lei. În acest domeniu erau înregistrați 360.600 de angajați la 31.12.2019, din care 20.271 în instituții private de învățământ. Salariile din acest raport statistic sunt calculate pentru toți angajații din acest domeniu, nu numai pentru profesori, informează edupedu.ro.

Potrivit unui raport Eurydice al Comisiei Europene, în anul școlar 2019-2020, cadrele didactice din România aveau unele dintre cele mai mici salarii din Europa. Aceasta în ciuda faptului că România a înregistrat în ultima perioadă una dintre cele mai mari creșteri salariale în învățământ.

Raportul mai notează că maximul de salarizare poate fi atins de un profesor abia la 40 de ani vechime, când salariul este cu 77,6% mai mare față de salariul de debut.

1365
Tagurile:
creștere, Profesori, Salarii

Загрузка...
Violeta Alexandru

Ministrul Muncii despre școala online: ”Greu an”

845
Violeta Alexandru spune că anul 2020 este unul greu, cu multe provocări, iar una dintre acestea o reprezintă chiar învățământul. Demnitarul simte pe propria piele ce presupune școala online.

BUCUREȘTI, 25 oct – Sputnik. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a vorbit, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, despre învățarea în mediul online. Violeta Alexandru a prezentat, astfel, o experiență de viață, fiind mama unui copil ce face cursuri online.

Demnitarul a precizat că și-a întrebat fetița cum merge învățarea în mediul online și a subliniat că micuții au capacitatea să se adapteze oricărei situații, cu condiția să fie ajutați de părinți.

Este clar, spune ministrul Muncii, că această perioadă cere un efort suplimentar din partea părinților care trebuie să asigure liniștea necesară copiilor pe durata orelor desfășurate online.

Alexandru a explicat că, în clasă la fetița sa, s-a întâmplat ca orele să fie perturbate de alte preocupări ale părinților și a recunoscut că totul este o provocare și pentru adulți, părinți și profesori.

”Profesorii trebuie ajutați pentru a avea rezultate pentru copiii noștri. Greu an. Să ne ajutăm între noi. Copiii au nevoie de noi acum. Mai mult ca oricând”, a punctat Violeta Alexandru.

Reamintim că, în București, învățământul preuniversitar funcționează după scenariul roșu, adică învățarea se face exclusiv online.

845
Tagurile:
Violeta Alexandru, online, școală

Загрузка...
Macron și Erdogan

Cearta lui Macron cu islamul naște reacții mondiale

0
După ce preşedintele Emmanuel Macron a dat semnalul că nu se delimitează de caricaturile cu profetul Mahomed apărute în Franţa, au apărut apeluri în mai multe țări musulmane pentru boicotarea produselor franțuzești

BRUXELLES, 25 oct - Sputnik. Președintele Macron a declarat că Franţa ''nu va renunţa la caricaturi'', afirmație făcută în cadrul unei ceremonii dedicate memoriei profesorului Samuel Paty, decapitat într-un atac islamist după ce le arătase elevilor săi caricaturi cu profetul Mahomed.

Ca urmare, caricaturile au fost proiectate pe o clădire guvernamentală franceză, iar acest lucru a provocat furie în lumea arabă. Ca reacție, au fost lansate apeluri pentru boicotarea produselor franţuzeşti, iar protestele au cucerit și mediul online unde au apărut hashtag-uri cu mesaje în apărarea profetului Mahomed.

Internauţii din Egipt l-au ridiculizat pe preşedintele Macron și au fost distribuite liste cu mărci franţuzeşti, precum cele ale producătorilor auto sau mărci renumite de produse lactate, cu îndemnul la boicotarea lor.

Reacțiile au devenit organizate în Kuwait, unde 50 de societăţi au anunţat că au retras din oferta lor toate produsele franţuzeşti, iar ca urmare unele magazine din Qatar au retras produsele franţuzeşti de pe rafturi.

Și Organizaţia Cooperării Islamice (OCI) a condamnat ''practica difuzării caricaturilor satirice înfăţişându-l pe Profetul Mahomed'', considerând-o ''dăunătoare pentru relaţiile franco-musulmane''.

La rândul său, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a atacat din nou astăzi pe omologul său francez, căruia i-a pus la îndoială sănătatea psihică, la o zi după o declaraţie similară în urma căreia Franţa şi-a rechemat ambasadorul de la Ankara.

0
Tagurile:
Emmanuel Macron, Franța

Загрузка...